659 matches
-
Dușmanii se risipiră ca suflați de vifor, dar nu voiau să se dea bătuți... Într-o dimineață de octombrie, În același an, 1877, soarele răsări cu o lumină prietenească. Negura se risipi curând și văzduhul se umplu de strălucire. Tunurile bubuiau În Plevna și În Împrejurimi. Obuzele aduceau moartea. La ceasurile nouă, un trimis al turcilor ieși din spatele Întăriturilor, cu steag alb, În fața Griviței. Se predau necondiționat. ,, Ura ! măreț se-nalță-n vânt Stindardul României !”. Și astfel, după veacuri de suferință
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
acum s-a mutat la Londra. Toate supermodelele merg la ea; dă petreceri cu ceai pentru clientele ei. Nu-i așa că-i super? Toată lumea vine cu copiii și primește pungi cu cadouri fabuloase... În timp ce o ascult, inima Începe să-mi bubuie. Pungi cu cadouri? Petreceri cu supermodele? Nu-mi vine să cred că nu am și eu parte de toate astea. Cum se face că n-am auzit de Venetia Carter? E numai vina lui Luke. El ne-a făcut să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de sudoare de pe buza superioară. — Altfel cum? Luke mă privește Întrebător. O să-i transmit salutări de la tine, da? — Da! schițez un biet surîs chinuit. Neapărat! Luke se Îndepărtează cu cei doi bărbați, iar eu rămîn uitîndu-mă după ei, cu inima bubuindu-mi să-mi spargă pieptul. Ok, poate că am Înțeles eu lucrurile greșit azi. Dar nu e nici o Îndoială. I s-a pus pata pe Luke. O simt din adîncul sufletului, exact așa cum știu că noua mea bluză portocalie de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
eu mă apropii lipa-lipa În urma ei, se oprește În fața ușii Venetiei. Ciocănește de două ori, apoi deschide ușa. — A, scuze! o aud că spune. N-am vrut să vă deranjez... Ce să deranjeze? Ce să deranjeze? Inima Începe să-mi bubuie cu putere. Mă grăbesc pe coridor și, În timp ce asistenta se retrage, apuc să-mi arunc ochii, preț de o fracțiune de secundă, În cabinet. Și Îi văd. Stau amîndoi pe birou și vorbesc cu voci joase și vesele. Brațul Venetiei
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mă invitase și pe mine, dar n-am putut suporta gîndul de a petrece o seară Întreagă cu nu știu ce directori de fonduri de pe vremea lu’ mama-mare. — Ok. Ne vedem atunci. Luke... Nu sînt În stare să continui, pentru că inima Îmi bubuie nebunește. Nu știu ce vreau să zic, și cu atît mai puțin cum s-o zic. — Trebuie să plec. Luke nici măcar nu mi-a remarcat tăcerea tulburată. — Ne vedem mai tîrziu. — Luke... Încerc iar - Însă la capătul celălalt nu se mai află
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
limpede Îndrăznesc. — Și datele pe care le-am strîns? De-asta v-am sunat. Doamnă Brandon, am pregătit un raport complet pentru dumneavoastră... Vocea Îi e acoperită complet de bruiaj. — Date? mă holbez la telefon, și inima Începe să-mi bubuie subit. Ce anume... domnule Sharpness? Mai sînteți pe fir? — ... cred că ar trebui neapărat să vedeți fotografiile... PÎrîielile se transformă brusc În semnal continuu. L-am pierdut. Stau pe plaja cu nisip ca paralizată, ținînd strîns Warriorul cu o mînă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
duc la șifonier, să caut altceva. Și atunci Îmi zăresc imaginea În oglindă - și Îngheț. Mă mișc greoi, ca o balenă. SÎnt un monstru... alb și obez și se cutremură pămîntul cînd merg. Mă așez pe pat, ușor amețită. Îmi bubuie creierii și Îmi joacă pete În fața ochilor. Nu-i de mirare că a ales-o pe Venetia. — Becky, ești bine? Luke e În pragul ușii și mă cîntărește din ochi, alarmat. Nici măcar nu l-am observat. — Eu... mi se pune
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
folos. Dacă vă mai pot fi de folos cu ceva, nu ezitați să mă contactați. Al dvs., Dave S“. Îl deschid - și am În mînă absolut toate datele. Copii ale tuturor Însemnărilor, transcrieri de conversații, poze... Le răsfoiesc, cu inima bubuindu-mi. Uitasem cîte chestii au strîns despre Iain Wheeler. Adevărul e că, pentru o agenție de detectivi de doi bani din West Ruislip, au făcut o treabă țais. Le strîng repede la loc și mă Îndrept spre bucătăria rece și
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
chiar dacă o bună parte din miriskusstnici, precum Konstantin Somov, se izolează în universul artei, reconstruind atmosfera feeric-frivolă a secolului XVIII, după care tânjea și Mateiu I. Caragiale. "Este o epocă furtunoasă cea în care noi pornim la drum. În jurul nostru bubuie furtuna dezlănțuită a vieții care se înnoiește. În vacarmul luptei, în mijlocul problemelor urgente pe care fiecare zi le scoate la iveală, în prezența răspunsurilor sângeroase date de viața rusească, Imuabilul pălește, ba chiar dispare (pentru mulți dintre noi). Simpatia ni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]