1,369 matches
-
Însemnări despre literatura sovietică), Zaharia Stancu (N. Cobar, Homer antifascist). Comemorări sau apariția unor volume considerate speciale prilejuiesc articole mai substanțiale în nuanțări estetice sau de evocare literară, cele mai multe semnate de Zaharia Stancu (Bacovia, Gib I. Mihăescu, Perahim, Dumitru Drăghicescu, Bogza), Al. Cerna-Rădulescu (Ultimul sămănătorist: D. Tomescu, Evocarea lui Eminescu, Taina lui Cincinat), Gr. Silvian (Amintindu-mi de Alexandru Sahia) și V. Cristian (Elena Văcărescu). Zona superioară a paginii o împart „Colțul lui Jap” - un spațiu alăturând materiale compozite, cu un
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
resorturile proprii de funcționare, ca în articolul Călcâiul lui Ahile, unde se radiografiază poezia lui Mircea Ivănescu, sau în tripticul dedicat romanelor lui Paul Georgescu. Alteori, din volutele comentariului se conturează portrete reușite: Cornel Regman este „mușchetarul bine temperat”, în Bogza precursorul pare că defilează impetuosul poet avangardist care tocmai publicase versurile ce aveau să îl ducă la un proces de atentat la moravuri. Textele critice se ordonează în funcție de apariția scrierilor selectate (poezia Danielei Crăsnaru, un roman al lui Florin Șlapac
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
URMUZ, publicație apărută la Câmpina, lunar, între ianuarie și iulie 1928. Subtitlul inițial, „Revistă de avantgardă”, se schimbă odată cu numărul 3 în „Vitrina de artă nouă îngrijită de George Bogza”, acesta asigurând și directoratul. Dacă la început, după cum precizează numărul de deschidere, se vor publica colaborări ale grupării de la „Integral” din București, în primele numere semnând Ilarie Voronca, Gheorghe Dinu (Stephan Roll), Al. Tudor-Miu și, în limba franceză, Tristan
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
în primele numere semnând Ilarie Voronca, Gheorghe Dinu (Stephan Roll), Al. Tudor-Miu și, în limba franceză, Tristan Tzara, Pierre Reverdy, Paul Éluard, F. T. Marinetti, începând cu numărul al treilea revista va fi scrisă „în întregime de câmpinenii George Bogza și Al. Tudor-Miu”. Beneficiind de experiența publicațiilor avangardiste care au precedat-o (între care „75 HP”), U. se lansează cu fervoare negativistă și intransigență, trezind ecou în presa vremii. Fără opțiunea unei orientări explicite în peisajul experimentalist al avangardei
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
cărui nume îl poartă, U. adoptă maniera suprarealismului, curent care din anul 1928 atrage cam toate grupările avangardei românești, deși termenul ca atare nu apare în articole, înlocuit prin noțiunea mai generală modernism. Editorialul din primul număr (Urmuz), semnat de Bogza, mai degrabă manifest decât program estetic, respinge prejudecățile și convențiile moralei burgheze, precum și clișeele prin care acestea pătrunseseră în artă. Pe un ton exaltat, în exprimări metaforice, este elogiat aportul lui Urmuz, care „lucrând în colțul obscur [...] a deschis robinetele
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
patetic”. Dar revoltat, creatorul „retează sforile sentimentaliste, începe să-și poarte gândul prin stele” și sfidător, „mulțimii care îi cerea versuri, îi trimite scuipat”. Programatic este și articolul omagial însoțit de o ilustrație a lui Marc Chagall, pe care Geo Bogza i-l dedică lui Ilarie Voronca cu ocazia apariției volumului Ulise. Cu același ton insurgent și în imagini violente se precizează că Voronca, „inventatorul pictopoeziei”, este semnatarul Aviogramei - manifestul revistei „75 HP” -, „eroica bombă [...] care a transformat capul tuturor stârpiturilor
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
dușmani”. Direcționată de aceste principii, în spirit de frondă, arta devine „dreptul suprem de a-ți bate joc de toți, de toate, după ce în prealabil îți bătuseși joc de tine însuți”. Două numere mai târziu alt text al lui Geo Bogza, Piedestal lui Ilarie Voronca, completează elogiul adus poetului: „te simt în sufletul meu pe un jilț cu ulise/ bătrânul cel viu din veacurile moarte/ care a luptat în fața cetăților cu porțile închise/ și a știut să citească viața întocmai ca
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
paginile revistei explorează zone ascunse ale psihicului, sentimente eliberate de tabuuri, bazate, ca și arta autentică, pe dorința descătușată. Imagistica se remarcă prin tendința de a epata: viziuni insolite, asocieri încifrate, exprimări abrupte, ton exaltat sau, folosind cuvintele lui Geo Bogza, „lucruri care nu au mai fost spuse niciodată [...] înzestrează generos poezia”. Rubrica de comentarii critice „Haut-parleur” elogiază creația novatoare și atitudinile favorabile modernismului. Astfel, în creația lui Ion Barbu se găsește „un rafinament al cuvântului în așezarea lui care te
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
cu inclemența obișnuită a redactorilor de la U. Remarci acide despre revistele tradiționaliste și atacuri cu ton de pamflet la adresa unor personalități ale vieții culturale sunt grupate la minirubrica „Gonococi”. Paginile sunt presărate cu ilustrații de Angelo Maino, Victor Brauner, Geo Bogza, cu semnale editoriale și numeroase anunțuri de popularizare în manieră avangardistă a unor tipărituri înrudite ca spirit. Il. C.
URMUZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290381_a_291710]
-
TUDORAN, Radu (pseudonim al lui Nicolae Bogza, 8.III.1910, Blejoi, j. Prahova - 19.XI.1992, București), prozator și traducător. E al cincilea și ultimul fiu al Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, funcționar în marina comercială, apoi antreprenor, ambii părinți fiind moldoveni
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
TUDORAN, Radu (pseudonim al lui Nicolae Bogza, 8.III.1910, Blejoi, j. Prahova - 19.XI.1992, București), prozator și traducător. E al cincilea și ultimul fiu al Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, funcționar în marina comercială, apoi antreprenor, ambii părinți fiind moldoveni de origine. Scriitorul Geo Bogza și filosoful Alexandru Bogza sunt frații săi. A absolvit Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu (1930) și a mai urmat alte școli militare, precum cea de
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
j. Prahova - 19.XI.1992, București), prozator și traducător. E al cincilea și ultimul fiu al Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, funcționar în marina comercială, apoi antreprenor, ambii părinți fiind moldoveni de origine. Scriitorul Geo Bogza și filosoful Alexandru Bogza sunt frații săi. A absolvit Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu (1930) și a mai urmat alte școli militare, precum cea de aviație de la Sibiu (1930-1932), fiind apoi ofițer (1932-1938). Debutează în 1938, cu un reportaj în
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
1992, București), prozator și traducător. E al cincilea și ultimul fiu al Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, funcționar în marina comercială, apoi antreprenor, ambii părinți fiind moldoveni de origine. Scriitorul Geo Bogza și filosoful Alexandru Bogza sunt frații săi. A absolvit Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu (1930) și a mai urmat alte școli militare, precum cea de aviație de la Sibiu (1930-1932), fiind apoi ofițer (1932-1938). Debutează în 1938, cu un reportaj în „Lumea românească” și colaborează
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
urale, osanale/ Către cei mai mari și mai tari/ prezenți acum și aici tiribombari/ foști și viitori, acum și pururea/ și-n vecii vecilor. Amin” (La cel de-al XII-lea Congres). Trei texte afective (In memoriam) semnate de Geo Bogza, Dan Deșliu și Sorin Vieru, plasate în ultimele pagini, fac un pandant pios de prietenie pentru Babu (cum îi spuneau apropiații) cuvintelor scrise de Ștefan Aug. Doinaș și Nina Cassian. În 1980, în urma unei călătorii, U. încearcă să tipărească volumul
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
de-a lungul unei existențe pecetluite de totalitarism, recheamă la considerație. SCRIERI: Mereu doi, pref. Nina Cassian, cu desene de Constantin Piliuță, București, 1971; Europa mea, Cluj-Napoca, 1991; Presentimente. Postsentimente, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Nina Cassian, In memoriam (semnează Geo Bogza, Dan Deșliu, Sorin Vieru), București, 1993. Repere bibliografice: Dan Cristea, „Mereu doi”, RL, 1971, 28; Dosarele Securității, „22”, 1990, 14 (semnează Radu Filipescu, Gabriela Adameșteanu, Dan Pavel, Sorin Vieru); Tania Radu, „Europa mea”, LAI, 1991, 7; Eugen Istodor, Călătoria ca
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
Plecarea în străinătate, Cotadi și Dragomir), în 1928 în „Bilete de papagal” (Algazi & Grummer) și în „Contimporanul” (După furtună), iar în 1929-1930 în „unu” (Fragmente antologice, Cronicari). În 1928 numele scriitorului devenise titlul unei publicații de avangardă scoase de Geo Bogza la Câmpina. Revista „unu” îi consacră în întregime numărul 31/1930. La editura acesteia, Sașa Pană tipărește în 1930 primul volum de scrieri urmuziene. Tot el va întocmi culegerea Pagini bizare (1970). Purtătorul numelui literar Urmuz (dat de Tudor Arghezi
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
noapte, sinucigându-se cu un foc de revolver, într-un chioșc din apropierea Bufetului de la Șosea. Premergător, potrivit caracterizării lui Eugen Ionescu, al „revoltei literare universale”, „unul din profeții dislocării formelor sociale, ale gândirii și ale limbajului”, creator care, după Geo Bogza, „cel dintâi de aici și de aiurea [...] a făcut [...] din vârful peniței, ca de pe o trambulină [...], primul salt pe o planetă nouă, cu o altă atmosferă și o altă geografie a sensibilității”, U. a scris în opoziție nu doar cu
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
încăpățânarea de a nu găsi în viață vreun confort oarecare, sunt singurii la noi care au ridicat pulsațiile literaturii până acolo unde peste ocean le-a dus Edgar Poe, și în Franța galeria ciudată, de panopticum, a „poeților blestemați”. GEO BOGZA Urmuz (1883-1923) inventă - poate prin 1907-1908, dată când compunea primele sale „pagini bizare” - un adevărat limbaj suprarealist. Era un magistrat conștiincios, cu înfățișare de burghez politicos, nemanifestând, aparent, nici o ciudățenie, nici o revoltă. Era un coleg bun, un fiu bun, un
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
1999; ed. îngr. Ion Pop, postfață Corin Braga, Cluj-Napoca, 1999; ed. pref. Nicolae Manolescu, București, 2003. Repere bibliografice: G. Ciprian, Hurmuz, CN, 1925, 45; Arghezi, Scrieri, XXVII, 182-185; al. bd.[Alexandru Bădăuță], Al doilea Vlaicu Vodă?, VL, 1928, 75; Geo Bogza, Urmuz, „Urmuz”, 1928, 1; Ștefan Roll, Scurtcircuit Urmuz , „unu”, 1929, 9; Geo Bogza, Candelă-stea. La mormântul lui Urmuz, „unu”, 1929, 9; Geo Bogza, Urmuz premergătorul, „unu”, 1930, 31; G. B. [Geo Bogza], Fuchsiada, „unu”, 1930, 31; Ilarie Voronca, Ascuțiți-vă
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Manolescu, București, 2003. Repere bibliografice: G. Ciprian, Hurmuz, CN, 1925, 45; Arghezi, Scrieri, XXVII, 182-185; al. bd.[Alexandru Bădăuță], Al doilea Vlaicu Vodă?, VL, 1928, 75; Geo Bogza, Urmuz, „Urmuz”, 1928, 1; Ștefan Roll, Scurtcircuit Urmuz , „unu”, 1929, 9; Geo Bogza, Candelă-stea. La mormântul lui Urmuz, „unu”, 1929, 9; Geo Bogza, Urmuz premergătorul, „unu”, 1930, 31; G. B. [Geo Bogza], Fuchsiada, „unu”, 1930, 31; Ilarie Voronca, Ascuțiți-vă așadar foamea, „unu”, 1930, 31; Călinescu, Cronici, I, 260-261; Perpessicius, Opere, V, 55-58
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
45; Arghezi, Scrieri, XXVII, 182-185; al. bd.[Alexandru Bădăuță], Al doilea Vlaicu Vodă?, VL, 1928, 75; Geo Bogza, Urmuz, „Urmuz”, 1928, 1; Ștefan Roll, Scurtcircuit Urmuz , „unu”, 1929, 9; Geo Bogza, Candelă-stea. La mormântul lui Urmuz, „unu”, 1929, 9; Geo Bogza, Urmuz premergătorul, „unu”, 1930, 31; G. B. [Geo Bogza], Fuchsiada, „unu”, 1930, 31; Ilarie Voronca, Ascuțiți-vă așadar foamea, „unu”, 1930, 31; Călinescu, Cronici, I, 260-261; Perpessicius, Opere, V, 55-58; Constantinescu, Scrieri, V, 148-149; Aderca, Contribuții, II, 444; Boz, Cartea
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Al doilea Vlaicu Vodă?, VL, 1928, 75; Geo Bogza, Urmuz, „Urmuz”, 1928, 1; Ștefan Roll, Scurtcircuit Urmuz , „unu”, 1929, 9; Geo Bogza, Candelă-stea. La mormântul lui Urmuz, „unu”, 1929, 9; Geo Bogza, Urmuz premergătorul, „unu”, 1930, 31; G. B. [Geo Bogza], Fuchsiada, „unu”, 1930, 31; Ilarie Voronca, Ascuțiți-vă așadar foamea, „unu”, 1930, 31; Călinescu, Cronici, I, 260-261; Perpessicius, Opere, V, 55-58; Constantinescu, Scrieri, V, 148-149; Aderca, Contribuții, II, 444; Boz, Cartea, 215-222; Sașa Pană, Sadismul adevărului, București, 1936, 45-53, 245-246
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
1981, 12; Piru, Ist. lit., 405-406; Mircea Iorgulescu, Un artist numit Urmuz, RMB, 1983, 11 934; Centenar Urmuz, LCF, 1983, 11; Ion Pop, Urmuz. Schiță de portret, RL, 1983, 11; Mircea Scarlat, Morala unor (pseudo) morale, RL, 1983, 11; Geo Bogza, Urmuz, RL, 1983, 11; Cezar Baltag, Urmuz și lumea pozitivă, ARG, 1983, 3; Constantin Pricop, Urmuz, CL, 1983, 3; Ion Pop, Urmuz al posterității, ST, 1983, 3; M.N. Rusu, Urmuz (100 de ani de la naștere), VST, 1983, 15; Nicolae Mecu
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Cyclade), M. Blecher (Berck, orașul damnaților), V. V. Stanciu (Paris. În lumea vagabonzilor), Ion Anestin (Expo de Paris ’37, Zile și nopți pariziene) ș.a. Se acordă de asemenea atenție spațiului autohton, cel mai activ și original reporter fiind în 1934-1935 Geo Bogza. Acesta, după ce inițiază o anchetă întru mai buna definire a speciei, publică reportajele reunite ulterior în volumele Țara de piatră, Țara de foc și Țara de pământ ori altele: Lumea petrolului, Lumea se împarte în clase, Nopți de ger, Reportaj
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
extrem de mic, ceea ce rareori e compensat de valoarea pieselor selectate. Numele mai frecvente sunt George Dumitrescu, Matei Alexandrescu, Al. Robot, Pericle Martinescu, George Dorul Dumitrescu, Dumitru Cosma, G. Negrea, sporadic figurează Ion Pillat, G. Bacovia, Radu Gyr, Ilarie Voronca, Geo Bogza (Poem petrolifer), Ștefan Baciu. Versuri și proză umoristică, în general de calitate, dau, în pagina „Râzi, că te tai!” (devenită „Humor”), Ionel Lazaroneanu, Florin Iordăchescu, Nello Manzatti. Succesul revistei se consolidează și prin numere speciale ori suplimente consistente și având
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]