1,285 matches
-
a fost ințiativa unui grup restrâns și pe o perioadă foarte limitată. Dacă voi trece la Împlinirea de facto a unui demers teoretic legat de contra-reeducare, consider acum că este mai adecvat termenul de-progamarea creierelor. Cam atât pentru Început... Corin Braga: Aș vrea să fac o legătură Între Întâlnirile noastre de până acum și această masă rotundă. Vă aduceți aminte că, În marginea conceptului de anarhetip, discutam două tipuri de proiecte colective pe care le-am putea dezvolta mai departe. Ștefan
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acelui creier rău pentru a se vedea care sunt mecanismele prin care s-a ajuns la reeducare. Altfel, ar exista riscul ca acest concept să propună și el, la rându-i, tot o formă de manipulare și inculcare ideologică. Corin Braga: Nici eu nu sunt totuși de acord cu tine, Marius. Sigur că au existat și momente de fractură: Lenin, Stalin, moartea lui Stalin, Hrușciov, pe urmă Brejnev, Gorbaciov... Lupte intestine au existat, de asemenea, la nivelul conducerii supreme și În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modelul omului nou nu a triumfat decât la nivelul cuplului dictatorial (Ceaușeștii), la nivelul Comitetului Central sau al potentaților locali... Altfel nu s-ar mai fi găsit nici cea mai mică disponibilitate pentru schimbare, speranță ori fugă de comunism. Corin Braga: Dar Ruxandra spune că da. Am fost reeducați cu toții, ca dovadă inclusiv reacțiile minerilor acum, În postcomunism, mai ales În 1990. Reacții masificate... Marius Jucan: Minerii au fost manipulați, desigur, dar ei nu reprezintă toată societatea românească. Ruxandra Cesereanu: Reeducarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
după moartea lui Stalin, mă refer la Încheierea cultului personalității, modelul comunist agonizează. România și Bulgaria, ce-i drept, sunt cazuri mai izolate. Dar oare din cauza comunismului? Nu au avut o societate civică Întemeiată, cum au avut celelalte țări. Corin Braga: Am impresia că mica noastră neînțelegere vine din faptul că vorbești de model, de arhetip, În termeni existențiali sau chiar ontologici. Atunci când te referi la arhetipuri În plan social te gândești la societăți sau sisteme autoconsistente și funcționale, cum este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
români (firește, nu pe toți, dar pe majoritatea dintre ei) să fie dresați inclusiv după ce revoluția din decembrie 1989 avusese loc și după ce, teoretic cel puțin, democrația fusese instaurată În România - aceasta este chestiunea pe care o pun eu. Corin Braga: Ai dreptate, Sanda, că În timpul comunismului au existat forme de rezistență la reeducare, dar acestea sunt fenomene de rezistență spontană, individuală, informală... Mi se pare Însă că definiția pe care Ruxandra o dă contra-reeducării implică posibilitatea instituționalizării. Or, În timpul comunismului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
autohtonă față de regimul comunist: luptătorii din munții României, câteva sute, atâți câți au fost ei, cel mult o mie. Această rezistență a existat În paralel cu Gulagul, pentru că ultimii luptători din munți au fost capturați și executați În 1962. Corin Braga: De aceea nici nu au fost reeducați... Mihaela Ursa: Susțin observația Sandei că ar trebui departajate tipurile de reeducare. Mi se pare, Ruxandra, că vorbești În textul tău În aceiași termeni - confundându-i de fapt - despre necesitatea de-a inversa
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Am spus doar că reeducarea a izbutit În procent copleșitor la nivelul maselor, la nivelul poporului român. Ștefan Borbély: Eu am Înțeles că, În momentul În care acești oameni ies, există o interrelaționare Între dresajul societății și dresajul lor. Corin Braga: Aici aș interveni și eu, fiindcă mi se pare că e o neînțelegere la mijloc, că luptăm cu mori de vânt create artificial. Nu am Înțeles deloc din textul Ruxandrei că ea vede foștii deținuți ca pe niște „agenți” meniți
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sperietori”: erau exemplul viu a ceea ce poate păți cel care se opune comunismului. Ștefan Borbély: Și Îndemnau la prudență. Ruxandra Cesereanu: Asta da. Însă ei nu au fost agenți ai reeducării. Nu știu cum de ai Înțeles că am susținut așa ceva. Corin Braga: Voi spune un truism, și anume că reeducarea dă rezultate cu atât mai bune cu cât oamenii respectivi sunt privați mai masiv de cultură. Din cauza aceasta Între intelectuali și mase există totuși o diferență. Cu cât cultura ta este mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
era o atitudine indusă de mediu, până la urmă. În Încercarea de a scăpa, de a „uita” de realitatea societății totalitare, vă Întorceați privirile spre transcendent, spre literatura onirică, spre o literatură ruptă de cotidian, vă atrăgeau științele oculte, yoga... Corin Braga: E adevărat. Într-o bună măsură, evaziunea a fost și o contrareacție la sistem. De altfel, s-a și vorbit despre literatura evazionistă, metaforică, metafizică a anilor ’60 ca despre o formă de opoziție sau de evitare a ideologiei impuse
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
va putea urmări modificarea În timp a percepției comunității asupra propriului trecut, modificările la nivelul memoriei colective și se vor putea analiza cauzele mutațiilor, indiferent dacă acestea vizează oscilații minore sau adevărate mutații. Generarea imaginii trecutului de către memoria colectivă Corin Braga: Dragi prieteni, Ovidiu Pecican ne oferă astăzi spre discuție conceptul de „loc al memoriei”. Vă propun să Încercăm să identificăm În ce măsură el oferă atât istoricilor, cât și altor cercetători, din alte domenii și discipline, o metodă de abordare a imaginarului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În cauză. Firește că sunt posibile și alte versiuni, ale rudelor celor vânați, ale rudelor celor care au vânat, ale unor oameni indiferenți, ale unor inși din străinătate etc. Nu avem cum să nu ținem seama de aceste versiuni. Corin Braga: Dar tu, ca istoric, cum distingi Între aceste variante? Cum procedezi? Faci o selecție a lor, le combini, propui niște delimitări, faci niște ierarhii, după care una este mai adevărată decât alta? Ovidiu Pecican: Eu cred că, exact ca În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
registru, În care se rostesc fraze sacramentale, cu o voce tunătoare. Această lipsă ordonată de ordine În alaiul personajelor care se Îmbulzesc să facă istorie În textele autorului nostru mi se pare foarte interesantă, ca să spun un lucru cuprinzător... Corin Braga: Înainte de a-l lăsa pe Ovidiu să răspundă, În imediata continuare a ceea ce spunea Marius, aș Întreba și eu dacă această dehieratizare a obiectelor de studiu nu se Încadrează În demersurile istoriografice de reconstituire a istoriei În viața de zi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istoric și atunci pot discuta, dar nu asta mă interesează. În timp ce, atunci când Ovidiu Pecican produce un studiu despre prințul Ghica, eu aici nu numai că pot, dar, În calitate de cititor avizat al lui, sunt dator să Îl controlez cu documente. Corin Braga: Iar când produce o istorie despre Bulă? Sanda Cordoș: Când produce o istorie despre Bulă, din nou am instrumentele pentru a-l controla. Corin Braga: Bancurile? Sanda Cordoș: Da, pentru că sunt niște corpusuri de texte. El lucrează la o anchetă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pot, dar, În calitate de cititor avizat al lui, sunt dator să Îl controlez cu documente. Corin Braga: Iar când produce o istorie despre Bulă? Sanda Cordoș: Când produce o istorie despre Bulă, din nou am instrumentele pentru a-l controla. Corin Braga: Bancurile? Sanda Cordoș: Da, pentru că sunt niște corpusuri de texte. El lucrează la o anchetă, nu? Istoricul poate să lucreze și cu documente subiective - ale amintirilor ș.a.m.d. -, dar și cu anchete, iar acestea sunt niște instrumente. Dacă În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
citesc pe aceeași temă textul lui, să zicem, Adrian Cioroianu sau textul lui Pippidi, pentru că adevărul absolut Îl am aici și atunci e destul să citesc un text de istorie pe o temă dată și cu asta am Încheiat. Corin Braga: Discuția Îmi aduce aminte de o replică din Peer Gynt de Ibsen: „Ieri noapte, la unsprezece ceasuri, și-a dat sfârșitul adevărul absolut”. E adevărat, o spune directorul unui spital de nebuni. Ovidiu Pecican: Doar o vorbă, din nou... De
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
stabile și terestre. Ovidiu Pecican: Răspunsul meu e foarte simplu și o să sune ca o butadă: dacă e atât de fluid acest teritoriu, dacă e atât de instabil, de nesigur, e clar că aveți nevoie de experți ca noi! Corin Braga: Aș prelua o sugestie din cele spuse de Ovidiu Mircean, ca să construiesc o Întrebare. Să ne imaginăm prezentul, viața pe care o trăim, ca pe o apă În continuă mișcare, ca pe o mare agitată, În furtună. Cu trecerea timpului
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Cordoș: Poate iese o pietricică. Cu imaginarul meu, eu nu pot să văd apele acelea Învolburate - eu văd un pârâu de munte, stai În vâltoare și atunci ce vezi dedesubt? Pietricele. Ruxandra Cesereanu: Eu văd o barieră de corali. Corin Braga: Și iată un active research! Fiecare participă cu fantasmele lui. Ovidiu Pecican: Eu chiar voiam să vă propun să trecem la jocuri - am vorbit serios destul. Dacă ar fi să scrieți trei sau zece locuri ale memoriei, românești, aș fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dacă le zicem stereotipuri, ele trec Într-un banal cotidian, tern chiar, În redundanță. Locurile memoriei mi se pare că se plasează În intervalul acesta de du-te-vino Între arhetip și stereotip. Corin, din decență, nu a pomenit despre anarhetip. Corin Braga: Dacă m-ai provocat, am să o fac, dar În felul următor: reluând metafora pe care o construiam În joacă, despre ceea ce iese la suprafață când se retrage apa prezentului. Sunt foarte interesat să aflu răspunsul tău: permanențele istoriei sunt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
metafizic, ci În sensul unei istorii centrate, care construiește un sens unic, hegelian. Pe când dacă avem de-a face cu o istorie a unor insule de Întâmplări, a unor fragmente de imaginar colectiv... Ovidiu Pecican: O istorie de istorii... Corin Braga: ...atunci istoriografia pe care o practici nu mai este una de tip modern, ci inovează practica istorică românească, introducând un demers postmodern. E adevărat, poate că acești termeni sunt și ei niște stereotipuri, ceea ce Îmi dă prilejul să-ți dau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ceea ce Îmi dă prilejul să-ți dau și eu un exemplu de loc al memoriei: postmodernismul! Ovidiu Mircean: Și cu pietricica cum rămâne? Ruxandra Cesereanu: Sau istoria ca barieră de corali ce fel de istorie este: arhetipală sau anarhetipală? Corin Braga: Poate că nu trebuie să decidem. Suntem Într-o comuniune, o ecumenitate anarhetipică În care nu mai există un cap care să decidă care viziune este cea bună, a insulei, a coralilor, a pietrei. Și cu asta am Încheiat, de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
rezistenței, trebuie să discutăm problema acestei etici religioase care a dat coloana vertebrală a rezistenței anticomuniste În Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Aș vedea latura religioasă În România și Rusia, rezistența Rugului aprins, de pildă, ca o luptă Împotriva satanizării... Corin Braga: Același este cazul catolicismului În Polonia... Marius Jucan: Exact. E de remarcat că În jurnalele domnului Zaciu, adevărate comentarii de morală cotidiană, există această Împotrivire surdă la satanizare, deși autorul semnalează mai degrabă triumful satanizării În România, sugerând extincția, cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
există atunci când e validată. Ceea ce scriitorii și cititorii considerau rezistență are forma de validare În numărul foarte mare (incredibil) de cititori. Faptul că acele cărți se vindeau În sute de mii, zeci de mii de exemplare constituie o validare. Corin Braga: Succesul de public nu cred să constituie și o validare a rezistenței. Este o validare poate a cărții, poate a autorului, dar nu neapărat a faptului că opera respectivă este un fenomen de rezistență, În sensul În care vorbesc Ruxandra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un alt sistem de semnificații, o societate civilă. Cazul românesc nu se ridică la acest nivel. Sanda Cordoș: Eu nu mi-am propus analiza societății românești - eu sunt aici doar un cititor de literatură. Rezistenți pasivi și rezistenți activi Corin Braga: Am impresia că suntem victimele unei sume de neînțelegeri datorate sensurilor diferite pe care le acordăm cuvintelor; din lipsă de explicitare, aceste cuvinte duc la anumite șocuri de-a dreptul ideologice. Întâi, Sanda spunea că textul ei are și un
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
următoarea Întrebare metaforică: O plantă care crește pe sub asfalt, până când asfaltul Începe să se crape și planta iese la suprafață, e o plantă care rezistă asfaltului, sau este o plantă care supraviețuiește În ciuda asfaltului? Marius Jucan: Asfaltul este prost! Corin Braga: Doresc doar să spun că e nevoie poate de mai multe distincții, de niște nuanțe care să introducă niște etaje de valorizare. V-aș supune atenției În acest sens niște concepte (pe care le-am propus În altă parte) capabile
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gustă cultura cu C mare - veneau pentru a-și alimenta gustul pentru bârfa politică. Ei Îi atribuiau poetei niște intenții străine, ceea ce complică totul. Pentru că aceasta era o formă de validare a literaturii, dar nu știu În ce fel. Corin Braga: Nu pretind că aceste tipologii se aplică procustian oamenilor, obligându-i să intre Într-o categorie sau alta. Desigur că există evoluții și momente diferite În fiecare destin. Îmi imaginez foarte bine scriitori trecând prin mai multe etape, Într-una
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]