1,854 matches
-
tare și așa numitul preot s-a îndemnat iarăși de a preamărit atât cu zugrăveală cât și cu lungimea ce se mai vede, în zilele prea înaltului domn Alexandru Dumitru Ghica, vel voievod leat 1835"." Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza a fost înmormântat în pronaosul bisericii și apare în tabloul votiv de pe peretele ei. Ctitorii n-au prevăzut că peste veacuri bisericuța lor va deveni obiectiv turistic și loc de popas, ademenind prin bucuria de odihnitoare priveliște pe care o
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
Ploiești, București, Giurgiu și în satele vecine. Fiind comună de munte, satele sale răsfirate au fost reconfigurate de mai multe ori; astfel, în 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu satele Provița de Sus, Șchiopata, Secăturile, Fricoasa (sat preluat de la comuna Breaza de Jos) și Valea Poienii, având pe atunci în total 3152 de locuitori. În 1950 a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1964, satele Fricoasa și Secături au fost rebotezate "Izvoru
Comuna Provița de Sus, Prahova () [Corola-website/Science/301718_a_303047]
-
Apărarea era asigurată printr-un sistem de cetăți care aparțineau domniei. Înspre Moldova exista cetatea Crăciuna, înspre Ardeal cetatea Dâmboviței și cea de la Căpățâneni, iar pe Dunăre Licostomo, Dârstor, Giurgiu, Turnu, și Severin. În ducatele transilvănene mai existau cetățile Făgăraș, Breaza, Sibiel și Amlaș, iar în Dobrogea Hârșova, Vicina și Enisala. Acestea erau întreținute și reparate de către satele din jur. În 1359 voievodul Nicolae Alexandru a înființat la Argeș prima mitropolie a Țării Românești, pe al cărei scaun s-a suit
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
1932 erau înregistrate 23 cohorte, formate din 2,078 cercetașe, comandanta Marii Legiuni a Cercetașelor României fiind principesa Ileana, secondată de Nissa Cămărășescu (ajutoarea comandantei) și Viorica Litzica (directoarea generală). Cel mai important eveniment al cercetașelor a fost Jamboreea de la Breaza (august 1935). Simbolul cercetașelor era frunza de trifoi. Cercetașii erau organizați în patrule. O "patrulă" era formată din 2 "echipe" a câte 3 cercetași. 5 patrule formau o "grupă" și 3 grupe o "centurie". Centuriile dintr-o localitate se constituiau
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
figuri virtuoase, executate pe loc: bătăi de palme ori în pinteni — fie în săritură, fie pe sol —, cârlige, flexiuni etc. Ritmul melodiei este binar sincopat iar mișcarea este viguroasă. Principalele tipuri de brâu mocănesc sunt: De doi sau Ca la Breaza este un joc cu o amplă arie de răspândire în România. Formele lor de desfășurare sunt variante: perechi în linie și în cerc, ori grup în cerc. Prizele între dansatori sunt multiple: de o mână, de ambele, de mijloc, încrucișat
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
km pe șosea, dar la 15 km în linie dreaptă peste dealul Talea. Dacă vrei să ieși din Bezdead în orice direcție trebuie să urci un deal. Șoseaua asfaltata duce la Pucioasa peste dealul Musa, spre N-E ajungi la Breaza peste dealul Costișata (drum forestier pe care se poate merge cu mașina majoritatea anului), spre V la Buciumeni peste dealul Buciumenilor (drum asfaltat), spre S-E se ajunge în satul Ursei pe un drum de pământ abrupt și desfundat, practicabil
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
(n. 18 aprilie 1888, loc. Breaza, jud. Prahova; d. 1969, Sinaia) a fost un general român. După absolvirea liceului „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești a urmat, între 1908 - 1910, cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Infanterie din București fiind avansat la gradul de sublocotenent la
Gheorghe Ionescu-Sinaia () [Corola-website/Science/311805_a_313134]
-
(n. 9 noiembrie 1937, Breaza, județul Prahova) este istoric și critic de artă, expert artă modernă, profesor universitar. A aboslvit Facultatea de Istorie a Universității din București (promoția 1964), facultatea la care a obținut și titlul de doctor (24 mai 1976) cu lucrarea intitulată ”Artele
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]
-
așează locuitori veniți din Ardeal, formând satul înfloritor de astăzi și care o vreme, între 1783-1785, a făcut parte din Volovăț. La fel și satul Burla, unde pe la 1700, se așează aici câteva familii venite din Straja, apoi, huțani de la Breaza (Câmpulung Moldovenesc). Se organizează repede, având în 1780 un vornic, Becica Vasile, mai ales după ce, prin 1750, aici se așează și familii venite din Ardeal. În 1862-1871, apare comună Burla, ce cuprindea satul Pleșa, iar din 1925, parțial, cătunul Bodnareni
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
totdeauna cu "Romanțe și arii naționale" sau "Jocuri din toate ținuturile României Mari". Repertoriul său nu a cunoscut granițe între horele și sârbele din Oltenia și Muntenia, între învârtitele din Ardeal și jocurile cu strigături din Banat: "Tărășelul", "Ca la Breaza" și "Doina de la Sibiu", "De doi ca-n Banat", "Învărtita din Făgăraș", "Țarina ca la Abrud", "Sârba din Moldova", "Hora boierească", "Horă și sârbă muntenească" etc. Nu au lipsit nici creațiile celorlalți lăutari, precum "Sârba lui Pompieru" (Costică Pompieru), "Sârba
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
parte din Munții Întorsura Buzăului. Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul, Valea Mare, Râul Negru, Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Netotu, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza, Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităților. Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziție între clima temperată
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul (regulamentul) lui [[Ioan Gheorghe Caradja]], emis la [[1 decembrie]] [[1817]] că pentru școala din localitate era prevăzut
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
(n. 2 iulie 1923, Breaza, județul Prahova, România - d. 15 mai 2003, București, România) a fost un lider comunist român, care a îndeplinit funcția de prim-ministru al României în perioada din 1982 și până la căderea regimului în 1989. s-a născut la data de
Constantin Dăscălescu () [Corola-website/Science/299975_a_301304]
-
mai 2003, București, România) a fost un lider comunist român, care a îndeplinit funcția de prim-ministru al României în perioada din 1982 și până la căderea regimului în 1989. s-a născut la data de 2 iulie 1923, în orașul Breaza (județul Prahova). A studiat la Școala de Partid de la Ploiești, la Academia de Studii Economice din București și apoi la Școala Superioară de Partid de pe lângă CC al PCUS de la Moscova (1962). El a fost director al Școlii de Partid de la
Constantin Dăscălescu () [Corola-website/Science/299975_a_301304]
-
Boabe de grîu”, text fundamental pentru studiul vieții muzicale țărănești, căci prin aceasta teoretizează cercetarea științifică a folclorului muzical. În 1932 ajunge membru al comisiei pentru Arhiva fonogramică a Ministerului Cultelor și Artelor, înființată și condusă din 1927 de George Breazul. Doi ani mai târziu devine membru al Fundației culturale regale „Principele Carol” și membru în consiliul de administrație al Operei din Cluj. Între 1932-1941 ține un curs facultativ de folclor muzical la Conservatorul din București, care din 1941 va deveni
Constantin Brăiloiu () [Corola-website/Science/307122_a_308451]
-
malul drept există mai multe dintre localitățile rurale componente. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. La Comarnic, din acest drum se ramifică DJ101S, care duce spre Secăria și Valea Doftanei, precum și DJ101R, care duce spre Breaza, pentru a reveni apoi în același DN1. Prin oraș trece calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de gara Comarnic și de haltele Posada și Valea Largă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Comarnic se ridică la de locuitori
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
lui Milina născută Harnik, stomatolog de copii.A studiat la Liceul de Muzică din Timișoara,fiind elevul pianistei Lili Havas, apoi la Conservatorul din București (1953-1957), cu Victor Iusceanu (teorie-solfegiu), Paul Constantinescu (armonie), Silvia Căpățâna (pian), Adriana Sachelarie și George Breazul (istoria muzicii),Constantin Silveștri (dirijat orchestră), Ion Vicol (dirijat coral) și la Conservatorul din Cluj (1958-1960) la Antonin Ciolan și Anton Ronai (dirijat orchestră), Izolda Erdély (istoria muzicii). A debutat la Filarmonica din Botoșani (4 octombrie 1960), unde a rămas
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș. Reghin este traversat de calea ferată Târgu Mureș-Deda. Prin Reghin trec căile de acces pentru autovehicule DN15 Târgu Mureș-Toplița, DN15A, drum național secundar, care la ieșire din Reghin spre Comuna Breaza, Mureș se intersectează cu DN16, făcând legătura între Reghin și Cluj-Napoca, continuând spre Bistrița până la intersecția cu DN17 sau E58 încă 51 km, și drumurile județene Reghin-Lăpușna și Reghin-Sovata. Municipiul se află amplasat la intersecția a două axe de intensă
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov (1983), obținând diploma de inginer silvic. A lucrat ca profesor de specialitate la Liceul Industrial Moldovița (1983-1987), apoi ca inginer cercetător la Stațiunea pentru Cultura Molidului din Câmpulung Moldovenesc (1987-1988), inginer la Ocolul Silvic Breaza (1988), apoi la Ocolul Silvic Moldovița din cadrul Direcției Silvice Suceava. A fost șef al Ocolului Silvic din Moldovița (1990-2001, 2006). Ulterior a absolvit un curs de management în THR pentru conducerea societății comerciale de turism (2002), obținând un atestat de
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
Târlișua (în , în trad. Ilșova de Sus) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află la poalele sud-vestice ale Munților Țibleșului, în partea vestică a Culmii Breaza. La recensământul din 2002 avea o populație de 1020 locuitori. Formele de relief, caracterizate prin versanți abrupți și lunci înguste, sunt rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici și meteorologici de lungă durată care, mai ales în epoca
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
1912 în satul Moșteni-Greci, comuna Boțești, județul Argeș. Între anii 1924 - 1932 frecventează cursurile Seminarului Central din București,având profesori pe Părintele Petre Partenie (Director al Seminarului Central între 1926 - 1940), Popescu M. Teodor ,Ion Popescu - Pasărea (muzică bisericească ), George Breazul ( Muzică vocală ). Profesorul Ion Popescu -Pasărea - marele pedagog național al muzicii bisericești - îl însărcinează în ultimii ani de seminar cu dirijarea Corului Seminarului Central și-l îndeamnă să se înscrie la Conservatorul Din București. Între anii 1932 - 1936 urmează cursurile
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
seminar cu dirijarea Corului Seminarului Central și-l îndeamnă să se înscrie la Conservatorul Din București. Între anii 1932 - 1936 urmează cursurile Conservatorului din București , având profesori renumiți ca Constantin Brăiloiu (istoria muzicii) ,Dimitrie Cuclin (estetică muzicală, forme muzicale ) ,George Breazul (enciclopedia și istoria muzicii) , Faust Nicolescu ( teorie solfegiu n) , Mihail Jora ( armonie, contrapunct , fugă ) , Ștefan Popescu ( dirijat cor și compoziție corală bisericească ), desăvârșindu-și studiile muzicale la Academia de Muzică Religioasă din București între anii 1936 - 1938 , având profesori pe
Constantin A. Ionescu () [Corola-website/Science/323394_a_324723]
-
Bucovina, România, formată din satele Benia și Moldova-Sulița (reședința). Comună Moldova-Sulița este situată în N-V Județului Suceava, la poalele Obcinilor Bucovinei, pe râul Moldova. Acest râu izvoraște chiar de pe teritoriul comunei, de sub Muntele Plai. Vecinii comunei Moldova-Sulița sunt comunele Breaza, Moldovița, Izvoarele Sucevei și Cârlibaba. Comună Moldova-Sulița se află la 45 km de orașul Câmpulung Moldovenesc, înspre granița cu Ucraina, pe DJ 175. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moldova-Sulița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
Satele Găgeni și Vintileanca se află mai înspre sud, mai adânc în zona de câmpie, ultimul fiind plasat în extremitatea sudică a comunei. La Istrița de Jos, DN1B se intersectează cu șoseaua județeană DJ103R, care spre nord o leagă de Breaza, spre sud deservește satele Găgeni și Vintileanca, și duce către Amaru. În sistemul de transport feroviar, comuna este deservită de gara Săhăteni (fostă Vintileanca) aflată pe calea ferată București-Galați-Roman, între stațiile Buzău și Mizil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
licență clubului. Astfel s-au creat premise pentru crearea unui nou club, continuând astfel tradiția echipei FC Politehnica Iași. În 2012 echipa a reușit prima promovare în Liga I, eșalonul de top al fotbalului românesc. În august 2010, echipa Tricolorul Breaza a fuzionat cu Navoby Iași, cele două echipe continuând că una singură sub denumirea de ACSMU Politehnica Iași. Primit în Liga a II-a, obiectivul principal al noului club a fost promovarea în Liga I. Ionuț Popa a fost numit
CSM Politehnica Iași () [Corola-website/Science/320465_a_321794]