1,560 matches
-
idee ți-a venit, râse Maja Înduioșată, ce idee! nu trebuie să cumperi tu, smochingul e un cadou din partea Camillei. Îl Împinse În cabină și, deoarece Kevin se cam Întindea cu treaba, Începu să-i descheie ea haina. Așa deci, bravul Antonio Buonocore - atât de pedant și de punctual - nu plătea copiilor pensia alimentară. Cine ar fi spus una ca asta. E josnic să te răzbuni pe copii. Dar poate că erau doar calomnii din partea mamei, pentru a-i face pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
atunci oamenii obișnuiesc să împletească doi ciucuri: unul alb și altul roșu. La începutul lunii martie, bărbații oferă această amuleta, numită mărțișor, fetelor pe care le iubesc. Culoarea roșie reprezintă dragostea pentru tot ceea ce e frumos și rămâne simbolul sângelui bravului tânăr. Albul simbolizează puritatea, sănătatea și ghiocelul, prima floare care apare primăvară. IV. Lucrări cu materiale din natură a. Confecționarea lucrării model b. Procesul tehnologic Subiectul: Căsuța pădurarului Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări cu materiale din natură Materiale: Frunze
Abilitati Practice si Educatie Tehnologica-Proiectare by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84042_a_85367]
-
anul 1989, aveați două ore de televiziune pe zi, care se deschideau cu imnul de stat, un vechi cîntec semnat de Ciprian Porumbescu, dar ale cărui versuri pățiseră o deturnare naționalistă comic-infantilă (Trei culori cunosc pe lume/ Amintind de-un brav popor/ Ce-i viteaz cu-n vechi renume/ În luptă triumfător) și continuau cu programe de știri și reportaje care vă vorbeau despre miracolele industriei făuritoare de produse de Înaltă tehnicitate și ale agriculturii de basm - aflate sub cîrmuirea Genialului
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
aveam să aflăm ulterior - zăcea rănit pe terenul de fotbal. Unul dintre avortonii bețivi Îi găurise ambele fese (bucile curului) cu o șurubelniță. Au urmat negocieri, intervenții la autoritățile județului, amenințări cu jandarmii și cu pușcăria. În cele din urmă, bravul nostru Căpitan a fost eliberat, În ciuda tuturor spumelor de la râturile acelor creaturi plămădite nu de Dumnezeu, ci de Dracu, nu din lut, ci din scârnă. De atunci și până acum, a avut timp să-și Îngrijească mușchii zdrobiți și sfâșiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iubirii țesute de doi bărbați (asemeni Cătălinei), Alta rostește, astfel, aserțiuni pronunțat intertextuale. E de discutat dacă această intenționalitate nu demonstrează, din partea dramaturgului, dorința non-echivocă de a reconstitui un subiect în continuarea Luceafărului: "Alta: Dragul meu, fă un gest...fii brav, fii superb! Așa cum te-am visat...Mori pentru o clipă de iubire! Așa te-am visat. Am întrupat în tine frumusețea toată. Am adunat-o cum adună albina polenul florilor și tu erai...ești încă...toată frumusețea..."247 E banal
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a lobotomiei (când chirurgii fac treaba, din varii motive, aproape niciodată inocente), spălarea creierului se dovedește, la o privire mai atentă, manipulare psihologică maximală, Îmbâcsire, teroare mentală supravegheată și dirijată cu mijloace exogene. Atenție, Însă! Așa cum au practicat-o și bravii noștri politruci și gardieni - unii medaliați, alții menajați printr-o uitare bine controlată -, ea aduce mai curând a convertire. Mă Întreb cât de departe se poate merge cu această asociere, știut fiind că există culte religioase care manipulează insul uman
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
profund, cuvinte ce rostesc istoria unui neam. Dunărea a plămădit o țară frumoasă și bogată, ca un buchet de flori. Și de când munții au Încărunțit pe aceste meleaguri unice În lume, de atunci pe aceste pământuri a răsărit un neam brav și viteaz, hotărât a-și da viața pentru vatra strămoșească. Ei au apărat glia noastră, a tuturor, Încă de pe vremea lui Decebal și a lui Traian. Când marele Imperiu Roman, În frunte cu cel mai mare și mai brav conducător
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
neam brav și viteaz, hotărât a-și da viața pentru vatra strămoșească. Ei au apărat glia noastră, a tuturor, Încă de pe vremea lui Decebal și a lui Traian. Când marele Imperiu Roman, În frunte cu cel mai mare și mai brav conducător al acelor timpuri, Traian, a Încercat să cucerească podoaba cea mai mare a Europei, rodul cel mai de preț, cel mai frumos și mai dulce, eroii au fost acolo, au fost acolo și nu ne-au părăsit, au fost
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
numai ei au rămas unici În lume, ci eroi sunt și copiii. De la Bristena,fiica dacilor, Mândricel și pană la Măriuca au fost și copii eroi, eroi mai mici de vârstă, dar la fel de mari la suflet. Țara noastră a avut bravi conducători și datorită lor noi trăim pe aceste plaiuri. De multe ori Puterea Semilunei și-a Întins brațele-i cotropitoare să sfarme odată pentru totdeauna acest cuib de viteji, străji neadormite la porțile Europei apusene, dar de fiecare data s-
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
de drum cu semne n-are nici un fel de număr la seria de la bicicletă Nici măcar o putoare cât de cât mai serioasă Și atunci când își face cârnații nu dospește nici un sens al vieții la iveală... (brusc, foarte vesel) Zilnic și brav Mă ocup de căpățână și intestinul cel gros Îndop scroafa cu lumea Și hrănesc lumea de la Vinovăție ... Ha, asta a fost din nou o poezie O poezie zburătoare peste întreaga lume Ieri o poezie, mâine o poezie În și de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca un pârț de câine care îl înfulecă pe tată. Ha, ha, ia te uită, mai vine un tată, se spunea printre cei de-ai casei. Hai, intră! Oamenii beu, dau pe gât politica federală, he, he. Tot ce-i brav în mine la roșu. Leșul meu verzuliu ca ghinion exemplar pe verde. Care va să zică, așa de jos era șesul podișului omenesc, chiar așa, he, he... Dar acum... Hai Mariedl. Vino-ncoa și să-ți fie frică, he, he... Tatăl tău vrea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
iar. Că ușurează viața de viață cu glumele lui din popor. MAMA LUI MARIEDL: Tata a spart prin urmare, ceea ce-a închegat sângele lui când a împroșcat într-o oră de ațâțare în situația trupesco-carnală. Tata a fost întotdeauna brav, chiar dacă Dumnezeu l-a lăsat neterminat, că Dumnezeu tocmai plutea într-un sos de fără chef la ora în care a studiat caietul de întrebuințare a tatălui. Da' și Dumnezeu are dreptul să fie fără chef ca orice ființă vie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu potențe de multiplicitate, proprie unui personaj. Un exemplu binecunoscut: pe drumul de întoarcere spre palatul stăpânului său, Sosie (din Amphitryon-ul molieresc) își imaginează cum își va juca rolul de mesager în fața reginei. El este, rând pe rând, mesager în calitate de brav luptător, regină și alter ego admirativ. Don Rodrigue este, în primul său monolog din Cidul, o ființă scindată: fiul, apărător al valorilor clanului aristocratic trebuie să înăbușe ezitările tânărului îndrăgostit etc. Pentru a reda aceste forme subtile ale polifoniei teatrale
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
a contestat-o nimeni -, dar nu se subsumează aceleiași purități și coagulări depline ca în Franța și nici au reușit să genereze opere de măreția celor franceze. Aceasta poate și pentru că, așa cum afirma Pope în Eseul asupra criticii: "...noi britanici bravi, disprețuim legile străine"169, spiritul englez orgolios și individualist găsindu-și o exprimare plenară abia în manifestările insurgente și zbuciumate ale romantismului. III.4. Gottsched Considerat drept "cel mai ascultător dintre "elevii" lui Boileau"170 Johan Cristoph Gottsched și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
mind") 167 Ibidem, p. 123. ("..for it is always a writer's duty to make the world better") 168 Paul Hazard, Gândirea europeană în secolul al XVIII-lea, p. 217. 169 Al. Pope, Essay on criticism, p. 167. ("But we, brave Britons, Foreign Laws despis'd") 170 Ion Constantinescu, op. cit., p. 67. 171 Cf. Ion Zamfirescu, op. cit., p. 187. 172 Johan Gottsched, Încercări cu privire la o artă poetică critică, în Clasicismul, antologie de Matei Călinescu, Andreea Dobrescu-Warodin, A. Bantaș, Cornel Mihai Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
un refugiu, limitează libertatea eroului (Wolfe, 1985, p. 62). Cilclul romanesc al lui Raymond Chandler epuizează și compromite învățămintele cavalerești pe care părea să le îmbrățișeze. Convențiile atât de onorabile ale Evului Mediu nu-și mai găsesc ecou în deloc brava lume nouă a modernității. Abandonul lui Marlowe nu înseamnă nici pe departe renunțarea la idealul moral enunțat de atâtea ori. Pătrunderea detectivului în lumea milionarilor californieni e doar o temporară repliere. Numai că, de data aceasta, cinismul nu mai e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
iar singurul argument, bancnota de un dolar oferită de acesta. O bancnotă care, deocamdată, zace inertă în portofel - cam în felul în care Marlowe însuși e strivit de gravitatea situației scăpate de sub control. Doctorul Claude Bonsentir e un protagonist al bravei lumi noi moderniste ce ajunsese să producă psihopați pe bandă rulantă. În doar câțiva ani, clinicile fuseseră golite de suferinzii tradiționali (de ei s-a ocupat o întreagă literatură realist-naturalistă, de la Charlotte Brontë la Dickens și de la Dostoievski la Zola
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
8, Publiées à l'occasion du XVIIe Congres International des Sciences Historiques, Madrid, 1990, Edit. Academiei Române, București, 1990, pp. 39-52. Idem, Istoria medie a României. Partea a II-a, Principatele Române (Secolele XIV-XVI), Tipografia Universității București, 1992. Idem, Michel le Brave et la société roumaine de l'époque, în NEdH, vol.5, Publiées à l'occasion du XIVe Congres des Sciences Historiques, San Francisco, 1975, Edit. Academiei R.S.R., București, 1975, pp. 57-70. Idem, Mihai Viteazul. Între "Respublica christiană" și monarhia absolută
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Edit. Scripta, București, 1993, pp. 99-102, 105-108; C.C. Giurescu, D.C. Giurescu, op. cit., pp. 351-352. Despre menținerea structurilor de autonomie și guvernarea Transilvaniei de către Mihai Viteazul, măsurile politice și sociale și reacția nobilimii maghiare, a se vedea: Șt. Ștefănescu, Michel le Brave et la société roumaine de l'époque, NEdH, vol. 5, 1975, p. 62-63; Idem, Aspects de la stratégie du pouvoire dans le Sud-Est Européen a la fin du XVIe siècle. L'analyse d'un cas: la création de la Dacie roumaine, NEdH
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este adesea semnificativă: piciorul drept este activ, voluntar și pozitiv; piciorul stâng, slab și negativ («a porni cu stângulă). În alcătuirea piciorului, călcâiul are o semnificație de fragilitate și de vulnerabilitate. Imortalizat de mitul grec, revelează unicul punct slab al bravului Achile. Istoria ne spune că și un erou are slăbiciunile sale. Călcâiul îi amintește omului de necesitatea de a rămâne umil și conștient de limitele sale, de a nu se supraestima și de a nu fi orgolios. Îl invită să
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
cărui nume a devenit emblema unei mentalități, blazonul unei epoci fără vârstă, al unei viziuni surprinzător de actuale: "Caragialismul [...], gândirea caragialistă sunt în floare, nedespărțite de altfel niciodată de viață de tot. În strategie, geografie și tehnică militară, interpretate de bravii noștri concetățeni, în tranvai și la berărie, caragialismul e în plină desfășurare și caragialiștii evenimentelor sunt despre certitudinile lor indiscutabile entuziaști. [...] E cu atât mai actual Caragiale cu cât influența lui depășind mahalaua, urbea, fruntariile și geografia, începe să caragializeze
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Romulus Vulpescu) sau o amintire din Lamartine acestea devin motive declanșatoare cărora li se dă carnație în dezvoltări personale. Pe tulpina zicalei despre popularul Ieremia, cel care a nimerit "cu oiștea-n gard", crește un poem voios. Până la un punct, bravul Ieremia, "stângaci și greoi", fără simțul proporțiilor, e un alt Dănilă Prepeleac: "Drag mi-era Ieremia de câte ori, în jur, / oamenii îmi dădeau vești despre viitor / izbind în garduri vechi, / câteodată frumoase și trainice". Capodopera lui Geo Dumitrescu este Câinele de lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
proiect tot ce neagă sau depășește realul efectiv nu trec în imagine. O figurare este prin definiție plină și pozitivă. Dacă imaginile lumii transformă lumea într-o imagine, acea lume va fi autosuficientă și completă, o suită de afirmații. A brave new world. Numai simbolicul are mărci de opoziție și negație. Imaginea nu poate arăta decât indivizi particulari în contexte particulare, nu categorii sau tipuri. Ea ignoră universalul. Prin urmare, trebuie numită nu realistă, ci nominalistă: real este doar individul, restul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de documente strânse cu migală timp de zeci de ani de către venerabilul savant, documente care atestă fără putință de tăgadă că iubita noastră patrie, Rolanda (Rülland), s-a născut încă din secolul al optulea prin descălecatul lui Roman (Rümann) cel Brav pe Muntele Mare. Când s-a întâmplat clipa aceea minunată și drapelul în șaptesprezece colțuri a început să fluture mândru pe Vârful Înalt, exact așa cum flutură astăzi pe turnul Palatului Național, a fost semnul că teritoriul dintre cele două fluvii
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
se prezintă, pe baza unui bogat aparat bibliografic, fără putință de tăgadă, că nordul și nord estul Rolandei ar aparține de drept regatului vecin, Siglanda (Zigland), deoarece siglenzii (ziglii, cum sunt numiți peiorativ) l-au bătut măr pe Roman cel Brav, care a fost obligat să se retragă rușinos pe Muntele Mare. "Atât a fost de brav Roman!" râd de el locuitorii din nord est. "Când vorbesc documentele, armele ar trebui să tacă!" repetă plin de înțelepciune Majestatea Sa Keops al
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]