1,132 matches
-
București Csüdor, M., Csüdor, G. (1989). Handbal - combinații tactice, Editura Sport-Turism, București Curelli, J.J., Landuré, P. (1996). Le Handball - Les Règles, La Technique, La Tactique, Éditions MILAN, France Dragnea, A. (1995). Antrenamentul sportiv, Editura Didactică și Pedagogică, București Dragnea, A., Bota, A. (1999). Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București Dragnea, A. (coord.) (2002). Teoria educației fizice și sportului, Ediția a II-a (revăzută), Editura FEST, București Dragnea, A. Mate-Teodorescu, S. (2002). Teoria sportului, Editua FEST, București Federația Română de
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
române, în sute și sute de variante. Lira a făcut carieră mitologică însoțindu-l pe Apolo, zeu care cumula deopotrivă atributele lui Eros și ale lui Ares (lira și lancea); sau pe Orfeu, divinitate tracică, inițiatoare de mistere. Fluierul și bota (lancea) sunt instrumente profesionale, nelipsite, cum am văzut, lui Dumuzi, ca și păstorului carpatic. Le unește sacralitatea (e vorba de liră și de fluier), ca instrumente dăruite și cu har, ca și funcția magică a cîntatului; ca să creeze comuniune în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Enkidu se oferă să coboare în infern pentru a aduce de acolo pukku (toba) și mikku (bețișorul de tobă), obiecte sacre, atribute ale zeiței Inanna și, cu siguranță, ale zeului-păstor, Dumuzi (prin extensie, și ale păstorului carpatic, devenite fluier și botă). Ca și în cazul lui Orfeu, accesul în lumea subpămînteană era permis celor vii cu condiția respectării unor convenții. Ghilgameș îl sfătuiește pe prietenul său să se supună următoarelor „porunci”: „Nu cumva să îmbraci straie curate, căci (răposații) îți vor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și cutremurător, să se afle peste tot, sub bolta cerească a satului. Este o adevărată competiție, în forme ritualice și sfinte, între „oile cele cornute” și cele „bălăi”, „oceșele”, etc. Și încă: Fluierașul cel drag Mi-l puneți de steag, Bota mea cea luce Mi-o puneți de cruce. Iar oile mele Vor cînta și ele. Și-o veni la groapă Și oaia cea șchioapă. Limbajul aluziv, plurivoc la origine (mîndru-frumos, bocet-cîntare), care a suferit resemantizări în istoria lui, se pretează
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de uniformitate, corpusul de texte alcătuit de Adrian Fochi se pretează, totuși, la comentarii interesante și mai poate dezvălui surprize. O pistă promițătoare de discuții (cum am și făcut-o cu alt prilej) o constituie tema obiectelor păstorești, fluierul, gluga, bota. Banalități, s-ar crede, utilități din inventarul gospodăresc. Dar și Dumuzi avea asemenea lucruri în dotare, în stîna sa de pe plaiurile cerești ale lui Anù, regele zeilor sumerieni. „Nuditatea zeițelor, observă un autor avizat, este un instrument al morții”. Ceea ce
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
din școală, din tabere, din excursii, etc. Handbal III 97 Bibliografie ACSINTE A., ALEXANDRU E. Handbal de la inițiere la marea performanță. Ed. Media Bacău, 2000 ACSINTE A., ALEXANDRU E., ȘUFARU C. - Handbal I. Caiet de lucrări practice., Biblioteca C.I.D.,1999 BOTA I. - Handbal - modele de joc și pregătire. Ed. Sport - Turism, București, 1984 BUDEVICI A., ȘUFARU C. - Metodica pregătirii handbaliștilor juniori (modelare, algoritmizare și mijloace de instruireă. Ed.Valinex S.A., Chișinău, 2004 BUDEVICI A., ȘUFARU C. - Principii științifico metodice ale pregătirii
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
juniori. Ed. Valinex S.A., Chișinău, 2004 BRANGA D., MUJICICOV C., MUJICICOV H. - Jocuri pentru copii și juniori. Ediția a II-a. Ed. U.C.F.S., București, 1966 CERCEL P. - Handbal. Exerciții pentru fazele de joc. Ed. Sport - Turism, 1980 COLIBABA E., BOTA I. - Jocuri sportive. Teorie și metodică., Ed. Aladin, 1996 GHENADI M. - Baschet, note de curs, F.E.F.S, Universitatea Bacău 98 Constantin Șufaru GHENADI M. - Baschet III, note de curs, F.E.F.S. Universitatea Bacău GHENADI V., CIUHUREANU I., GRAPĂ F., MÂRZA D.
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
de execuție maximă pe care o poate realiza omul, nu este legată numai de nivelul acestei calități, ci ea depinde și de alți factori, cum ar fi: forța, mobilitatea, nivelul de însușire a tehnicii, tipul de sistem nervos (Dragnea și Bota, 1999, p. 227). Așadar, atunci când orientăm procesul de educare a vitezei, trebuie să-l legăm de dezvoltarea celorlalte calități motrice. * Viteza de repetiție Prin viteză de repetiție se înțelege numărul de repetări ale acelorași mișcări în unitatea de timp. Viteza
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
chiar în timpul efortului. * Viteza de deplasare Viteza de deplasare este considerată de către unii autori drept o variantă a vitezei de repetiție (ex. Cârstea, 1993, p. 48), pe când alții o abordează ca o formă de sine stătătoare a vitezei (Dragnea și Bota, 1999, p.227; Stoica, 2000, p. 25; Alexe, 2002, p. 153). Argumentele celor din urmă (la opinia cărora ne alăturăm și noi) se bazează, în principal, pe faptul că o viteză de repetiție ridicată nu determină neapărat o viteză de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
timpului de scurtare a mușchiului. Altfel stau lucrurile în ceea ce privește viteza de deplasare: spre exemplu, membrele inferioare mai lungi vor determina la atletul de sprint creșterea lungimii pasului de alergare și, implicit a vitezei de angrenare și de deplasare (Dragnea și Bota, 1999, p. 227). * Nivelul de dezvoltare a celorlalte calități motrice Deși această viteza se sprijină pe suportul general de dezvoltare a tuturor calităților motrice, ea este favorizată cu preponderență de indicii crescuți de forță, respectiv de un bun nivel de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Mobilitatea articulară și elasticitatea musculară influențează pozitiv îndeosebi viteza de execuție, și viteza de deplasare. 3.1.3. CALITATEA MOTRICĂ REZISTENȚA Remarcăm unitatea de opinie privind definirea rezistenței de către specialiști (Cârstea, 1993, p. 47; Manno, 1996, p. 101; Dragnea și Bota, 1999, p. 234 etc.), majoritatea acestora considerând în esență, această calitate motrică drept capacitatea unei persoane de a efectua timp îndelungat o activitate oarecare, fără a reduce din eficacitatea ei. Cu alte cuvinte, rezistența depinde de capacitatea de a face
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
104). * Calitatea metabolismului și resurselor energetice Nivelul optim de desfășurare al proceselor metabolice la nivelul fibrei musculare, și nu numai, este condiționat și de calitatea și cantitatea resurselor energetice specifice eforturilor de lungă durată: glicogenul și acizii grași (Dragnea și Bota, 1999, p. 234). O cantitate crescută de glicogen, activitatea optimă a enzimelor care catalizează reacțiile oxidative precum și reglarea hormonală eficientă vor favoriza eforturile de rezistență. * Nivelul de funcționalitate a aparatelor și sistemelor organismului, în special cel cardio-vascular și respirator Sistemele
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
din trăsăturile principale și mai ales după specialitatea acestuia. Îndemânarea permite coordonarea unor mișcări complicate, asigură însușirea rapidă a deprinderilor motrice, precum și utilizarea acestora în funcție de cerințele concrete prin adaptarea lor la situații variate (Hirtz, citat de Albu, 1971; Dragnea și Bota, 1999, p. 243). Mitra și Mogoș (1980) definesc îndemânarea drept capacitatea de a însuși și efectua acțiuni motrice cu grade de dificultate diferite, cu dirijarea precisă și economică a mișcărilor, în deplină concordanță cu condițiile impuse și cu situațiile ce
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Deprinderile motrice Deprinderile motrice sunt componente ale activității voluntare umane care, având la bază perfecționarea prin exersare a indicilor de execuție a mișcărilor corpului și/sau segmentelor sale (coordonare, precizie, cursivitate, ușurință), ating un nivel înalt de manifestare (Dragnea și Bota, 1999, p. 159). Mecanismul fiziologic al deprinderilor constă în activitatea de ansamblu a sistemului nervos central, cu participarea coordonată a ariilor motorie suplimentară, premotorie și motorie din cortexul cerebral, precum și a cerebelului și ganglionilor bazali (Guyton, 1996, p. 380). Așadar
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
faptul că în formarea actelor motrice complexe, un rol important îl dețin și analizatorul chinestezic și cel vizual, dar și cel de-al doilea sistem de semnalizare (limbajul). Caracteristicile deprinderilor motrice Sintetizând opiniilor specialiștilor (Cârstea, 1993, p. 53; Dragnea și Bota, 1999, p. 15), deprinderile motrice prezintă următoarele caracteristici principale: sunt componente automatizate sau parțial automatizate ale activității voluntare a omului; sunt rezultate ale repetării acțiunilor în scopul îmbunătățirii execuției, pentru obținerea de rezultate mai bune calitativ și cantitativ; fiecare mișcare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
unitară. În această etapă apar o serie de mișcări inutile, fapt care conduce la acțiuni imperfect coordonate, cu o mare cheltuială de energie. Această etapă este denumită a mișcărilor inutile, a lipsei de coordonare (Krestovnicov, 1954, citat de Dragnea și Bota, 1999, p. 162). Mecanismele fiziologice din scoarța cerebrală se prezintă sub forma unor întinse zone de excitație, prin faptul că în sistemul nervos pătrund excitanți pe cale extero-, proprioși interoceptivă. Excitația la nivelul zonei de proiecție a mai multor analizatori iradiază
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
pe plan exterior (de exemplu, cerințele profesorului), fie pe plan interior (aspirațiile proprii ale subiectului) (Albu, 1971, p. 152). În ceea ce privește sistemul motivațional care determină efectuarea ce acte motrice voluntare există câteva teorii (Cosmovici și Iacob, 1998, citați de Dragnea și Bota, 1999, p. 40), pe care le vom dezvolta în capitolul următor. În procesul de învățământ, inițial, profesorul trebuie să creeze situația pedagogică astfel încât elevul vrea să învețe, să înceapă a învăța și să învețe continuu. Este importantă susținerea sistemului de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fixează ca obiectiv trecerea unor norme dificile, executantul se va comporta cu totul altfel decât atunci când normele sunt mai ușoare. Specialiștii au formulat, de-a lungul timpului, câteva teorii ale actului voluntar, și anume (Cosmovici, 1998 citat de Dragnea și Bota, 1999, p. 40): teorii psiho-fiziologice, conform cărora motivația este o idee sau imagine care determină acțiunea; teorii raționaliste, care pun gândirea în centrul acțiunii; teorii ale rolul factorului afectiv, conform cărora sentimentele stau la baza actului motric; teorii ale rolului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
exercițiului fizic și determină, în mare măsură, sistemul de influențe. Forma exercițiului fizic se concretizează prin succesiunea și combinarea trăsăturilor biomecanice cum ar fi: forța, viteza, traiectoria, poziția corpului și a segmentelor etc., reprezentând atributul calitativ al mișcării (Dragnea și Bota, 1999, p. 210) Conținutul și forma au trăsături comune, formează o unitate. În cadrul acestei unități, pe prim plan se află conținutul, dar nu trebuie exclus rolul activ al formei. Influența activă pe care forma o are asupra conținutului exercițiilor fizice
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
viteză, mișcarea poate fi uniformă și variată. Prin mișcare uniformă se înțelege că în intervale de timp egale, punctul material parcurge spații egale. Prin mișcare variată înțelegem că raportul dintre spațiul parcurs și timpul respectiv nu este constant (Dragnea și Bota, 1999, p. 225). Modificările vitezei în timp se caracterizează prin accelerație și decelerație. În acest sens, mișcarea poate fi uniform variată, respectiv neuniform variată. Trebuie precizat faptul că viteza de mișcare a diferitelor părți ale corpului nu este identică cu
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
bute), însă cu un sufix augmentativ care amintește de fr. tonneau „recipient de lemn asamblat din doage și prins cu cercuri”, de germ. Fasstonne „butoi, geamandură”. Putină și putinei nu pot fi separate de istoria românească a formelor bute, butoi, botă, butuc etc., fiind și ele făcute de butnar. Strachină este cuvânt românesc cu baza în latină. Fără sufixul -ina ajungem la (ex)traho „a scoate, a extrage”. În latină era și trua „lingură”, cf. fr. trou „gaură, adâncitură”, rom. (în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
57 Beșineu, 193 Beșinou, 193 Beșinova, 193 Bic, 57 Bica, 57 Bicău, 57 bina, 66 a bleotocări, 100 a blestema, 99 a blești, 100 Bocicoiu, 57 Bogdan, 54 Bogdania, 108 boier, 186 boltă, 131 Borșa, 57 Bosia, 57 Boșteni, 57 botă, 131 bou, 69 brad, 104 Brașov, 57 brânză, 134 a se brânzi, 134 bre, 69 brr!, 134 Bucea, 57 Buceava, 57 Bucești, 57 Bucov, 57 Bucu, 57 a se bucura, 57 Bucura, 57 București, 57 Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Pecican și Gheorghe Iancu. De asemenea, le mulțumesc domnilor Dodo Niță și Virgil Tomuleț pentru solicitudine și dispoziția de a-mi oferi consultanță și asistență în procesul de documentare. Le sunt profund îndatorat domnilor profesori Grigore Ilea și regretatului Valeriu Bota, pedagogi desăvârșiți. Ideea acestei lucrări nu s-ar fi concretizat fără sprijinul moral și logistic al ilustrului istoric Charles-Olivier Carbonell, un colos intelectual si un spirit generos, primul care m-a încurajat în acest proiect. Cele mai calde mulțumiri le
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
s-o descânt, să nu se deoache studenta. Și pe urmă, poți să o vezi! Ba, Nicanor Galan își arătă deschis nemulțumirea că un leghion de împielițați făcea hărmălaie la poartă, bubuind în canaturile de lemn, cu pietre și cu bote groase de corn. Îi înjură, de la început: Tămădăii mamei voastre de grauri, ce v-a lepădat! Republica noastră proletară nu vă dă dreptul să-mi treziți copila !... Dar leghionul de copii zănateci lărmuia neostenit: Pepenoaica, Pepenoaica!... Huideo,măi! La casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
investițiilor de modernizare/retehnologizare a întreprinderilor mici și mijlocii, cu un buget de 44,525 de milioane de lei noi. La conferința de presă de miercuri, 22 martie, de la Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, dl Mircea Bota, directorul instituției, a trecut în revistă și celelalte 10 programe aflate deja în derulare. De cel mai mare interes se dovedesc a fi cele destinate comercianților, respectiv pentru informare și educare, pentru modernizarea activităților de comercializare a produselor și serviciilor
Agenda2006-12-06-1-economic () [Corola-journal/Journalistic/284874_a_286203]