929 matches
-
piedicilor puse în calea comerțului, pe parcursul anului 1833, corăbiile ioniene sub pavilion britanic achiziționaseră de la Galați grâne în valoare de 20000 de lire sterline, ceea ce reprezenta un record. în contextul intrării în vigoare a Regulamentelor Organice, Blutte descria nemulțumirea majorității boierimii față de stipulațiile care reglementau raporturile dintre proprietari și țărani, și cele care privau pe boieri de unele venituri în folosul vistieriei statului. El scria: „Deoarece nici o considerație, nici chiar plata în bani, nu face pe săteanul român să lucreze măcar
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
un simbol al sprijinului Franței și ca un îndemn spre o acțiune revoluționară. în București sunt distribuite manifeste cu această ocazie. Colquhoun îi împărtășea lui Cowley atitudinea intransigentă a domnitorului Gheorghe Bibescu, aflat, în opinia consului englez, sub influența marii boierimi conservatoare, care se temea de o ridicare a țăranilor. O asemenea atitudine risca însă tocmai contrariul, și anume să declanșeze și în Muntenia o mișcare de inspirație franceză. El ia inițiativa de a se întâlni cu consulul rus, Kotzebue, pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Colquhoun a fost și primul consul străin acreditat pe lânga Locotenența domnească, prilej cu care descrie primirea cu mare pompă care i s-a făcut. Din partea autorităților muntene a luat cuvântul Heliade-Radulescu. Colquhoun reda și rezistenta unei părți a marii boierimi conservatoare la reforme. El relatează, cu satisfacție, primirea rece pe care le-a rezervat-o Suleiman Pașa: „Câțiva dintre boierii care formează partidul numit reacționar au fost la Giurgiu și l-au văzut pe Pașă, dar se pare că i-
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
relativ favorabil de Londra, și-a găsit dușmani în persoana ambasadorului Stratford de Redcliffe și a consulilor Colquhoun și Gardner, care se temeau ca noul stat să nu intre sub tutela Rusiei, aceștia remarcând că o mare parte a marii boierimi împărtășea sentimente filoruse, nu atât din sinceritate, cât pentru a-și păstra privilegiile. Colquhoun îi califica pe unioniști ca fiind niște „visători și utopiști”. Pe de alta parte, Stratford nu privea cu ochi buni o apropiere franco-rusă în chestiunea română
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a stratific?rîi sau a mobilit??îi sociale, despre o cre?tere spectaculoas? a diviziunii sociale a muncii, nici despre o transformare radical? a organiz?rîi politice sau juridice. La noi burghezia s-a impus cu greu �n fă?a boierimii atunci c�nd a venit cu idei despre �lupta social?�, despre �lupta na?ional?� (�mpotriva �ordinii feudale� sau a puterii discre?ionare a imperiilor: turcesc, rusesc ?i habsburgic ). S�nt istorici care eviden?iaz? contribu?ia c�torva familii ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
neam tare� dup? Unirea Principatelor? Un r?spuns af?m de la Vasile Alecsandri, ministru de externe: �n v�rful sc?rîi sociale st? un domn cu topuzul �n m�n? ?i cu legea sub picioare; pe treptele sc?rîi, o boierime ghiftuit? de privilegiuri, bucur�ndu-se de toate drepturile, p�n? ?i de ilegalit??i, fiind scutit? de orice �ndatoriri c?tre ?ar?; al?turea de acea boierime un cler ai c?rui ?efi, veni?i de la Fanar ?i din vizuinile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n m�n? ?i cu legea sub picioare; pe treptele sc?rîi, o boierime ghiftuit? de privilegiuri, bucur�ndu-se de toate drepturile, p�n? ?i de ilegalit??i, fiind scutit? de orice �ndatoriri c?tre ?ar?; al?turea de acea boierime un cler ai c?rui ?efi, veni?i de la Fanar ?i din vizuinile muntelui Athos, se desfăt? �ntr-o via?? de lux, tr�ndav? ?i scandaloas?; iar jos, �n pulbere, o gloat? cu cerbicea plecat? sub toate sarcinile. Sus puterea egoist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
celui de-al XIX-lea ofițerii ruși încartiruiți la Iași și București cu ocazia deselor războaie cu turcii au avut o influență civilizatoare asupra protipendadei noastre. Nobilimea rusă iar ofițerii erau toți nobili a fost mult mai repede europenizată decât boierimea română. Resentimentele românilor față de Rusia au început cam odată cu răpirea Basarabiei, în 1812, răpire la care a contribuit, din păcate, și un grec, adică un creștin-ortodox de-al nostru. Rusia nu fusese străină nici de răpirea Moldovei de nord numită
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și a vieții orășenești a determinat și lipsa culturii majore și a limbii literare pentru o lungă perioadă de timp și, în consecință, lipsa participării efective la comunicarea europeană. Existența unui număr redus de intelectuali din rîndul clerului sau al boierimii în secolele al XVI-lea și al XVII-lea nu a putut conduce la realizarea unor opere cultural-științifice de nivel european, sub forma unor curente de gîndire semnificative, iar limba literară a fost puțin exersată, caracteri-zîndu-se prin variante locale și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
viața "naturală " (Spațiul mioritic). Și alți învățați, precum poetul Mihai Eminescu și lingvistul Alexandru Philippide au văzut în Ștefan cel Mare gradul de înălțare maximă la care au putut ajunge vreodată românii. 114 Chiar mult mai tîrziu, aristocrația, reprezentată de boierime, nu era desprinsă de viața rurală și nu se deosebea prin simțire și prin manifestări de clasele de jos, așa cum constată G. Ibrăileanu în cazul lui Costache Conachi (Vezi G. Ibrăileanu, Opere, vol. VII, Editura Minerva, București, 1979, p. 271-284
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Callimachi și Ioan Caragea), care au edictat cele dintâi așezăminte, pravile, coduri sau legiuiri, cuprinzând elemente de administrație, dar și de drept privat. Texte cu un conținut referitor la ordinea etatică au mai fost produse și de acel segment de boierime autohtonă (de la Tudor Vladimirescu, la moldovenii "Cărvunari") care revendica independența Valahiei și a Moldovei, precum și instituirea unui regim de monarhie parlamentară, pentru a garanta dreptul de proprietate, libertățile din Declarația franceză a drepturilor omului și cetățeanului, accesul meritocratic la funcțiile
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a deciziilor camerei inferioare și de exercitare a controlului de constituționalitate. Adunarea Electivă era aleasă direct de cetățeni (în condițiile votului cenzitar), pentru un mandat de șapte ani; grație noii legi electorale, Adunarea n-a mai fost net dominată de boierimea conservatoare, căci dreptul de vot nu mai era condiționat doar de veniturile provenite din exploatarea pământului. În felul acesta, Cuza înlătura o parte din opoziția față de reformele sale liberale. Controlul executivului asupra Adunării era dat, de asemenea, de faptul că
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
rare, cumpărate pe sume uriașe pentru acea vreme? Fiul său, Constantin Mavrocordat care îi urmează la tron, redactează Constituția din 7 februarie 1740 care pe lângă desființarea rumâniei (dependența juridică a țăranului de un stăpân), impune reforma fiscală, de reorganizare a boierimii și administrativă. Alexandru Ipsilanti, domn al Țării Românești între 1774 și 1782, rămâne în istorie ca un reorganizator și modernizator al Academiei Domnești din București, căreia îi clădeste un local nou și mult mai încăpător la Mănăstirea Sfântul Sava, îi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Ardeal, iar la 1 octombrie 1774 ocupă întreaga Țară de Sus a Moldovei, până la Roman. Acțiune motivată de necesitatea potolirii holerii din Moldova, dar realizată fără voia turcilor ori a domnitorului de atunci al Moldovei - Grigore Alex. Ghica, în ciuda protestelor boierimii locale. Cu peșcheșuri sau fără, în luna mai 1775, Turcia avea să recunoască formal cedarea către Austria a teritoriului ocupat, botezat mai târziu Bucovina. De la 1774 la 1786 Bucovina a stat sub administrație militară. Încercarea stăpânirii de a câștiga și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
închirieze în cele 4 coturi ale satului câte o casă, unde să se adune sătenii în duminici și sărbători, pentru a li se citi gazete și cărți. Venind în întâmpinarea nevoii de a se lupta împotriva alcoolizării țărănimii, interes al boierimii, intelectualii satelor și Steluța , „Foaie pentru poporul român de la țară” (21 septembrie 1883 - 20 septembrie 1884) au purtat campanii sistematice împotriva istrăvilor ce le fac „cu hramurile, cu conăcăriile, cu botezurile, cu mesele cele mari, cu cumătriile și cu altele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al Academiei domnești, este călugărit la o mănăstire din Huși. În 1789 este egumen al mânăstirii Sf. Spiridon din Iași, în 1792, episcop de Huși, apoi episcop de Roman, iar în martie 1803 este ales Mitropolitul Moldovei. Descindea din marea boierime moldovenească. reorganizează învățământul,înființează seminarul de la Socola, trimite tineri dotați la studii în străinătate printre care și pe Gh. Asachi, duce o susținută activitate de tipărire a cărților, participă la întocmirea Regulamentului Organic în 1828. În 1842 demisionează și se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost, în concret, situația Bucovinei, a bucovinenilor și a presei în perioada de referință? Odată cu răpirea Bucovinei de către Austria la 1775, legăturile de familie ale fiilor aceluiași neam încetează. După un deceniu de la răpire, Bucovina era complet izolată de Moldova. Boierimea română, în parte, ținea să se încuscrească cu nobilimea polonă din Galiția. Un curent străin, deznaționalizator, își făcea drum în Moldova de Sus, deși prezența refugiaților moldoveni în Bucovina la 1821 și 1848, dar și mai înainte (Teodor Mustață și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
slavă (preluat de slavi de la bulgari). S-ar explica astfel și dublul sens al cuvântului „rumân“: român, dar și țăran dependent. Aceasta ar fi fost condiția românilor: țărani supuși unei aristocrații slave (cu timpul, firește, asimilată, și alcătuind mai târziu boierimea românească). Originea etnică a categoriilor sociale (susținută În cazul românilor de istorici precum Petre P. Panaitescu <endnote id="2"/> și C.C. Giurescu) se inspiră evident din situații și interpretări similare privind istoria Franței și a Angliei: aristocrația franceză formată prin
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o țărănime lipsită de pământ și Împovărată de obligații (creșterea rapidă a producției agricole, stimulată de export, nu făcuse decât să accentueze asuprirea țăranului). Clasa de mijloc era foarte subțire, ceea ce explică faptul că ideile reformatoare au fost purtate de boierimea liberală și de intelectuali (mulți tot de origine boierească), nu de o burghezie cvasiinexistentă. Reformatorii vedeau În Împroprietărirea țăranilor și degajarea lor de sarcinile feudale care se mai mențineau condiția indispensabilă a modernizării și a unei veritabile coeziuni naționale. Celălalt
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Voichița și Maria, aduse dela București. E un pribeag poate din os domnesc al Basarabilor -, a umblat în Orient și la Veneția cunoaște multe lucruri; are o înclinare spre proverbe filosofice, nu e măscărici cât are humor de aceea displace boierimii. Lui Vodă îi place să-l audă câteodată, mai ales ca să facă plăcere Domniței celei tinere a lui Radu-Vodă. 27 Fevr. și următoarele zile anul 1470 arderea Brăilei și a cetății de Floci. 1471 război cu Radu-Vodă Joi 7 Mart
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai văzut eu pe dumneata undeva, cândva, nu-i așa? Tot ce se poate, răspunde scriitorul; mi se întâmplă une-ori să mă duc și eu pe acolo. Gândiți-vă, domnilor, declama un om din vechea protipendadă, cât sânge a vărsat boierimea pentru apărarea scumpei noastre patrii. Dar poporul de rând, îl întrerupe cineva; ce-a vărsat, mă rog? Apă? *1 Dimineața e mai înțeleaptă decât sara. [NOTĂ Spița lui C. Cantemir] Spița lui Constantin Vodă, zis Cantemir, după Sever Zotta (Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
precis spus o parte din boierii care alcătuiau Sfatul Domnesc, în dorința lor de a păstra privilegiile obținute până atunci și de a câștiga noi danii și privilegii își legau soarta de unul dintre domni sau pretendenți. Ei nu reprezentau boierimea în general, numărul lor era restrâns, de obicei la cei din Sfatul Domnesc. Pricepuți în treburile statului ei erau utili domniei prin cunoștințele lor și uneori prin relațiile personale pe care le stabiliseră cu nobili de peste hotare. De aceea, fiecare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
e menționat și Costea Danovici. De la Ivanco Levici și de la fetele fratelui său Vasco Levici (Leul) Ștefan cumpără în 1492 un sat pe care-l dăruia Putnei. În afara activității consacrate organizării militare a țării și a eforturilor de a ralia boierimea la noua domnie, documentele emise de cancelaria voievodului, între 1457 - 59, ni-l înfățișează pe Ștefan ca bun gospodar al țării sale. Încă din primul an de domnie - prin octombrie-noiembrie 1457 - Ștefan îi încunoștințează pe negustorii brașoveni că vor putea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi făcut altceva decât să îndârjească opoziția boierească. Începutul domniei lui Ștefan reprezintă prologul promițător al unei cârmuiri pline de glorie. Ștefan dă dovadă de energie, de înțelepciune politică, de simț gospodăresc. Dacă ar fi fost sub tutela unei boierimi anarhice și dispusă să trădeze interesele țării și ale domniei, atunci cu greu ne putem explica îndrăzneala cu care Ștefan atacă Polonia. Un asemenea act presupune că înlăuntrul țării Ștefan era stăpân pe situație și nu subordonat altora. Faptul că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au trădat pe Ștefan, din care cauză una dintre cele mai mari crize ale domniei lui Ștefan s-a consumat în 1467, manifestându-se „prin numeroase defecțiuni pe câmpul de lupte și, după retragerea ungurilor, printr-o adevărată răscoală a boierimii din sudul Moldovei”. Abia în 1470, domnul a putut să lichideze gruparea boierească ostilă puterii sale. Nu există nici o dovadă că au avut loc mai multe „defecțiuni pe câmpul de luptă” afară de trădarea lui Crasnăș din noaptea de 14 / 15
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]