844 matches
-
foarte Întunecat, În camera incomodă. Ea Însăși era Întunecată, tăind carnea de vițel cu crustă galbenă de pe farfurie. Ar trebui mai des să stea la masă cu ea. O văduvă fără de copii. Îi părea rău pentru ea, fața mică cu bretonul negru, greu. Luă un scaun. — Uite ce e, Margotte, avem o problemă cu Shula. — Hai să-ți pun masa. Nu, mulțumesc. N-am poftă de mâncare. Ia loc, te rog. Mă tem că Shula a furat ceva. De fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
oricine numai să nu adoarmă singuri. Manechine, seringi, animale împăiate, chiuvete colorate, accesorii care încearcă să prindă din urmă un timp trecut (Constantin Cojocaru e adolescentul de vârsta a treia, sărac cu duhul și șmecheros, cu agrafă care-i ține bretonul, tricou roz și suflet de copil mare, tânjind după puțină iubireă nu sunt altceva decât simulacre ale unor prezențe necesare. Povestiri despre nebunia (noastrăă cea de toate zilele adună în camere despărțite de marcajele și zgomotele străzii ciudați inocenți care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
vară, la 30 mai 1928: Sunteți raci-aluzie la stema județului Dorohoi, un rac. Sunteți gușați etc.[...] Iată manifestul cu care a pornit la drum unu: cetitor, deparazitează-ți creierul! strigăt de timpan avion t.f.f.-radio televiziune 75 h.p. marinetti breton vinea tzara ribemont-dessaignes arghezi brâncuși theo van doesburg uraaaa uraaaaaa uraaaaaaaa arde maculatura bibliotecilor a.et p. Chr. n. 123456789000000000000000 kg. sau îngrașă șobolanii scribi acțibilduri sterilitate amanita muscaria eftimihalachisme brontozauri huooooooooooooooo combină verb abcdefghijklmnopqrstuvwxyz = artă ritm viteză neprevăzut granit
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
nunta lui Moldov. De-a lungul timpului, revista a cuprins texte și desene de autori precum Sașa Pană, Moldov, Madda Holda,Urmuz, VictorBrauner,Geo Bogza S.Roll, Ilarie Voronca,Tristan Tzara, V. Dobrian, B.Fondane, Aurel Zaremba, Jean, David, André Breton, Robert Desnos, Man Ray. Ați văzut, astfel, cum a luat ființă revista unu și de asemenea cum a fost primită aceasta de către public. Acum rămâne la aprecierea dumneavoastră scopul revistei noastre- . Cristi Avram
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
Odeon, în ‘91-’92, am venit la „luna românească în Bretagne“. Am locuit la francezi acasă, și a fost foarte bine, a trebuit să vorbim. Am jucat Le Cocu imaginaire („soțul încornorat“), în versiunea lui Golgoțiu. I-ați cucerit pe bretoni? A fost o minune de spectacol, era așa o drăcie... Țin minte că Șerban Ionescu nu știa franceză. El a învățat rolul mai mult pe vocale: a avut un haz enorm. Cum vă gândiți la vocația de actriță, era ceva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
am găsit un articol care afirma că la nu tocmai îndepărtata academie de artă din Düsseldorf în câteva ateliere fusese reluată activitatea de predare. Reportajul era din vara trecută. Într-o fotografie putea fi văzut un profesor de sculptură cu breton, pe numele lui Ewald Mataré, înconjurat de elevi. Într-o altă ilustrație, o sculptură a maestrului reprezenta într-o formă simplă o vacă culcată, care ar fi putut să-i placă mamei mele. „Dar cum vrei să fii primit fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sii să-i fut astăzi și mâine! Țigara căzuse pe pantof, arsese pantoful și acum îi arsese piciorul de zece mii de ori mai tare decât oricare ciupercă din lume. Heruvimul se uita dezgustat, prin alți ochelari de soare și prin bretonul perucii roșcate, la mongoloidul scârbos care sărea într-un picior, cu un buchet de garoafe în mână și cu o țigară în gură. Țigara mai ales îl dezgustase pe Horațiu dintotdeauna. Doamna Popa a fost foarte încântată să-l primească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
eu îmi tot treceam limba peste buze ca să mai simt gustul de înghețată. Așa e când te duci prima oară la azil, rămâi cu urme de ciocolată în colțul gurii și nu mai are cine să le șteargă după aceea. BRETONUL CORINEI Prima dată când au auzit de așa ceva au pufnit în râs. Se uitau unul la altul și nu se puteau abține. Bretonul Corinei se zbătea și el în ritmul alert al respirației, apoi se retrase de o parte și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cu urme de ciocolată în colțul gurii și nu mai are cine să le șteargă după aceea. BRETONUL CORINEI Prima dată când au auzit de așa ceva au pufnit în râs. Se uitau unul la altul și nu se puteau abține. Bretonul Corinei se zbătea și el în ritmul alert al respirației, apoi se retrase de o parte și de alta a frunții, lăsând-o să inspire. Corina își reveni imediat, puse mâna la gură și își aranjă bretonul cum a fost
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
se puteau abține. Bretonul Corinei se zbătea și el în ritmul alert al respirației, apoi se retrase de o parte și de alta a frunții, lăsând-o să inspire. Corina își reveni imediat, puse mâna la gură și își aranjă bretonul cum a fost. — Tu chiar crezi prostiile astea? Dan ridică din umeri, nu voia să fie categoric, și o lăsă pe ea să continue. — Adică nu ți se pare că își bat joc de noi? — Numai dacă i-am crede
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
ce scrie în anunț. — Eu am nevoie de mai mult. Mie îmi trebuie certitudini. În următoarele luni Dan avu parte de mult mai multe dovezi decât se așteptase și la fiecare Corina îl privea rece de sub sprâncenele ei umbrite de breton. — ți-am spus eu. Dan nu îi răspundea. Dovezile erau apoi întoarse și pe o parte, și pe alta, reduse la absurd și luate drept ipoteze pentru tot felul de demonstrații ulterioare. Acum ai atâtea dovezi, îi crezi? Dan coborî
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
Dan nu îi răspundea. Dovezile erau apoi întoarse și pe o parte, și pe alta, reduse la absurd și luate drept ipoteze pentru tot felul de demonstrații ulterioare. Acum ai atâtea dovezi, îi crezi? Dan coborî privirea, nu îi suporta bretonul recalcitrant și ironic. Până nu vedea cu ochii lui, nu se putea convinge, asta era singura lui certitudine. Urmărise atent majoritatea reportajelor, interviurilor și înregistrărilor în direct și tot nu putea crede. La scurt timp, apăru cel de-al doilea
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
anunțurile lor împuțite și vindecările lor de rahat. Rupse nervoasă hârtia cu chenar auriu și se cuibări în brațele lui Dan cu tot sufletul ei necredincios. El ar fi vrut să se potolească ca să poată gândi singur în liniște, însă bretonul ei era așa de atrăgător și sexy, iar buzele ei se mișcau lent sub același breton, încât pentru Dan anunțul nu mai specifica decât ce mult îl iubește Corina. Amândoi voiau să nu se întâmple nimic, pur și simplu să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cuibări în brațele lui Dan cu tot sufletul ei necredincios. El ar fi vrut să se potolească ca să poată gândi singur în liniște, însă bretonul ei era așa de atrăgător și sexy, iar buzele ei se mișcau lent sub același breton, încât pentru Dan anunțul nu mai specifica decât ce mult îl iubește Corina. Amândoi voiau să nu se întâmple nimic, pur și simplu să nu se mai gândească nici dacă e adevărată treaba cu vindecările, nici dacă sunt în stare
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și se tot amuzau până când și-au adus aminte de anunț. Din vârful patului Corina îl privea serioasă. — Tu știi ce zi e? — Cea din anunț. — Lasă anunțul acum. Nu-ți amintești deloc? Dan nu își putea lua ochii de la bretonul încruntat, adunat tot pe frunte. Știa bine la ce zi se referă Corina, știa foarte bine că așa fusese învățat de mic și așteptase mereu ziua asta, când urma să se întoarcă cel care plecase de mai bine de două mii
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
toți într-acolo ca să fie vindecați în marea lor credință. Nimeni nu-și mai adusese aminte de promisiunea făcută cu două mii de ani în urmă, doar Dan și Corina. Și ei se întorceau acum triști și rușinați spre casă. Numai bretonul ei flutura vesel ori de câte ori Corina întorcea capul ca să mai vadă o dată piața pustie. PE MARA O DOARE RĂU CAPUL De câteva zile pe Mara o doare rău capul. La primele ore din zi nu băga de seamă, căci mintea îi
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
respectaseră recomandările profesoarelor de a veni în uniforma școlară, ci îmbrăcaseră cele mai delicate și spumoase rochițe. Aruncaseră cordeluțele ce le stăvileau frumusețea părului lor tânăr, și-acum, căpșoarele le respirau în voie, supunând admirației noastre cele mai variate pieptănături: bretoane frumos retezate, cocuri savant aranjate, părul revărsîndu-se bogat în plete pe umeri, întors sub ceafă gen "paj", coafat în inele și bucle ce tremurau la fiece mișcare sau strâns simplu în cozi împletite cu multă artă și legate cu funde
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cameră întins pe spate, meditam, când s-a ivit Vizitatoarea. Era o femeie voinică și mare. De jos în sus, cum o priveam, părea o matahală. Purta o pălăriuță de pichet alb cu borul ridicat pe o parte, avea și breton, ai fi zis că atunci se coborâse de la volanul unui străvechi Ford decapotabil, își rezemase palmele de cadrul ușii larg deschise și mă privea fix. N-o mai văzusem niciodată, dar puteam să jur că era mama Mariei. „Dumneata ești
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
și am înghițit. Era o cafea bună, dar îmi simțeam gura încleiată de oboseală, de proasta dispoziție, așa că mi-a rămas pe limbă un gust amar. Femeia s-a așezat lângă mine pe divan, puțin mai departe. Stătea în contralumină, bretonul rar nu reușea să-i ascundă fruntea prea proeminentă în comparație cu restul feței strânsă într-o strâmbătură fixată în adâncitura dintre nas și buzele mărite cu ruj. I-am privit mâna cu care ținea ceșcuța. În jurul unghiilor scurte, pe care cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
albăstrui de pe gât se pierdeau sub bluza în carouri galbene și negre dintr-o țesătură elastică ce strălucea la soare, o haină ieftină, cusută la mașină de cine știe ce copil asiatic. Nu se mai uita la mine. Își duse mâna la breton și începu să-l tragă, să-l întindă în șuvițe subțiri, pentru a-și ascunde fruntea prea mare, pe care se oprise privirea mea. Lumina puternică îi punea în evidență imperfecțiunile chipului și ea simțea asta. Trebuia să aibă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
convorbire telefonică cu unul dintre cei mai nesuferiți agenți. Părul care îi atârna pleoștit, în șuvițe electrizate, contrasta cu cearcănele negre de sub ochi și umflătura roșie a unui coș din frunte pe care nu avea cum să-l mascheze cu bretonul sau cu puțin fond de ten. Uitase că mai demult Russell glumise cu ea și-i spusese că arată ca o “ lesbiană șic” în jacheta pe care o purta, dar, cu toate că ei îi plăcuse întotdeauna croiala aceea strămtă, lanțurile groase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
iubite, cu alți copii; nu era așa, desigur, multă lume venea cu treabă aici, dar nici sosită să se plimbe nu era puțină. A Închiriat o cameră la Pio XII, era departe. Spre seară, se elibera o cameră la NH Breton, acolo Încercase mai Întîi, chiar pe strada pe care locuia familia căutată; un semn, dar nu a fost chiar așa, pentru că, dintr-odată, Thomas și-a pierdut aproape toată Îndrăzneala. Ce să spună, cînd va suna la ușă și i
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
situația, ar fi fost chestionat, suspectat, se simțea ridicol, inoportun, pierdut Într-un oraș străin. În timp ce se afla În taxiul care Îl ducea spre noul hotel, i-a venit să renunțe și să se Întoarcă la Copenhaga. Ajuns la NH Breton, și-a zis că măcar să vadă cum arată urmașul are dreptul, odată ce, fie și pentru cîteva zile, locuiau pe aceeași stradă. Să meargă În urma lui, pe trotuar, Între două intersecții. Chiar să Îl privească În ochi, cîteva clipe, Întrebîndu-l, de
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
cerut; În oraș era cald, plăcut, nimic din frigul danez, da, tot mai bine, dacă ar mai fi băut un GB, dar și mai grozav ar fi fost dacă l-ar fi zărit pe Juan trecînd pe trotuar. De la Café Breton era mai greu, s-a mutat la Vinales, alături, era deschis acum. Și-a tras un scaun lîngă fereastra deschisă, așa stătuse și seara trecută; acum era ziuă, se vedea mult mai bine strada, dar erau mai mulți trecători. Iarăși
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lui sunt atât de pregnante, încât ai impresia că ies prin ochii albaștri, că sare din piele, își știe energia și se străduiește, tocmai de aia, să vorbească încet, controlat, în timpul ăsta, îi pipăie fața tinerei, cu atenție și drag, bretonul și pletele, are o senzualitate iradiantă, îți transpiră palmele când ești lângă el, ușurințe apollinice îl fac să mintă ușor, numai pe tine te iubesc, dar nu mai sunt de mult un copil, sunt cu atâția ani mai mare ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]