694 matches
-
unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții cauta să-i înstrăineze firea și să-l învrăjbească cu celelalte neamuri cu care el voiește să trăiască ca frații ; că în scurgerea de 144 ani bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru menținerea slovei și mărirea asupritorilor lor, și că ei, drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din viața publică și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
biserică ; că în același timp poporul băștinaș a fost îm pied ecat sistematic de a se folosi de bogățiile și izvoarele de câștig ale acestei țări și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire ; Dovadă că, cu toate acestea, Bucovinenii nu au pierdut nădejdea, că ceasul mântuirii așteptat cu atâ ta d or și suferință va sosi și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldov a lu i Ștefan, ei au
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
are putere decât să strige, să analizeze, să lupte, să deschidă breșe, să dezvăluie - sperând cu credință indubitabilă că „în luptă se înalță, nu se cade.” Breaslă în care pătrunzând, după spusele unui mare gazetar, și l citez aici pe bucovineanul Mihai Teliman, te simți ca în „adâncul de mare, cine pică odată înăuntru, nu mai scapă”... Cum n am scăpat nici eu după aproape 60 d e ani de publicistică. O publicistică activă, de substanță. Că iată ce mi se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
are satisfacția deplină a eliberării de Stafia roșie a comunismului, nutrind o îndreptățită speranță în redresarea satului românesc. Mă alătur acestei credințe a autorului, gândind că satul bucovinean se află într-o situație mai bună decât restul satelor românești deoarece bucovinenii se află lângă atâtea lăcașuri cu sfinte oseminte ale făuritorilor de legi și datini și că bucovinenii sunt mai solidari și mai apți de o sigură redresare morală și spirituală, tocmai datorită faptului că, foști sub dominație străină un răstimp
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
românesc. Mă alătur acestei credințe a autorului, gândind că satul bucovinean se află într-o situație mai bună decât restul satelor românești deoarece bucovinenii se află lângă atâtea lăcașuri cu sfinte oseminte ale făuritorilor de legi și datini și că bucovinenii sunt mai solidari și mai apți de o sigură redresare morală și spirituală, tocmai datorită faptului că, foști sub dominație străină un răstimp istoric, au știut și știu să-și fie mai aproape unul altuia. Și de data aceasta m-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ea fiind însuflețită și imortalizată de cei mai de seamă cărturari ai vremii. Trebuie să subliniem în mod deosebit că sprijinirea luptei pentru independență nu sa limitat numai la vechea Românie; Un sprijin activ a venit și din partea românilor bănățeni, bucovineni, și transilvăneni care vedeau în cucerirea independenței de către frații lor din Țară, un nou și important pas pe drumul desăvârșirii unității național statale. Era o nouă și elocventă dovadă a comunității de aspirații și acțiune a întregii noastre națiuni. Eliberându
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
A debutat în „Iașul nou” în 1950, iar editorial, cu volumul Din Nord, în 1972. Prima și principala temă a poeziei lui D. este un puternic sentiment al tradiției. Cel dintâi volum o și conturează în datele ei caracteristice: „Nordul” bucovinean, cu istoria și geografia lui arhaică, cu o umanitate viețuind eminescian, înfrățită cu arborii și izbucnind în sângele poetului sau mocnind într-un prezent perpetuu, dătător de identitate și energie existențială („Străbunii vin și ne ocupă gândul”). D. e un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
lit. (1982), 640; Leca Morariu, De-ale lui Emanuil Grigorovitza, GT, 1944, 36; Erich Beck, Der grosse Erzähler Emanuil Grigorovitza, „Der Südostdeutsche”, 1963, 20; Traian Cantemir, Semnificația prozei lui Em. Grigorovitza, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1979-1980, 197-198; Mircea Grigoroviță, Un bucovinean de altădată: Emanuil Grigorovitza, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1983, 769-778; Dumitru Teodorescu, Em. Grigorovitza. Viața. Opera, Rădăuți, 1995; Dicț. scriit. rom., II, 455-456. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287363_a_288692]
-
să se liniștească, se zbate, se răsucește, se complică. De la o vreme, nu scap de el nici dimineața, nici la amiază, nici seara. Pe lista celor care au relatat despre vizitele lor la Bacovia - puțini, foarte puțini - trebuie musai trecut bucovineanul Traian Chelariu. A lui (vezi: Strada Lebedei nr. 8, Ed. Paideia, 2002, p. 6870) a fost duminică 9 decembrie 1956, ceea ce înseamnă cu cinci zile înaintea festivității din „Castelul Nababilor”. A stat în casa poetului aproximativ trei ore, notînd la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sarafinești de către baronul Musteață, care locuia în Bucovina, unde era stăpîn pe tîrgul Sadagura și pe o mare parte din satul Rohozna de alături și ținea în arendă multe moșii din Bucovina 51. A doua dovadă că Vasile Iurașcu era bucovinean de origine este faptul că el și-a dus copiii la Cernăuți, ca acolo să învețe carte nemțească, în timp ce alte familii Iurașcu, aflate în jumătatea de sud a Moldovei, și-au dat copiii la școala din Iași52. Iar a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
anamnesis 3 Sfârșitul istoriei? 3 Conclav istoriografic 3 Un eveniment cardinal 3 Sensul revizuirii 3 Europa, o problemă deschisă 3 Memoria capta 3 Indice...............................................................264 Sommaire..........................................................271 În colecția Historia Magistra Vitae au apărut (selectiv): Ștefan Mihai Ceaușu Un iluminist bucovinean boierul Vasile Balș: (1756-1832) Sorin D. Ivănescu Securitatea în perioada 1948-1958: organizare, obiective, metode Dumitru Vitcu Prin labirintul istoriei: stat, societate și individ în perioada construcției naționale Bogdan-Alexandru Schipor Politica Marii Britanii la frontiera de vest a Uniunii Sovietice: 1938-1941 Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
încă. Sentimentali ireductibili cum suntem noi românii, vom medita multă vreme la nebănuitele căi ale sorții. Încă înainte de a se stinge fulgerător, ucis de un tramvai numit destin, trecut în neant prin voința malefică a „păsării cu clonț de rubin”, bucovineanul imberb Nicolae Labiș, „buzduganul unei generații”, copilul teribil al poeziei românești intrase în mit. Contribuiseră la impetuoasa lui mitologizare precocitatea unei vocații lirice ieșite din comun, elanul juvenil al adolescentului fără frontiere, fronda ingenuă, puritatea simțirii, inocența trăirilor frenetice și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
înspre omogenizarea lingvistico-culturală a țării. Idealurile mitice al purității și omogenității încă nu și-au epuizat forțele: În alte state există mare deosebire de credință și de limbă, între locuitorii provinciilor apropiate, pe când la noi nu există deosebire între un Bucovinean și un Bănățean, între un Oltean și un Basarabean. Micile deosebiri nu merg până a forma un dialect, încât s-a zis că limba română este limba fără dialecte" (Floru, 1923, p. 5). Unitatea lingvistică este doar una dintre expresiile
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
așa încît în cursul acestui an o voi termina - din topor, după care urmează definitivarea formei de prezentare: stilul. La 1949, cînd se împlinesc o sută de ani de la nașterea poetului, voi fi bucuros să pot veni și eu, ca bucovinean, cu acest omagiu"". Exegeza eminesciană este pregătită și prin cele publicate în Pagini de istorie și critică literară, editată în 1936, la București. Volumul se deschide cu O profesiune de credință, cu comentarii pe marginea sărbătorii cărții, ca răspuns la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pentru pricini mai curând omenești decât estetice sau ideologice. Absolvent strălucit de Filologie (nu am găsit decât două erori de "spelling": la Goebbels și la pole position!), Mircea Radu Iacoban (sau M.R.I. - brandul comentatorului sportiv devenit celebru în acei ani), bucovinean aclimatizat în Târgul Ieșilor încă din deceniul al șaselea, a fost exemplul viu că și oamenii inteligenți și talentați puteau face cariere de succes în domeniul propagandei culturale a partidului. Cu o scurtă întrerupere de cinci ani, după decembrie '89
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în universități sau Academie, au dezavantajat pe regățeni 45. Într-o notă de dispreț, Crainic reclama câțiva ani mai târziu lipsa activității culturale în Bucovina, dar și a unei literaturi a provinciei, în ciuda grupărilor culturale destul de prolifice, precum Iconarul. Replica bucovinenilor a survenit în același cotidian, înfierând literatura decadentă a capitalei și accentuând asupra sobrietății ce caracterizează spiritul și creația moldovenească: Adevărata literatură bucovineană va rămânea tot sobră, moldovenește de sobră, va disprețui surlele și își va urma drumul departe de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din Cernăuți ce contribuia, prin educație, la cimentarea relației cu Vechiul Regat 48. Respingând totodată orice pretenții de separaționism, Bucovina, și mai ales Cernăuțiul, plasau Bucureștiului eticheta de "regionalist" datorită politicii centralizatoare căreia provincia trebuia să se subordoneze. Leca Morariu, bucovineanul poate cel mai vocal, manifesta o reacție iritată la rețetele de "umil" regionalism trimise din capitală, acuzând un așa-zis regionalism al centrului care neglijează "tot ce odrăslește din seva pământului nostru" și care va contribui la potențarea antagoniei între
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
apreciați, erudiți și cu reputație întinsă, și o mulțime de modești și anonimi, dar neobosiți pionieri ai românismului"133. Liceul își începe activitatea sub forma gimnaziului superior greco-oriental, inaugurat la 4 septembrie 1860, ca urmare a demersurilor repetate ale românilor bucovineni aflați sub stăpânire austriacă, dornici de a avea o școală în limba maternă. Consiliul local aprobă înființarea unei școli secundare în Bucovina de jos, zonă populată în cea mai mare parte de români, în speranța că Suceava va deveni un
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai ales prin compararea sa cu procentajul atribuit agricultorilor din județele Botoșani și Dorohoi, de doar 3%. Explicația poate fi căutată în istoricul zonei. După o perioadă de de un secol și jumătate de ocupație austriacă, în care accesul românilor bucovineni la școli era dificil, iar educația se făcea oricum în spirit german, crearea școlilor românești a fost un simbol al apartenenței la poporul român. Eforturile depuse de localnici pentru crearea acestor instituții de învățământ constituie un argument în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Dimitrie Marmeliuc, Ioan Bilețchi ș.a. Publicațiile acestora au fost completate de conferințe și serbări adresate publicului larg. După război, intelectualii provinciei depun eforturi pentru a reactiva publicația al cărei prim număr apare în 1923, cu speranța unificării sufletești a românilor bucovineni prin cultură. Programului de la început de secol i se adaugă însă un nou deziderat în contextul de după unire: "Voim să fim organul de legătură sufletească și intelectuală între periferie și centru, străduindu-ne să răspândim aici cultura românească și să
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de Alexandru Dima, deși creațiile populare erau culese din toate zonele țării. Alături de acestea, versuri și proză originală sau traduceri, studii de analiză lingvistică și literară, documente inedite publicau Dragoș Vitencu, G. Voevidca, Leca Morariu, Victor Morariu, I. E. Torouțiu. Alături de bucovineni, și intelectualii botoșăneni publicau studii sau creații: V. Bogrea - "Sonet", D. Furtună - "O scrisoare a lui Creangă, Creangă inedit, Creangă și mergerea la teatru a clericilor", N. N. Răutu - recenzii la rubrica "Răbojul cărților", Tiberiu Crudu - proză, "Maica Frăsina". Unele numere
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
locale sau din capitală, apariții literare sau dispoziții ministeriale. Spre exemplu, propunerea de introducere a uniformei școlare de tip englez care să înlocuiască portul tradițional al elevilor este contestată, considerând că prin costumul românesc se îndepărtează influențele străine pe care bucovinenii le-au îndurat până la unire 41. Posibilitatea desființării teatrului și a conservatorului cernăuțean, în anii '30, stârnește nemulțumirile bucovinenilor ce acuză Bucureștiul manipulat de "insolența minoritară" că "ne reduc doar la rolul de simpli contribuabili coloniali" sau că această capitală
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
englez care să înlocuiască portul tradițional al elevilor este contestată, considerând că prin costumul românesc se îndepărtează influențele străine pe care bucovinenii le-au îndurat până la unire 41. Posibilitatea desființării teatrului și a conservatorului cernăuțean, în anii '30, stârnește nemulțumirile bucovinenilor ce acuză Bucureștiul manipulat de "insolența minoritară" că "ne reduc doar la rolul de simpli contribuabili coloniali" sau că această capitală s-a îndepărtat de orice chemări la viața românească (VIII, nr. 1, 1933, p. 1). Față de un astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
posibilitate de salvare a ființei etnice și calea renașterii tiparelor originare"46. Astfel, în paginile publicației editate la Cernăuți, în 1935-1937, apar creații ce urmăresc recuperarea valorilor provinciei, dar mai ales articole și ode legionare, ieșite nu doar de sub condeiul bucovinenilor, ci și al unor personalități din capitală: Radu Gyr, Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ion Marin, Vasile Moța, Corneliu Zelea Codreanu 47. Odată cu instaurarea dictaturii regale, gruparea iconară dispare, dar poeți din vechea gardă se regrupează în jurul lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
articol din Ideea Europeană (1924, nr. 1) remarca pe un ton ironic: "Între revistele noastre bune trebue pusă negreșit și Junimea literară dela Cernăuți. În ochii noștri ea are această mare însușire că fiind regională, înțelege să rămâie atare". Replica bucovinenilor a fost una promptă: "Sântem încrezuți? Desigur! Pentru că avem temeiu!"53. Între revistele zonei se manifestă și o solidaritate provincială. Iată cum apreciau cei de la Junimea literară revista din județul învecinat: "Simpatica noastră tovarășă Revista Moldovei de la Botoșani, pare a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]