2,101 matches
-
am așezat, n-am rezistat și l-am tras de mânecă pe Dan: - Gata, șefule! Acum deschidem pachetul! Zis și făcut. Cu mișcări nesigure, am tras amândoi de hârtia albă, și... în pachet se odihnea regeste o strașnica cutie cu bomboane, lângă un imensc plic albastru. Am pus cutia deoparte, privind-o pofticioși, hotărâți să nu cedam unul altuia o bomboană în plus ( nu mâncasem de dimineață, si acum se apropia oră 13 ) și am rupt plicul, asteptandu-ne la o
Liviu Florian Jianu: Et in Arcadia ego. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339486_a_340815]
-
făcut. Cu mișcări nesigure, am tras amândoi de hârtia albă, și... în pachet se odihnea regeste o strașnica cutie cu bomboane, lângă un imensc plic albastru. Am pus cutia deoparte, privind-o pofticioși, hotărâți să nu cedam unul altuia o bomboană în plus ( nu mâncasem de dimineață, si acum se apropia oră 13 ) și am rupt plicul, asteptandu-ne la o supriză cel puțin la fel de plăcută. De la prima mișcare, pe bancheta au început să curgă hârtii și hârtioare, pe puțin 50
Liviu Florian Jianu: Et in Arcadia ego. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339486_a_340815]
-
sfinte, cu sfaturi ortodoxe, cu mici milostenii, cu scrisul, prin care ma eliberăm de ce bâjbâiam, da, si cu el, pentru că prin el, ceea ce înainte foloseam prost, adică timpul, capătă un sens care tindea nu spre cădere, ci spre împlinire, cu bomboane, cu țigări mai slabe, cu voință, cu chin, chiar, deh!, e o toxina care intră în sânge odată cu nicotină, si a cărei celulă, când este lipsită de hrană ei preferată, urlă în tine, și tu urli, e un moment critic
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
înțelege să facă binele în tăcere, fără a aștepta recunoștință și răsplată omenească: „Un pumn de corcodușe de adun / Și le aduc Bisericii, odoare - / Se naște iar Iisus, într-un cătun, / Pentru săracii care n-au mâncare - // O mână de bomboane, pe jertfelnic, / De pot să duc, e semn că încă poate / Să intre-n cer și ultimul nemernic, / Să îi aducă lui Hristos, bucate” (Veacul fiecărei zile). El are o perspectivă luminoasă asupra existenței umane, de vreme ce Însuși Dumnezeu s-a
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
-i sperie pe făptași de recidivă, nu știu ce altceva. Fac cafea. Soacră-mea, deși englezoaică rasată, nu înțelege ceaiul. Mai bine bea ceva cu alcool, din când în când. Scoate o cutie de biscuiți, ediție de lux și o cutie cu bomboanele mele de ciocolată preferate. Vai de capul meu! O citisem pe Agatha Christie, pusese otravă în unele din ele. Începe să vorbească, parcă are pe limbă miere. Poate sunt eu paranoică, deși presimțirile nu m-au înșelat niciodată. Chiar dacă paloșul
Români alergici la România. O familie de timișoreni m-a pârât soacră-mii din UK că eu provin din cea mai proastă zonă a țării () [Corola-blog/BlogPost/339678_a_341007]
-
pe un procedeu dificil, de pendulare a eului care povestește, între lumea animală și cea umană, motivul de intersecție fiind fascinația pe care o exercită în mod egal asupra tuturor, lumina bradului de Crăciun și mai ales, „staniolul albastru al bomboanelor de ciocolată“. Mediul este previzionat din interiorul și prin ochii unei veverițe domestice și bineînțeles, neapărat sprințare, în timp ce, în cazul băiețelului Ciprian și al mamei, notarea este neutră, la persoana a treia, pentru că de fapt lumea este descoperită de Veve
Un carusel al timpului pentru toţi () [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
domestice și bineînțeles, neapărat sprințare, în timp ce, în cazul băiețelului Ciprian și al mamei, notarea este neutră, la persoana a treia, pentru că de fapt lumea este descoperită de Veve [numele veveriței], de oameni, doar descrisă. Mama este convinsă că băiețelul subtilizează bomboanele din pom. Confuzia este posibilă: Veve și Ciprian manifestă același spirit ludic. Deci, starea de joc facilitează interferențe și definește natura. Veve își depășește condiția și pe Ciprian, captivul stării de uimire, prin șiretenie veselă: „Mama îl luă pe băiat
Un carusel al timpului pentru toţi () [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
ușor zâmbet) - Știi cine sunt ? - !!!!...(Zâmbetul se lărgea) - Văd că ești țapăn ! - !!!!...(Buzele-și mișcă încuviințarea) - Și eu sunt bine ! (Râde...) - Am venit de vreo două zile ! - Ââââ !... Cred că n-a înțeles...) - Știu că mi-ai dat odată o bomboană... - ????...(Lasă-n jos capul, cu rușine) - La revedere ! - !!!!...(Mișcă din cap, salutul) - Să dea Domnul să ne vedem la vară ! - Aaaa!... (Schițează un zâmbet trist...) Îl bat pe umăr cu prietenie iar el își râde mulțumirea de a fi băgat
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
de brânză, îl întindea pe lespede de să-l vadă toți și-i îmbia la masă-n mut. Când isprăvea leguma își făcea o cruce mare de mulțam cu ochii spre Cer.... Iubea copiii și când avea dădea câte-o bomboană tare ca piatra, dar inima lui o-ndulcea. Printre puștani era și unii cu minți mai necoapte, care-nvățați la coțcării de ăi mai mari arătau cu palme răsfirate că are capul mare... Nu știu ce-nțelegea voinicul, dar sângele-i suia
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
și mut, dar ceata oțărâtă se îndârjea în rău. Atunci veneam spre Niță și îl băteam pe umăr ca să-l fac să uite iar el înțelegea palma și-o-nlocuia cu zâmbet de mulțam. Apoi pășea spre ei cu o bomboană pe care o scotea din punga de hârtie de la brâu. - Ce-aveți cu el, băieți ? - Păi, lumea zice că are capul mare... - O să-l aveți la fel când creșteți... - Dar îmi vine să râd când îi văz furia ! - Ție ți-
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
râd când îi văz furia ! - Ție ți-ar place să râd și eu de tine ?... - Mă umflă râsul când îl văz că-i roșu ! - Și tu ești roșu acum ! - El e mai caraghios ! - El e mai bun și îți dă bomboane ! - Noi n-avem bani... - Nu aveți bani, dar aveți inimă la fel ca el.... Sfârșit în scurt de vorbă și-nțeles a fost cu zâmbetul curat al voinicului Niță, care m-a strâns cu palma bătucită de bușteni. Cu pas
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > AL VOSTRU FIU... Autor: Alexandru Cosmin Crăciun Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Al vostru fiu... Ți-am adus bomboane și flori, dragă mamă, să-ți aduci aminte că tinerețea mea se risipește cu fiecare toamnă. Au trecut anii, am prins două decenii prin Bucureștiul betonat. Zile și nopți pierdute, dar nu regret nimic din ce am făcut, știind că
AL VOSTRU FIU... de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341039_a_342368]
-
se aruncă și soia prăjită, care se și consumă de fiecare membru al familiei; fiecare persoană consumă atâtea boabe de soia câți ani are și încă un bob în plus care să-i aducă norocul... Japonezii aduc ofrande la temple: bomboane, boabe de soia înfășurate într-o folie de aur sau folie de argint, plicuri cu bani și dulciuri. La grădinițe apare cineva mascat în demon iar copiii, entuziasmați, aruncă cu fasole strigând: "Oni wa Soto, fuku wa uchi" ceea ce s-
JAPONIA-FESTIVALURILE DE PRIMĂVARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341346_a_342675]
-
s-o ajute pe conița Corina la coborâre, că-și luase mai multe bagaje. Bâzdoagă a înhățat papornița de mânere, în care-și pusese câteva kilograme de pește sărat (cumpărat din hala Ghica din Piața Națiunii), câteva pâini, portocale și bomboane pentru nepoței, și a coborât pe peron. A chemat un buirjar și i-a spus ca să-i ducă în satul Vălureni. - Auzi matale, i se adresă birjarul lui Bâzdoagă, după cum te văd... nu-mi dai încrederea că poți să-mi
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
stânci sub care dorm eroi. Pântecul cuvântului Am coborât în pântecul cuvântului: dinți tociți de caria înjurăturii mi-au sfâșiat carnea respirației de-am simțit în urechi gustul murăturii, erau acolo diafanul înțeles eminescian și miezul îndoielii lui Cioran, însă bomboana de pe colivă era metafora dintre dinții acestui an. În sâmburele verbului alunecând am dat de rădăcina ascunsului gând învățat știți când și pe bune una gândeam și alta eram îndemnați a spune. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Timpul ca un
TIMPUL CA UN PROVERB de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341770_a_343099]
-
Fetița ăși strikgă la râțndul ei frățiorul spunându-i: Corneliu, vino acasă că te cheamă tatăl tău. Mai avea să treacă timp până să facă legătura că tatăl ei era și tatăl ei. Un copil merge la prăvălie și cumpără bomboane. Un alt copil alături vine cu o hârtie mai mare și cere chibrituri. Vânzătorul dă celui de al doilea copil, banii primului și socotește mai departe restul. Primul copil protestează gălăgios: Ăștia sunt banii mei, nu-i da lui că
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
vezi femei trebăluind.Ne zâmbesc, ne salută și parcă ne transmit prin ochii lor senini: “O zi plăcută să aveți!” La vederea noastră, copiii își încetează joaca, ne ies în întâmpinare strigându-ne:” Hallooo, Bombon!” , asta pentru că, uneori le oferim bomboane. Bucuria lor este nemărginităși-ți umplu sufletul de duioșie. Câți dintre copiii noștri se mai bucură astăzi la primirea a două bombonele îmbrăcate în celofan strălucitor? De fapt, câți dintre copiii noștri se mai bucură atunci când le oferim cadouri? Parcă niciodată
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
cu atenție. Mi se pare bunica bunicii mele, o femeie care ea însuși și-a uitat vârstra. Cu toate acestea îl recunoaște pe Klaus, îi face semne prietenoase cu mâna. Ne apropiem, îi zâmbim, o salutăm, Klaus îi întinde câteva bomboane, e și ea de fapt un copil, le primește bucuroasă și se apleacă în semn de mulțumire. Îi arăt aparatul de fotografiat, îmi împreun mâinile a rugăminte și ea acceptă să o fotografiez. O îndrăgesc de la prima vedere deși înfățișarea
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
cu atenție. Mi se pare bunica bunicii mele, o femeie care ea însuși și-a uitat vârstra. Cu toate acestea îl recunoaște pe Klaus, îi face semne prietenoase cu mâna. Ne apropiem, îi zâmbim, o salutăm, Klaus îi întinde câteva bomboane, e și ea de fapt un copil, le primește bucuroasă și se apleacă în semn de mulțumire.Îi arăt aparatul de fotografiat, îmi împreun mâinile a rugăminte și ea acceptă să o fotografiez.O îndrăgesc de la prima vedere deși înfățișarea
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
că de acum încolo totul va fi bine. Aceeași convingere, ba mult mai întărită, avea s-o capete Albert de-a lungul timpului, văzând când și când oameni sus-puși cu fețe ca de copil speriat. Uneori, Albert primea câte o bomboană. Atunci dorea din tot sufletul sănătate, cât putea să cuprindă mintea lui de copil, celui descântat chiar dacă la început i se păruse a fi antipatic. * * * - Arina, de ce nu mă lași în pace?, întrebă fulgerător Albert. Felul în care i-a
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
au învârtit în cerc în jurul standurilor și nimeni, sau aproape nimeni nu a cumpărat nimic. Mai mult, nici macar nu au atins cu mâna cărțile, aliniate frumos, prezentate de vânzători sau editori de carte. Multe ștanduri atrăgeau cu boluri pline cu bomboane multicolore. Veneai, te uitai, luai o bombonica și plecai mai departe. Ofertele erau mai mult decat onorabile. Dezinteresul pentru carte poate fi pus pe seama condiției materiale. Dar și a nepăsării și lenei de a mai citi carte pe suport de
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340700_a_342029]
-
nu am uitat-o și se perindă prin cotloanele minții mele, așa cum a fost, cu zgomotele asurzitoare, cu lumea veselă, cu călușeii, scaunele legate cu lanțurile cu care te răsuceai în aer, zburând în ritmul tobelor și al clarinetului, cu bomboane roșii care ne colorau gura până la urechi, cu cornițe de carton, cu înghețată, sugiuc, bragă, cu papagali, cu fotografii „la minut” și câte și mai câte alte frumuseți care mi-au făcut copilăria frumoasă. Încă mai păstrez și acum două
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
explicat portarului că eu sunt singura care știe ce să îi facă și că trebuie să mă lase să intru”, povestește Alina. „Când îmi scade glicemia, mă simt moale și atunci și ce trebuie să fac. Iau dextroză. Sau zahăr. Bomboana merge mai greu, până se topește”, spune Andrei. Când e la școală, vorbește cu mama lui la telefon și, la indicațiile ei, își ajustează singur doza de insulină. De o lună, Alina, de profesie jurist, a îndrăznit pentru prima oară
„Copilul meu începuse să bea multă apă și era foarte obosit”. O poveste reală despre un diagnostic, familii care „mută munții” și oameni buni care-i ajută () [Corola-blog/BlogPost/338090_a_339419]
-
și cojoc îmblănit, se deplasează ca un pinguin imperial. Pinguinii, să știți de la mine, formează perechi pe viață. Mister își vizitează jumătatea în fiecare zi, chiar cu vremea asta nu tocmai bună. Chemând-o Ioana, domnul G. i-a adus bomboane și era tare fericit că a reușit să ajungă cu bine și astăzi până în salon. Ba chiar a venit cu ciocolate Laura, sortimente cu lapte sau arahide, pentru tot colectivul din terapia cardio. „Domnul doctor, ieri am fost pe afară
Ciocolată pentru domnul doctor () [Corola-blog/BlogPost/337775_a_339104]
-
semnez așa ceva”, „băi, am obosit”, „hai să le facem mustrare”, „bă ce haterițe sunteți, iar m-ați trimis la o întâlnire inutilă”, „dacă așa a zis Dacian, așa facem”, „dați vina pe mine pentru orice”, „hai că mă duc cu bomboane până acolo să rezolvăm”. Vă mulțumim și să vă trăiască familia pentru tot ce ne-ați învățat, pentru toate resursele și oamenii mișto pe care i-ai adus în viața noastră, pentru toate momentele amuzante și foarte puținele în care
Un fost secretar de stat din cabinetul Cioloș își publică Jurnalul () [Corola-blog/BlogPost/337742_a_339071]