6,134 matches
-
dorm. Stăteam cumințel În cutia mea și dădeam nume lucrurilor. Mesei, care era mereu Încărcată cu diverse chestii, i-am spus Camel. Cutiei mele i-am zis Hotelul. Fereastra a devenit La Fontaine Lumineuse, iar fotoliul de piele l-am botezat Stanley. Am dat nume lucrurilor și m-am uitat la Jerry. Ziua am urmărit absolut tot ce făcea, iar noaptea i-am ascultat respirația. Împăturise În așa fel prosopul Încît deasupra scria VELT și, cînd stăteam culcat, cu un ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Întîmpla și cînd jucau șah... Boschetul de trandafiri era străjuit de două ziduri: unul care Îl despărțea de grădina de zarzavaturi, și altul - foarte Înalt - care izola aproape complet, cu excepția unei portițe, locul pe care doctorul Forester și Johns Îl botezaseră, cam eufemistic, „Pavilionul special“. Despre acest pavilion nu sufla nimeni o vorbă, dar se bănuiau lucruri sinistre, ca existența unei odăi capitonate și a cămășilor de forță... Din grădină se vedeau numai ferestrele de sus, care erau zăbrelite. Fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
la toate nivelurile guvernului, Iliescu dorea să descentralizeze o mare parte din putere către potentații locali, oameni de afaceri, lideri de sindicate (nu în ultimul rând Miron Cozma) și directori de întreprinderi de stat pe care Andrei Cornea i-a botezat «directocrați». Acesta din urmă a descris «un tip de stat merovingian» unde, în schimbul loialității, baronii de dată recentă «primeau beneficii excepționale și derogări de la legile țării». Spre sfârșitul lui 1996, când Iliescu a avut mari necazuri politice, Cornea chiar l-
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
blândă ironie. Românii, spune mai departe specialistul inocent, nu s-au putut smulge din somnolența milenară nici în epoca modernă. Revoluțiile, puține câte au fost, s-au desfășurat în limitele spectacolelor de operetă (Revoluția de catifea din 1989, cum au botezat-o unii!), fără a marca prin violență un început. În comunism, această plantă rară a sufletului nostru (somnolența) a fost altoită. Occidentalii, la acea dată, foloseau opiumul ca să se vindece de absurdul lor, noi foloseam acest produs național, ca să facem
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu mai are mult și zboară. Un trosnet, a cedat, cei de-afară împing și eu fug repede-repede pe holul care parcă-i tot mai lung, iau un castron mărișor, verde, cu mujdei și-o măturică și-ncep să-i botez, „să vă întoarceți de unde-ați venit”, cânt popește și-i mai feștelesc, alabala „să vă...”, înc-o dată, fleoșc, dar n-ajută, acum sunt tot mai mulți, se bulucesc, se crapă planșeul la bloc, a căzut peretele de la bucătărie, lansez dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
scoate o agrafă din geantă și-și prinde bluza. Urcă în tramvai, zâmbind cu satisfacție de privirile pofticioase ale puștanilor. Traversez curtea plină de bălării a Institutului de Restituire a Memoriei, cui naiba i s-o fi năzărit să-l boteze așa?, de fapt o bucată din fosta garnizoană de Pompieri, unde făceau armata cei cu pile. Nu țin minte să fi intervenit vreodată la vreun incendiu, nici măcar atunci când a luat foc Preventoriul de lângă ei, a ars acoperișul în întregime, le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
noi facem istoria, zicea, s-a bucurat când l-au pus șef de organizație... Două bucurii a avut în anul ăla, i s-a născut băiatul, adică eu, și-a intrat în partid... așa se lăuda la toată lumea! M-a botezat maică-mea pe ascuns, că el nu voia s-audă, zice partidu’ că nu, nu... S-a dus cu mine să mă arate la cantină, frumos băiat i-a făcut femeia, are și gropița-n bărbie ca tat-su, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe blugi. - Îmmm... Are tonul acela, ehehehe, ehe, știm noi, păi cum, ehehehe, de parc-ar fi spus Pârvulescu avea branhii și dormea cu burta-n jos în fântâna arteziană de lângă Prefectură, Pârvulescu plimba elefanți prin Piața Unirii și-i boteza în spate la Mitropolie turnându-le găleți cu apă sfințită în cap, dar numai între 17.00 și 23.00, Pârvulescu zbura noaptea de pe-acoperișul teatrului sau își dădea drumul pe burlane, încălțat cu bocanci grei, cu ținte, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
coasta vestică a Oceanului Pacific. Autorul comite o inadvertență, Întrucît cel care a dat numele de Pacific acestui ocean a fost Magellan, nu Balboa. Magellan a avut parte de vreme frumoasă În timp ce naviga pe apele Oceanului și de aceea l-a botezat Pacific, din latinescul pacifica, „liniștit” (n. t.). Vechiul nume al Istmului Panamá (n.t.). Aluzie la felație, Întrucît termenul de „francés” are În spaniolă și această accepție. (n.t.). PAGE PAGE 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Trebuia doar să fie cît se poate de prudent, știa că nu este singur, destui fripturiști și naivi, destui rechini de finanțe și cavaleri de industrie erau gata să-l sprijine în "Operațiunea Bucegi", cum singur și numai pentru sine botezase aducerea lui Caraiman la București. Totul, sau aproape totul, fusese aranjat. Semăna foarte mult cu turneul fulger al unei celebre soprane, pitoresc, eficiență, pompă. Nici o picătură de sînge, cîteva butoaie de benzină pentru avionul personal care întîi va ateriza în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ENCICLOPEDIA MORȚILOR Traducere din limba sârbă și note de Mariana Ștefănescu Tabel bio‑bibliografic 1935 - 22 februarie: se naște Danilo Kiš la Subotica, oraș În NE Serbiei, la granița cu Ungaria. 1939 - este botezat În stil ortodox la biserica Uspenia (Adormirea Maicii Domnului) din Novi Sad. 1942 - după pogromul de la Novi Sad familia se refugiază În Ungaria la Kerkabarabas-Zalabaska, ținutul natal al tatălui său. Aici Danilo Kiš va urma școala primară și primele clase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
dar și pe „amazoana“ ce a retezat capul unui tiran otoman, din răzbunare. Asemenea excepții etnografice nu s‑au mai repetat și În cazul meu. La vârsta de patru ani (1939), pe vremea proliferării legilor antisemite În Ungaria, am fost botezat de părinți la Biserica Uspenia din Novi Sad, și asta mi‑a salvat viața. Până la vârsta de treisprezece ani am locuit În Ungaria, În ținutul de baștină al tatălui meu, unde ne‑am refugiat În 1942, În urma pogromului de la Novi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mai‑noiembrie, cum se zice, ca haiducii. Numele lui Jovan Radojković (la a cărui cârciumă geometrii beau În fiecare seară vin rece, pe veresie) este consemnat aici alături de numele unui copil - Svetozar - al unuia Stevan Janić pe care‑l va boteza tata; de asemenea, numele doctorului Levstik, un sloven refugiat, care‑i va prescrie prafuri pentru gastrită, sau al uneia, Radmila - Rada Mavreva pe care tata o va tăvăli o dată În fân, Într‑o poiată.PRIVATE Când s‑a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Ocean al Infinitelor Insule. Pentru vechii polinezieni, Infinitul Ocean al Infinitelor Insule nu era altceva decât regiunea pe care, mai tarziu, europenii aveau s-o denumească Micronezia, si nu era nici o îndoială că atât unii, cât și ceilalți, știuseră să boteze acea lume ciudată, dat fiind că aproape necunoscută Micronezie se întinde de-a lungul și de-a lațul unei suprafețe de ocean de marimea Statelor Unite, în care sunt răspândite circa două mii opt sute de insulițe, a căror suprafață totală abia dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Micronezie fără să se zărească pământul nici măcar o singură dată. De fapt, în cursul călătoriei sale în jurul lumii, Fernando Magellan a traversat Micronezia și nu a întâlnit decât o singură insula, Guam, si asta abia în ultimul moment. El a botezat-o „Insula Hoților“, fiindcă era plină de bandiți și pirați, iar mai tarziu atât Álvaro de Meldana, cât și văduva lui, Isabel Barreto, precum și Pedro Fernández de Quirós, au navigat și ei prin această regiune fără să zărească vreo urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să tacă și să plece fără să privească înapoi. Ești lumina ochilor mei, doamnă Noia. N-am să renunț la tine, indiferent cu câți bărbați te vei mărita până să te întorci la mine. Fetiței i-au spus Aniela, au botezat-o în religia catolică și Luana a regăsit, în sfântul sălaș, frumusețea și pacea așezământului de care se înstrăinase. I s-a rupt sufletul la gândul că trădase și încălcase porunca Domnului, că se complăcea într-o relație care, în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
dar obstacole se iveau tot timpul, se măcinau mereu nervi, se toceau relații. Carmina l-a întrebat dacă-l chema cu adevărat Dimitrie, și el i-a confirmat, da, chiar așa îl chema, mama lui care lucrase în învățământ își botezase toți fiii cu nume extrase din literatură. Astfel exista el, Dimitrie, un frate mai mare Eliade, și un altul mai mic, Duiliu, apoi sora lor născută la o diferență foarte mare de ei, Hortensia. Ceea ce era frapant pentru toți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și-a lepădat odată cu hainele și masca, regia, programarea, plictisul, disprețul, dorința de mărire, totul, știa că a rămas un simplu bărbat, fără nume și că ea ar dori să existe aievea, în viața de zi cu zi, să-l boteze într-o zi, să-i spună "Vineri" și să existe mereu, mereu pentru ea. În baie se priveau încă transfigurați, obosiți, se săpuneau alene, în tăcere, nu mai rosteau o vorbă, orice cuvânt ar fi fost de prisos și n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spuse Fanny, ridicându-și privirea din carnețel. Dar de ce mă-ntrebați? — Și cu se ocupă domnul Creighton? — Creighton e prenumele lui. — Nu zău? Vreți să spuneți că i-au dat numele de botez Creighton? — Nu știu sigur dacă a fost botezat vreodată, răspunse ea. — Aha. Vasăzică e păgân? — Știți, e plină lumea de ei, zise Fanny. Dumneavoastră v-ați autocaracteriza ca fiind creștin? — Ei bine, merg la slujba la biserică parohiala de Crăciun, de sărbătoarea recoltei, chestii de-astea, răspunse Adrian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
formula de adresare și de încheiere și, bineînțeles, cu conținutul scrisorii. Scrisorile adresate celor apropiați pot fi semnate simplu doar cu prenumele: Marius, Olga, Emilia, Virgil, iar cele adresate superiorilor vor fi semnate obligatoriu cu prenumele urmat de nume: George Botezatu, Irina Nistor, Cătălin Crețu, Angela Motoșanu. f) Vom atrage atenția elevilor asupra formei în care trebuie redactată scrisoarea. Haina acesteia trebuie să fie una de: sărbătoare, elegantă, sobră, fără înflorituri. Scrisoarea trebuie scrisă cu cerneală, citeț, fără ștersături, aspectul fiind
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
bogățiile în hambare, va pleca scutu-rându-și pletele prin alte ținuturi. Dar Prințesa se va întoarce iarăși la anul și jocul va reîncepe, mai frumos și mai colorat, căci Toamnei îi trebuie mai multe note de zece în catalogul vremii. Vlad Botezatu, clasa a IV-a C Început Toamna scutură ultimii stropi de lumină în aroma gutuilor. Grădinile sunt dulci. Copacii par de miere. Oglinzile lor se întorc spre pământ. Toamna, Vântul hoinărește de la un geam la altul. Iată clasa mea! Perdelele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
E o noapte adâncă ce mi se așterne pe suflet, grea și apăsătoare... Magdalena Bratu, clasa a VIII-a B O zi din viața unei frunze Se născuse dintr-un mugur firav, într-o dimineață caldă, odată cu începutul primăverii. O botezase cea dintâi rază de soare care semăna cu o zână cu păr de aur, făcând-o să tremure de fericire atunci când o atinsese. Prima zi din viața ei i se păruse foarte scurtă, iar răcoarea dimineții următoare să tremure ușor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
urcând În mașină Își vor fi spus că evreul se ducea undeva În vizită. Drept pentru care n-au dat nici o importanță Întâmplării. 42. La șase săptămâni după plecarea lui Cain a căzut prima zăpadă. Timpurie, fără preaviz. A fost botezată „Zăpada lui Cain”. A ținut câteva ore. II. Caiet cu vise și Însemnări 1. „Vis cu teckel. A intrat În frizeria veche din centru. Lucru de mirare căci fusese demolată demult. A spus bună seara. Nu i-a răspuns nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bine alese. M-a Întrebat dacă poate să rămână o vreme la mine. Am spus cât vrea. O dată pe lună se culcă cu poștașul: ca să nu uit cum e, zice ea. Nici măcar nu știe cum Îl cheamă. Ea l-a botezat Macavei. Alt nume n-ai găsit? am Întrebat-o eu. Oricum, e mai bine decât Grivei, a zis ea. Pentru ea, de fapt, Macavei Înseamnă Nimeni. Dacă l-ați fi citit pe Homer, ați Înțelege mai ușor, domnule Húsvágó. Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
din poeziile scrise chiar de el, cum fac toți marii poeți din oraș, o dată pe lună, la cenaclu, În casa Iancu. Poeții mai mici se Întâlneau la cafeneaua Piticul, fostă Scheip, de lângă Turnul Ștefan, pe care unul dintre ei o botezase, Dumnezeu știe de ce, Vólter, ungur, de bună seamă. Doar domnul farmacist a spus: o fi și orașul nostru un Țiurih românesc, și noi nu știm. Atunci a aflat el că Zürich chiar există, ca și Elveția, de altfel, de unde mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]