2,202 matches
-
Oglindire > REGRET... Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Regret acum, că iată, trece vara, Și vine iară toamna mohorâtă - Ne vom plimba tristețea seara Prin parcul plin de frunza doborâtă De bruma toamnei nemiloasă, Ce verdele-l va preschimba în pal - Mai bine-am sta iubito-n casă, Și ne-am lăsa purtați de al iubirii val. Regret c-a mai trecut o vară, Cu soare arzător, canicular - Răceala toamnei o să doară
REGRET... de NELU PREDA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366319_a_367648]
-
pe-un ban Sau poate mila și iubirea, în pereche, M-or îndemna, la masa de la han, C-o șoaptă, strecurată în ureche, Să-l dau la vreun sărac, sau să îl las Pe masă lâng-un vin, cules zârziu, pe brumă Și să-mi plătiți coșciug și parastas Vânzând cercelul ce îl port, în glumă. Dar pân-atunci, pirat brăzdând pe cer, Voi naviga din voltă-n voltă spre niciunde Brodând himere-n tainic giuvaer, În versurile mele, mult prea scunde
SA NU-L UITAM...CELE MAI FRUMOASE POEZII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/366485_a_367814]
-
care există în satul meu natal, Greblești, care a rămas până astăzi cel mai mare sat din Loviștea argeșeană: Arbagic, Ațâfelnic, Babacioacă, Babu, Băgan, Bălălău, Bălucian, Beșarcă, Bicosu, Bircașu, Birbi, Biță, Blănete, Blidu, Boactăru, Bohanțu, Boncu, Bort, Botoșaru, Briceag, Bulearcă, Brumă, Budili, Buftea, Bulfu, Buliman, Butie, Buntel, Bustea, Buzărnea, Cacarela, Cailiu, Cam (Cămulete), Catâru, Cățea, Călej, Chibrit, Chinezu, Chiriac, Chirtoc, Ciocan, Ciolovric, Citiri, Ciuhă, Ciulă, Ciuma, Cloanc, Colivaru, Colonelu, Conțoapă, Corentu, Dascălu, Dudă, Domolu, Drăguț, Dudeș, Faltișca, Fălie, Friți, Flocea, Franț
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
pe-un ban Sau poate milă și iubirea, în pereche, M-or îndemna, la masa de la han, C-o șoaptă, strecurata în ureche, Să-l dau la vreun sărac, sau să îl las Pe masa lâng-un vin, cules zârziu, pe brumă Și să-mi plătiți cosciug și părăstas Vânzând cercelul ce îl port, în glumă. Dar pân-atunci, pirat brăzdând pe cer, Voi naviga din voltă-n volta spre niciunde Brodând himere-n tainic giuvaer, În versurile mele, mult prea scunde
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
armă? Nu numai dialogu-i calea să poți ajunge Să-ți aperi nemurirea când sângele îți curge, Când glia moștenită de la ai tăi bunei Zilnic e otrăvită de-armate de pigmei. Începe dialogul, dar nu uita fârtate, Prin luptă se obține bruma de libertate, Nu șiruri de cuvinte-n colind de Bobotează Când toți fruntașii țării ne vând și ne trădează! Când potentații lumii in corpore conspiră, Renunță la icoane și sfinți ce te inspiră! Făurește-ți pistoale și ascute-ți securea
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
ațâțe” și câte și mai câte. De aici și zădărnicia invectivelor reciproce, chiar dacă nu mutilante (la propriu!) însă consumate și stropite cu picanterii de tot felul, mai mereu pe tărâmul adversității - pe care îl reclama, mai mult sau mai puțin, bruma de talent din fiecare. Aveau drept hobby comun fotbalul, neîndoielnic religia secolului care a trecut și poate și a celui care a venit deja de zece ani și ceva (cel puțin asta se întrevede până acum!). „Copilul de mingi” care
PĂCĂLEALA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366655_a_367984]
-
rezista din cauza dimensiunii bazinului lexical în care se produce, publicul e cu mult mai instruit decât ce a mai rămas în România, media poate fi convenabilă la consum și afacerea devine profitabilă. Mai sunt necesari oameni care să aibă o brumă de cunoștiințe, căci cu mintea stinsă nu poți decât deveni legumă. Cum nu facem parte din acestă categorie, din contră, dorim să-i scoatem din jobenul vrerii noastre pe cei mai de notorietate gălățeni, în viață la ora asta. Pornind
DESPRE BRAND-URILE GALATIULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366641_a_367970]
-
al iepocii de aur” s-a lăfăit în noi, a crescut, s-a adăpat la sursa generoasă a unei ecuații cu multe necunoscute, ce încrucișa utopia cu pragmatismul punitiv și nu deliberat, neîncrederea cu speranța, fățărnicia cu onestitatea, umilința cu bruma de demnitate, teama cu izbucnirile de cele mai multe ori ponderate de limitele unei morale încolonate și descurajante. Până mai ieri, în noi vuia glasul tăcerii, acum, țipătul ei reîncarnat cu tentă gregară. Apelăm la un alt arsenal de mijloace pentru a
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
că are un urmaș care-i va duce mai departe numele. Aici, doctorul îl întâmpină cu vești rele: „Bucuria-i mică, omule, căci copilul s-a născut orb!”, îi spune proaspătului bunic. Nepotul lui Ion Vulc a învățat, totuși, o brumă de carte, știe să scrie în alfabetul Braille (sistem de scriere pentru orbi inventat de Louis Braille), și mai știe să cânte la acordeon. Drama lui Ion Vulc încheie întâlnirea noastră de azi. Timpul parcă stătuse în loc și eu nu
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
nr. 664 din 25 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului aud un madrigal de îngeri, în toamnă sfinte mângâieri și tot mă forfotesc atingeri, din frunza verde până ieri... mi se preling pe umeri lacrimi, din plânsul de stejar bătrân și bruma arde multe patimi și e pustiu pe caldarâm... îmi tremură toiagu-n mână și rătăcesc cu ochii-nchiși; degeaba Domnul mă amână, degeaba ochii-țin deschiși... Referință Bibliografică: aud un madrigal de îngeri / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 664
AUD UN MADRIGAL DE ÎNGERI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365678_a_367007]
-
Afară începuse o ploaie mocănească de toamnă; dintr-o dată vremea se răcise, nori negri și grei se învârteau pe cer. Era o vreme apocaliptică în ton cu știrile care veneau din Siria. Norii se învârteau amenințători, păreau gata să înghită bruma de pace planetară. Mihai privea prin geam, o teamă venită din străfundul sufletului său a pus stăpânire pe el. Se confunda cu natura, cu starea ei, se vedea departe, acolo unde oamenii mor fără vină, fără să-i întrebe cineva
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
legat. Când se va ridica soarele de o suliță, usucă orice urmă de umezeală a boabelor de grâu și așa costelive și fără de miez, făcându-le să părăsească alveolele spicului, scuturându-se la orice atingere, pierzându-se astfel și descurajanta brumă de recoltă, ce scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților, ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja, luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile, pe lângă
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Cezar Ivănescu. Titlul i-a fost sugerat de Dan Puric. Jurnaliștii contemporani sunt fără atribuiri de funcții, colaboratori înscriși în ordine alfabetică. Este o publicație de cultură, spiritualitate și atitudine. Această primă ediție a „Colocviilor Cuvântul liber ”, lăsând deoparte orice brumă de falsă modestie, s-a dovedit a fi, din start, o manifestare culturală de o foarte înaltă ținută și, fără îndoială, deschide noi orizonturi. Nu ne rămâne decât să adresăm felicitări organizatorilor, participanților, dar, în primul rând, doamnei Mariana Cristescu
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
-ntrebă azi la telefon o amică, fostă colegă de liceu. Trăiește singură, tânjind să fie înconjurată de cei dragi, unii, duși acum dincolo, alții, depărtați, dar în același oraș...Deh! -Cosi, cosi! o dau eu scurt pe străinește, irosind din bruma de italienisme la îndemână. Mă străduiesc și astăzi ca mereu să-i stăvilesc setea de informare, de compătimire, de... De fapt, o-ndrăgesc pe femeia ce-a devenit... Însă, cu pauze... Iar în vremea din urmă mi-aș dori să
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
capricioasă: acu’ plouă, acu’ iese soarele, la munte ninge, nu pot să nu admir natura. Bieții pomi! De ei mi-e milă că s-au grăbit să înflorească și dacă o să scadă temperatura sub zero grade și mai cade și bruma, adio fructe anul acesta! Dacă și luna mai va fi tot așa de răcoroasă, nici nu simțim că a fost primăvară! Noroc cu natura care a renăscut și totul în jur este verde: măcar natura să ne țină optimiști! Ieri
O ZI DE PRIMĂVARĂ CIUDATĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366190_a_367519]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > INTEROGAȚII XIII - XVI Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului XIII. Mai trebuie oare să aștept să-mi cadă bruma pe veșmânt când totul curge clar, precis, spre infailibilul mormânt? XIV. De ce mi-e oare-atât de greu să urc de-acum spre primăvară purtându-mi scheletul pe umeri fără să-l simt o povară? XV. Mă mai întreb nebun
XVI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366249_a_367578]
-
supăra necontenit tristețea: O, trebuie să fie trist departe-n prăpăstii ... / Fulgi de zăpadă rătăcitori (Frig). Codul creației bacoviene este însăși biografia sa, discret notată cu toate trecerile timpului și a deznădejdii: Era mai demult o stradă, / O școală, și bruma cădea - / Prin săli, ca nimeni să-l vadă, / Un elev singuratic pălea (Scântei galbene), trepte de inițiere ale unui rit fundamental de trecere a fiindului prin existențial. Nașterea sa este cenușiul și culorile umbrelor care se întrezăresc printre viețile trecătoare
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
Scăldați în raze de soare. Aveai farmec și-ți sta bine, Când tu mă iubeai pe mine; Spune-mi cine -i lângă tine, Bis: Și în brațe mi te ține? Dacă-atunci nu te iubeam, Ca frunza mă vestejeam, De cădea bruma pe mine, Și mă petreceam din lume. Dar noroc avui cu tine Mi-ai dat ochii și gura Să-mi păstrez tinerețea... Bis: Dragul meu te voi uita! Referință Bibliografică: PUIULE, CÂND TE-AM IUBIT / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare
PUIULE, CÂND TE-AM IUBIT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351772_a_353101]
-
facă dovada unui caracter îndoielnic considerându-l “răsturnător de lume cu puterile unui real talent”. Dar, poate era conștiința deșteptată care-i dicta sincere și adevărate laude, o dezabuzare; sau poate avea nevoie să se descarce pentru a-și liniști bruma de conștiință pe care o avea. > și să mâzgălească o carte < >, ei bine, acești domnișori au întălnit măciuca lui Codin care-i făcu cnocaut. Dușmanii mei: șacalul Cazaban, simbriaș mârșav al guvernului și N. Iorga, academician, bărbat de stat și
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
mișcă în sus clanța ușii, lui Năică și Didina li s-a părut o veșnicie, și s-au retras înspământați să audă ce tratament i-a prescris doftoroaia conașului ca să-l scape cu viață, iar ei să nu-și piardă bruma de agoniseală. Între timp bietul om, Năică, blegul de el, îi spusese Didinei că boierul voia să dea foc stogului de fân... și rămâneau pe drumuri și de râsul satului. Cînd i-au văzut că au ieșit în tindă, Naie
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
o țuiculiță de prună și niște răcituri pe care le-am pregătit din carne de purceluș, puse în garnița cu untură... îl puse la curent Didina despre meniul pregătit. După câteva păhărele de țuiculiță gălbioară, frunză de dud atinsă de bruma tomnei, care i-au mers la măsea, conul Pandelică și-a adus aminte că trebuie să se ducă la „privata” din livadă și să se ușureze... (cum îl învățase administratorul moș Cobrescu Ilie), dar nu se îndura să se ridice
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
Acasa > Strofe > Creatie > CRONICARUL DE SERVICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului cheamă-mă și te alint sunt cronicarul de serviciu, laleaua care se oferă brumei pentru sacrificiu că ne frânge depărtarea și destinul e avar; ne scrutează viitorul un dispecer pe radar inflația o ia înaintea zorilor de pe Avrig la brutarii unde merg să-mi iau zilnic un covrig Referință Bibliografică: Cronicarul de serviciu / Ion
CRONICARUL DE SERVICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351957_a_353286]
-
vale cu ele odată cu acea curgere a amurgului și a abisului spre neființă... femeile coboară dintr-un opiu de culori spre străluciri de tinichea prin racle de mac pe drumuri ce se mișcă lent dintr-o Persie cu povești. în bruma ploilor semințele dansează pe vârfuri de lut, stejarul se naște din ghindă. parcă ieri treceam prin pădure, parcă ieri te zărisem, femeie, printre frunzele puse-n lanțuri de lună, parcă ieri te-alergam, căprioară nebună, cu picioarele zvelte, cu ochii
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
definit, cu ochi roșii și bale verzui, să repeziră în salturi spre poartă, deoarece rația lor zilnică, bine gândită de gospodar, era formată din șuturi, coji de cartofi și multe înjurături, iar vara, așa ca desert, pepeni cruzi. Evident, orice brumă de proteină era binevenită! Însă, odată ajunși la gard, începură să se gudure, să schiaune duios și să se frece de ostrețe, doar-doar, vor primi o mângâiere de la bătrânul acela ciudat, în mod sigur, străin de locurile acestea. Domnul Duluman
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]