834 matches
-
perioade nedefinite, fără voia persoanei respective. Acesta, pe nume Petrică Donca, avea un coleg de serviciu și foarte bun prieten, pe care-l cunoșteam și eu bine, respectiv Mărgărit Liviu, un băiat foarte bun,dar sentimental, melancolic, de un romantism bolnăvicios, care până la urmă i-a fost fatal. După o perioadă de timp petrecută la o altă ambasadă în Europa, de unde puteam fugi acasă mai des, am fost detașați la Buenos Aires, în Argentina. Așa se proceda atunci, veneau în țară pentru
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ale lui Laclos, se desfășoară comedia unei sensibilități care se istovește în artificiu și în falsitate. Când inteligența a devenit suverană, naivitatea, adică sentimentele adevărate, părea să fie rezervată sălbaticului sau prostului. Or, toate aceste spirite alese aveau o spaimă bolnăvicioasă de prostie; cât despre starea de sălbăticie, ele o idealizau fără să o îndrăgească de fapt, „natura“ nefiind accesibilă decât celor care con sim țeau din când în când să se coboare până la „nero zie“: lor, lucrul acesta le repugna
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cerut să scriu o lungă declarație detaliată în care a trebuit să descriu excursia noastră pe malurile Dunării; căci așa am prezentat-o: ca o plimbare al cărei scop îmi era necunoscut! Maiorul era un individ palid, cu un aer bolnăvicios și plictisit. Bineînțeles, nu credea nici un cuvânt când îi spuneam că, în afară de o scurtă vacanță, habar n-avusesem de ce o luasem pe drumurile dinspre Dunăre... N-au încercat să-mi stoarcă cu forța adevărul despre jalnica noastră aventură, căci versiunea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în săptămâna mare. Obrajii. Rotunzi - ins molatic, inocent, care trece greu la fapte concrete; Cărnoși - sensibilitate și rafinament artistic; Rumeni - aplecat spre plăcerile lumești; Înguști și slabi - ins cu preocupări oculte, învăluite în mister; Uscați, cu adâncituri - om supărăcios, trist, bolnăvicios; Netezi - ins fără simțul responsabilității, fară griji, uneori o nulitate spirituală: Brăzdați (cu cute) - iubitori de natură de natură și viață rustică, doritor de muncă și acțiune, fără a risipi câștiguri; Cu pomeții ridicați - suflet generos, milos, care varsă imediat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
precară și cu mai multe afecțiuni acute decât adulții tineri. Cei mai mulți vârstnici sunt senili, iar senilitatea este o afecțiune mentală inevitabilă și fără tratament la cele mai multe dintre persoanele în vârstă. Cei mai mulți vârstnici sunt izolați social și trăiesc singuri Vârstnicii sunt bolnăvicioși, inutili, senili, nefericiți și deprimați. Vârstnicii sunt fragili sau plăpânzi, fiind capabili să-și aducă doar o contribuție limitată în beneficiul societății. Vârstnicii nu fac nimic, pentru că se presupune că nu sunt în stare. Stereotipurile negative asociate vârstnicilor, precum că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
intervenții divine în inspirație și o tratează ca pe un fenomen psihologic în marginile naturale ale imanenței, căutându-i corespondențele și aderențele în faptele sufletești comune, fie normale, fie anormale. Mania într-adevăr patologică de a explica geniul prin ereditate bolnăvicioasă sau prin morbiditatea personală a celui care îl poartă se exercită de preferință în domeniul inspirației. Faptul curios e însă că, în pofida neprielnicei atmosfere create de pozitivismul științific, de cercetările medicale și de anumite teorii estetice, artiștii și îndeosebi poeții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o „furie divină”, ce nu are însă nimic de a face cu diferitele forme ale maladiilor psihice. Doctorul Jung combate cu hotărâre metoda freudistă, care nu e altceva decât metoda clinică aplicată la lămurirea artei. Arta nu e o apariție bolnăvicioasă, zice Jung, iar artistul nu e un pacient pe care să-l numerotezi într-o clinică de boli nervoase. „Dacă explici opera de artă cum explici o nevroză, atunci sau opera de artă e o nevroză, sau nevroza e o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Alexandru Macedonski, în afară de frumoasele avânturi ale unora din poesiile sale, e și cântărețul pervers al efebilor cu trup de sidef, iar dezgustătorul său poem în proză, Talassa, e tot ce s-a scris în limba românească mai scabros ca erotism bolnăvicios. Lugubrele poeme ale lui Haralamb Lecca, cu oarecare trecere pe vremuri, nu neglijează, între altele, „prostituția de la Suburra”, după modelul parizian. Iar din armonioasele strofe ale lui Ion Minulescu, care se lăuda la începuturile sale literare cu un teism foarte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în săptămâna mare. Obrajii. Rotunzi - ins molatic, inocent, care trece greu la fapte concrete; Cărnoși - sensibilitate și rafinament artistic; Rumeni - aplecat spre plăcerile lumești; Înguști și slabi - ins cu preocupări oculte, învăluite în mister; Uscați, cu adâncituri - om supărăcios, trist, bolnăvicios; Netezi - ins fără simțul responsabilității, fară griji, uneori o nulitate spirituală: Brăzdați (cu cute) - iubitori de natură de natură și viață rustică, doritor de muncă și acțiune, fără a risipi câștiguri; Cu pomeții ridicați - suflet generos, milos, care varsă imediat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Astfel, s-a ieșit din faza "atitudinilor" creștine; au fost depășite spleenul, cafard-ul, katzenjammer-ul filosofic, care mai mult creau nostalgii decât delimitau poziții. Astăzi, tinerii se îndreaptă prin disciplina cuvântului scris, care e cea mai bună garanție împotriva visării bolnăvicioase. Iată de ce, noua mistica ortodoxă, care se creează văzând cu ochii, nu e rătăcire bezmetică și necontrolată, ci se ridică solid, ca o aspră disciplină intelectuală. A, dacă Biserica noastră ar fi astăzi alta! Dacă ar exista, în adevăr, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se poate de normal; trăim într-o comunitate și este normal să comunicăm unii cu alții, să învățăm unii de la alții. A căuta să fim apreciați și prețuiți de cei din jur este normal. Ceea ce nu este normal este dorința bolnăvicioasă a multora de a ieși în evidență cu orice preț chiar (și mai ales) fără nici un merit, de ,,a da din aripi pentru a face praf ” , de a se crede mai grozavi decît alții. Vor să fie aplaudați (și nu
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
manifestă însă intelectualul ca specia care se plânge. Melancolic prin definiție, reflecțiile obsedante ale acestuia sunt cuprinse mereu de îndoială 21. Intelectualul descurajat se pliază modelului de cărturar retras din lume (scriitorii, umaniștii), aplecat spre sine, cu o propensiune aproape bolnăvicioasă către suferință. Utopia ca alternativă de evadare nu ar fi însă decât o racordare inutilă la o iluzie. Lepenies prezintă astfel o formulă exacerbată a intelectualului autoexilat în turnul de fildeș, captiv al visării, care își întoarce spatele unei lumi
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de problemă care erupe în aproape toate formele cunoașterii. Nici cunoașterea științifică nu a fost scutită de o astfel de problematică, chiar în fizică sa păstrat sintagma moartea universului. Și în cunoașterea comună fierbe această problemă, alimentată de multe ori bolnăvicios de o ziaristică bezmetică și iresponsabilă. În cunoașterea religioasă, problema e la ea acasă, suverană. Mitul expandează pretutindeni în forma apocalipsei. Iar literatura preia aceste frânturi și le prelucrează în forme inedite, numai bune să primenească mentalul nostru receptiv. „Sfârșitul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Unite. Această cerere exasperează rezistența olandeză: o tresărire de revoltă populară răstoarnă sprijinul republican și îl aduce pe Wilhelm al III-lea de Orania ca stathou-der.Numit căpitan general și amiral general pe viață, acest tînăr de 2 de ani, bolnăvicios, rece și legat cu pasiune de calvinism, va rămîne toată viața sa principalul adversar al proiectelor imperialiste ale lui Ludovic al XIV-lea. Pentru moment, el îl împiedică pe regele Franței să tragă foloase din victoria sa militară. Mai ales
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care practică flirtul nu numai că refuză să asigure reînnoirea generațiilor, dar se și condamnă pe ei înșiși la pierzanie. Se condamnă la degenerescență morală și fizică. Ca și onanismul, flirtul duce mai devreme sau mai târziu la o "dragoste bolnăvicioasă". Este aproape de prisos să reamintim că onanismul face în la Belle Époque obiectul unui oprobriu unanim în lumea științifică și în cea medicală. Cei mai mari medici europeni subliniază la unison că acesta slăbește organismul din punct de vedere fizic
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Transilvania care, pentru a putea să trăiască între stăpânii de acolo, a trebuit să-și maghiarizeze numele. Bunicul Ioan a fost zidar. Despre bunica Cristina, bună și tăcută femeie, voi povesti mai pe urmă. Mama a fost o ființă tare bolnăvicioasă și mai mult în ultimii 15 ani. A murit în anul 1984, oct. 14. Nu pot spune că am avut copilărie liniștită, părinții au fost oameni săraci, mai cu seamă după ce ne-am mutat la Iași, necazurile lor ducându-le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
în oameni s-a spulberat pentru totdeauna. Lângă școala noastră, locuia un funcționar de la Primărie; om înalt cu fața cenușie și cu ochii mereu plecați în jos, parcă dormea toată vremea; avea o nevastă mare și înaltă ca și el, bolnăvicioasă de umbla și vara îmbrobodită cu șal de lână, o fată mică și grasă și pe Elizei cu care mă împrietenisem. Lucică era mult mai mare decât mine, tot atât de înalt ca și tatăl său, dar toți patru oameni buni. Lucică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
mamei sale), Max recunoscând că mediul familial conflictual a avut o influență hotărâtoare asupra formării caracterului său. Max s-a născut la Erfurt, Thuringia, în 21 aprilie, fiind primul dintre cei șapte copii ai familiei Weber. Începe școala în localitate, bolnăvicios (la 4 ani a suferit un atac de meningită), remarcat mai curând negativ prin fizicul puțin dezvoltat, prin lipsa apetitului relaționării cu ceilalți copii, se remarcă însă prin calități intelectuale deosebite, dar și prin refuzul autorității și al disciplinei impuse
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
partid, a fost Eugeniu Stătescu. Dacă sănătatea nu i-ar fi fost șubredă și dacă ar fi fost mai comunicativ, este sigur că șefia partidului liberal i-ar fi revenit lui după moartea lui Ion Brătianu. Dar Eugeniu Stătescu era bolnăvicios, lipsit de activitate politică, retras în singurătatea lui, preocupat mai mult ca să-și prelungească zilele decât ca să lucreze. și, apoi, nici nu avea cultura generală trebuincioasă bărbatului de stat al vremurilor noastre. Stătescu avea o serioasă cultură juridică și exercita
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Varvara Buzilă, deținători de pământ în comuna Frătăuții-Vechi, gospodari de frunte, dar cu mulți copii. A iubit în egală măsură țarina și școala. Rămânând prea devreme orfană de tată, locuia în casă cu fratele mai mare, căsătorit cu o femeie bolnăvicioasă. Aceasta a lămurit-o pe bunica s-o dea la "școli mai departe". Împreună cu o colegă de clasă, a plecat din cl. a V-a la Școala de gospodărie de fete, din Cacioc (lângă București). Când era în anul III
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îndestulare. Dimpotrivă, cuvântul de ordine în casa lor era "economie". Chiria, mâncarea, îmbrăcămintea, acestea erau problemele arzătoare ce trebuiau rezolvate permanent. Cât privește școala mamei, în atare condiții de pauperitate, nu putea fi vorba de continuarea studiilor. Fiind slăbuță și bolnăvicioasă, patronul a trimis-o pe bapțea acasă. Obligată să-și vândă căsuța în care stăteau, pentru a face rost de bani, s-au mutat într-un imobil cu chirie într-o hărmălaie insuportabilă și un haos înfiorător. Imaginați-vă: douăzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
zărea foarte rar: departe de plebea vulgară și indecentă, ei își drămuiau eforturile doar spre realizarea proiectelor artistice. După decesul părinților, au continuat să-și ducă traiul tot acolo unde s-au născut. Instituția Căsătoriei nu le spunea nimic. Firi bolnăvicioase și meditative, erau înclinați cu predilecție spre lecturarea Ceaslovului, Psaltirii, Patericului, Bibliei și a Vieții sfinților, decât spre cele trecătoare ale vieții. N-au simțit niciodată zvâcnirea inimii la apariția unei frumuseți feminine. Sexul opus nu i-a atras niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
posibilă revenirea sufletească. D.B. a inventat că în libertate făcea sex în fiecare seară cu nevasta lui și că înainte de asta 'îi trăgeam o limbă. Ca să nu-mi fie scârbă îi puneam înghețată pe clitoris. Puneam și puțină frișcă'. Exagerări bolnăvicioase de acest gen au fost extrem de multe, spre amuzamentul agresorilor, care găseau o plăcere perversă în a forța deținuții să inventeze absurdități înjositoare. Efectul, în acest caz, a fost că toată camera a izbucnit în râs, iar Țurcanu a răcnit
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de inimă roz ori albastră. Altele, care ne frământă cu adevărat în anii aceștia. Pentru că, vedeți dum- neavoastră, domnule Vasile, vreți ori nu vreți, oamenii ca noi reprezintă vocile tinere ale acestui neam pierdut și aiurit de însăși natura lui bolnăvicioasă. Și trebuie să ne asumăm asta. Pentru că cine s-o facă, domnule Vasile ? Cine să ros- tească despre viziunile corecte ? Vânzătorul de la colț, pe care-l poți prosti cu o sacoșă de bunuri ? Muierea simandicoasă și aranjată cu ultimele țoale
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tot mai deprimat și cătrănit, nu îi mai poate face să zâmbească și să radieze ca altădată. Nu își mai găsește locul și nici sensul, doarme tot mai puțin și e din ce în ce mai obosit, mănâncă la fel de rar și își simte trupul bolnăvicios și bea și fumează fără oprire, ajungând să-i tremure mâinile și degetele de atâta otravă. Stă parcă tot mai aplecat, iar zâmbetele ascund o ușoară forțare. Continuă să câștige bine, însă pauzele tot mai dese pe care le făcea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]