2,036 matches
-
omenești, sunt compuneri livrești, lipsite de fior liric. Lui M.-A. i s-a atribuit, de asemenea, localizarea unei povestiri a lui Pușkin, Viscolul, publicată sub titlul Rătăcirea de „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1854. SCRIERI: [Versuri], în Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I, îngr. C. Loghin, Cernăuți, 1938, 6-9. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 219-220; Loghin, Ist. lit. Bucov., 28-31; Liviu Marian, Contribuțiuni la istoria literaturii românești din veacul al XIX-lea, Chișinău, 1927, 47-50, 86-92; Din istoria pedagogiei românești
MORARIU-ANDRIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
Porumbescu” din Suceava (1903-1938). Cu o introducere despre mișcarea muzicală și teatrală din Suceava până la 1903 (în colaborare cu Ștefan Pavelescu), Suceava, 1939; Maioresciene, Cernăuți, 1940; Prima traducere germană a „Luceafărului”, Cernăuți, 1940; Vasile Bumbac (1837-1918). Pagină din istoria literaturii bucovinene, Cernăuți, 1940; Semicentenarul „Deșteptării” lui Constantin Morariu, Cernăuți, 1943. Culegeri: Poezii poporale de pe câmpul de luptă, Suceava, 1916 (în colabore cu Simion Ivanovici). Repere bibliografice: Petru Iroaie, [Victor Morariu], FF, 1935, 5-6; Virgil Tempeanu, Istoria literaturii germane, București, 1948, 460-461
MORARIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
activitate 1. Într-adevăr, după 1941 nu mai există nici o mărturie despre vreo acțiune de-a sa alături de legionari sau de tineretul legionar. Țurcanu provenea dintr-o familie relativ numeroasă, având cinci frați. S-a căsătorit cu fata unui avocat bucovinean, legionar, însă imediat după 23 august 1944 a început să cocheteze cu comuniștii. Se pare că s-a înscris în UNSR, asociație studențească procomunistă, dar și în cadrul Partidului Muncitoresc Român. Printre foștii deținuți politici au circulat numeroase zvonuri legate de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ion Slavici și Mihai Eminescu, la lucrările comitetului care a organizat, în anul 1871, serbările de la Putna. Din 1874, a funcționat ca profesor de limbi clasice și de limba română la gimnaziul din Suceava. B. a fost unul dintre intelectualii bucovineni care au pregătit, prin scrisul lor, realizarea unității naționale. A publicat versuri, proză, literatură populară, traduceri din literaturile clasice și din cea germană și studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
la gimnaziul din Suceava. B. a fost unul dintre intelectualii bucovineni care au pregătit, prin scrisul lor, realizarea unității naționale. A publicat versuri, proză, literatură populară, traduceri din literaturile clasice și din cea germană și studii de filologie în periodice bucovinene, transilvănene, precum și în cele din Pesta și Viena. Cele mai cunoscute sunt „Muza română”, „Albina”, „Albina Pindului”, „Aurora română” (Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
și Serbarea Anului nou la români (apărute în „Albina” din 1868-1869) sunt printre primele contribuții la studiul literaturii și obiceiurilor populare din țara noastră. Semna și cu pseudonimele A. Cosovanu, Audin Costânceanu și V.C. Audinu. SCRIERI: Mulțămită den partea rumânilor bucovineni, închinată domnului Eudosiu de Hurmuzachi, Cernăuți, 1861; Schițe de escursiuni și Urzirea mănăstirii Sucevița, Suceava, 1889. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 232-233; Ioan Slavici, Amintiri, îngr. și pref. G. Sanda, București, 1967, 43-50, 106, 494; Iorga, Ist. lit. XIX, III
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
Sanda, București, 1967, 43-50, 106, 494; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 340; Loghin, Ist. lit. Bucov., 112-127; Iorga, Ist. lit.cont. (1934), I, 45, 49-50, 80, 266-267; Iorga, Oameni, II, 416-433; V. Morariu, Vasile Bumbac (1837-1918). Pagină din istoria literaturii bucovinene, Cernăuți, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 568; G. Călinescu, Material documentar, RITL, 1961, 2; Dicț. lit. 1900, 134-135. R.Z.
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
de limbă și literatură română a gimnaziului din Cernăuți, unde va funcționa un timp și ca director. Împreună cu alți intelectuali, înființează societatea filarmonică „Armonia” (1881) și societatea culturală „Concordia” (1885), ambele având țelul de a consolida unitatea culturală a românilor bucovineni. În calitate de secretar al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, a redactat în 1881 și 1882 revista „Aurora română”, pe care o va relua, din proprie inițiativă, în 1884. Colaborează cu versuri, nuvele și articole la calendarele Societății (1878-1885
BUMBAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
CALENDARUL CREȘTIN ORTODOX AL ROMÂNILOR BUCOVINENI, publicație care apare din 1992, la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, sub egida Societății pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți și a Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (Gălănești-Rădăuți). Este alcătuit
CALENDARUL CRESTIN ORTODOX AL ROMANILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286023_a_287352]
-
Literatura Română în Bucovina (Gălănești-Rădăuți). Este alcătuit de protoiereul Adrian Acostăchioaie și de scriitorul Dumitru Covalciuc; coordonator - George Muntean (de la numărul 2/1994-1995). În primul număr, se publică un substanțial istoric al lui George Muntean despre Tradiția almanahurilor și calendarelor bucovinene, având în vedere o perioadă de peste 180 de ani, evocări ale unor personalități ale culturii românești din Bucovina (Teoctist Blajevici, Nectarie Cotlarciuc ș.a.), versuri ale poeților bucovineni (G. Rotică, Vasile Huțan ș.a.), folclor din Țara Fagilor. Numărul 2 (pe anii
CALENDARUL CRESTIN ORTODOX AL ROMANILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286023_a_287352]
-
publică un substanțial istoric al lui George Muntean despre Tradiția almanahurilor și calendarelor bucovinene, având în vedere o perioadă de peste 180 de ani, evocări ale unor personalități ale culturii românești din Bucovina (Teoctist Blajevici, Nectarie Cotlarciuc ș.a.), versuri ale poeților bucovineni (G. Rotică, Vasile Huțan ș.a.), folclor din Țara Fagilor. Numărul 2 (pe anii 1994-1995) conține o Cronologie bucovineană, alcătuită de George Muntean, și pagini din scrierile autorilor contemporani din nordul Bucovinei (Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic, Mihai Prepeliță
CALENDARUL CRESTIN ORTODOX AL ROMANILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286023_a_287352]
-
perioadă de peste 180 de ani, evocări ale unor personalități ale culturii românești din Bucovina (Teoctist Blajevici, Nectarie Cotlarciuc ș.a.), versuri ale poeților bucovineni (G. Rotică, Vasile Huțan ș.a.), folclor din Țara Fagilor. Numărul 2 (pe anii 1994-1995) conține o Cronologie bucovineană, alcătuită de George Muntean, și pagini din scrierile autorilor contemporani din nordul Bucovinei (Ilie T. Zegrea, Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic, Mihai Prepeliță, Grigore Bostan, Simion Gogiu, Ion Chilaru ș.a.). G.B.
CALENDARUL CRESTIN ORTODOX AL ROMANILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286023_a_287352]
-
a membrilor Cenaclului literar „Mircea Streinul”, cu succinte prezentări despre cei mai însemnați poeți ai generației anilor ’90 din nordul Bucovinei (Ion Bâcu, Dumitru Mintencu, Rodica Ursuleac, Lia Popov, Gheorghe Ungureanu, Vitalie Zâgrea ș.a.). SCRIERI: Bucovina literară, Chișinău, 1991; Proza bucovineană din secolul XIX - începutul secolului XX, Cernăuți, 1995; Literatura română din Bucovina (în colaborare cu Grigore C. Bostan), Cernăuți, 1995; „Mănăstire de cuvinte”, Hliboca, 1996; Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000 (în colaborare cu Grigore C. Bostan), Cernăuți
BOSTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285824_a_287153]
-
Poesis”, „Vatra”, „Tribuna”, „Septentrion literar”, la care e și redactor, ș.a. În 2000 i s-a acordat Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Volumele Cântece de drum (1982), Revenire (1990), Vitrina manechinelor (1992), Cetatea de Sus (1994), Dincolo de vârstă (1996), Poem bucovinean (1998), Cronograme în piatră (2003) conțin o poezie expresionistă, cu atitudini postmoderniste. Mesajul ei aparține unui glas ce îndrăznește să se exprime într-un imperiu al tăcerii: „Și se tăcea pretutindeni / nu cumva să iasă / din malul de piatră / cu
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că motive românești au pătruns, din cărți ori pe cale orală, în folclorul ucrainean al obiceiurilor de iarnă, așa cum s-a întâmplat în dramaturgia ucraineană despre ceata lui Bujor
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
Revenire, Ujgorod, 1990; Vitrina manechinelor, Chișinău, 1992; Cetatea de Sus, Cernăuți, 1994; Literatura română din Bucovina (în colaborare cu Lora Bostan), Cernăuți, 1995; Dincolo de vârstă, cu o Tabletă de poet din Țara de Sus de Eugen Simion, Timișoara, 1996; Poem bucovinean, Cernăuți, 1998; Poezia populară românească din spațiul carpato-nistrean, Iași, 1998; Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți. 1775-2000 (în colaborare cu Lora Bostan), Cernăuți, 2000; O evadare în Eterna - 1, Cernăuți, 2001; Cronograme în piatră, Cernăuți, 2003. Culegeri: Folclor din
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
BUCOVINA LITERARĂ, supliment săptămânal al ziarului „Bucovina”, apărut la Cernăuți, cu concursul Societății Scriitorilor Bucovineni, între 11 ianuarie 1943 și 27 februarie 1944. Revista nu are articol-program și nu menționează la început vreun colectiv redacțional. De la numărul 57 din 1943, ca prim-redactor este menționat George Drumur. Cu un pronunțat caracter beletristic, B. l. publică
BUCOVINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285896_a_287225]
-
1943, cu volumul de poezii Cetini mohorâte. A elaborat manuale școlare (în colaborare) și a publicat versuri, reportaje, însemnări în „Universul literar”, „Pagini literare”, „Ardealul” și, după o lungă întrerupere, în „Tribuna”, „Steaua”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Vatra”, „Pagini bucovinene” ș.a. Membru al Uniunii Scriitorilor, după pensionare (1980) s-a dedicat în exclusivitate scrisului. A mai semnat Petre Bucșia, Barbu Petreanu. Alcătuit din poeme scrise în proximitatea unui moment tragic din istoria națională (desprinderea Ardealului de Nord din trupul țării
BUCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
În decembrie 1936, în urma unor disensiuni între T. Nencev și Dragomir Petrescu, conducerea redacției este preluată de poetul și criticul literar Iacob Slavov. Sunt inaugurate rubrici noi: „Folclor din Bugeac”, susținută de L. Căzăceanu, M. Lungianu și Gh. Bârlea, „Lirica bucovineană”. În octombrie 1938, I. Slavov demisionează, în continuare pe frontispiciul apărând doar numele directorului. Deși colaborează aceiași autori, profilul revistei se schimbă în mod vădit spre sfârșitul perioadei bolgrădene. Rubrica „Răzoare străjerești” suprimă consecvent spațiul rezervat literaturii, B. devenind tot
BUGEACUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
-se chiar să emigreze în Statele Unite, prin Rusia. Evenimentele de acolo îl întorc însă din drum. În 1917, se afla la Chișinău, de unde colabora la „Ardealul”, apoi la „Neamul românesc”. Este numit preot militar al corpului de voluntari ardeleni și bucovineni din armata română. Întors, pentru scurt timp, la Orlat, după înfăptuirea Unirii, renunță la parohie și acceptă, ca membru al Partidului Național Român, conducerea ziarului „Patria”, care apărea la Sibiu, apoi la Cluj, și pe care îl dirijează între februarie
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
încheierea discursului său, reprezentantul studenților transilvăneni "a mulțumit studenților din Iași și București pentru primirea ce le-a făcut, spunând că vor păstra de această călătorie prin patria liberă o neștearsă impresie"1839. Lucrările au continuat cu discursul reprezentantului studenților bucovineni, domnul Grigorcea, "fiul baronului Grigorcea", care "de asemenea, mulțumește de entuziasta primire ce li s-a făcut" la Constanța 1840. La finalul lucrărilor congresului studențesc desfășurat la Constanța în septembrie 1894 "domnul Brânzei, student din București (...) dă citire raportului privitor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
colțuri. Atunci vechea Rusie s-a prăbușit, dar În curând noul Anticrist a prins puteri și patria mumă și-a extins din nou hotarele. În urmă cu două sau trei veacuri, strămoșii Mașei și-au găsit adăpost pe dulcile meleaguri bucovinene. Împărații Austriei i-au luat sub ocrotirea lor. Întorcându-se de pe front, ostașii Patriei Mumă le-au topit clopotele și le-au dărâmat cupolele semețe ale mănăstirii. Iar atunci când, după câteva decenii, armatele eliberatoare au intrat În sat, i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
s‐au topit precum zăpada sosită în preajma primăverii întârziate. Atunci, prin 1938, pacea generațiilor, după câte ne aducem aminte, a făcut‐ o un G. Călinescu care a vorbit autorilor „Despre bazaconia generației de ultimă oră” ( a se vedea „Poeți tineri bucovineni”, în „Viața românească” XXX nr.5, mai 1938, pp.69‐74 și „Viața literară” nr.102 din 2‐ 16 februarie 1929, p.1 și 2). Celor care, atunci (în „Iconar.”) se ridicaseră „să apere cu cât mai multă vigoare, problema
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
nu ghiceau din ce avea să se Întâmple, nici În vise, nici În semne cerești“. Acum regula povestirii părea să se schimbe. Plăcerea teribilă pe care moș Anton o trăise aproape trei ani, mersul călare peste mameloanele dulci ale peisajului bucovinean, cositul și Întorsul fânului, apa rece a izvorului (probabil unul dintre puținele vise Împlinite ale unuia din soldații Infanteriei Marine izolate două săptămâni fără apă pe insula Șerpilor), gustul afinelor, ale merelor dulci și al perelor zemoase, somnul și dragostea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
soția lui Gheorghe Duca Vodă cu condiția ca trupurile vistiernicului Neculai și al soției sale Alexandra, să fie duse și astrucate în acea biserică, după cum au dorit ei la moarte. Și să li se pomenească numele”<footnote T. Balan, Documente Bucovinene, vol. III, p. 84-85 footnote>. Acest vistiernic a fost Neculai Buhuș, fratele Anastasiei, înmormântat la Mitropolia Veche din Iași<footnote N. Stoicescu, Dicționar al marilor dregători din Țara Românească și Moldova, secolele XIV-XVII, București, 1971, p. 356357 footnote>. Constantin Mavrocordat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]