50,919 matches
-
ceva mai bine stau Nichita Stănescu și Leonid Dimov, dar, dincolo de citarea numelui, nici operele lor nu cred că mai spun mare lucru tinerei generații). Nici cei care au avut șansa să publice și după 1990 nu s-au mai bucurat de prestigiul dobîndit în anii comunismului și au ieșit din viața literară instantaneu cu trecerea lor în neființă (Florin Mugur, Mircea Ciobanu, Stefan Bănulescu, Cezar Baltag, Dan Laurențiu, Florența Albu, Petru Creția, Marin Sorescu au dispărut doar de cîțiva ani
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
uneori decenii de documentare și de sistematizare a materiei. Ele presupun o muncă uriașă, care poate fi efectuată în mod ideal numai de către echipe de specialiști, și ei îndelung exersați. operele individuale, destul de rare, constituie o excepție. De aceea ne bucură când apare câte o lucrare, fie și cu un caracter mai modest, ca Dinastia Ciorăneștilor (fișe monografice și bibliografice), semnată de Mihai Gabriel Popescu și Ștefan Ion Ghilimescu. Autorii și-au ales un subiect cu semnificație deosebită, ilustra familie de
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
întreagă altă categorie de nenorociri. - Și de ce n-ai avut niciodată ochi? - Așa a fost să fie. - Mă rog, a comentat Inman. Pari foarte liniștit. Mai ales pentru un om despre care s-ar spune că niciodată nu s-a bucurat de partea mai bună a vieții. - Poate că dacă mi-ar fi fost dat să arunc o privire asupra lumii și după aceea mi s-ar fi luat vederea ar fi fost și mai rău, răspunse orbul. - Poate că da
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
foc de la beregată și pînă la testicule, vibrînd puternic la fiecare pas. Dar picioarele îi erau zdravene, lucru care îl îngrijora. De îndată ce ar fi fost considerat apt de luptă, ar fi fost expediat îndărăt în Virginia. Cu toate acestea, se bucura că se simte bine, atîta timp cît era atent să nu apară prea viguros în fața unui medic. Primise bani de acasă, precum și o restanță din soldă, așa încît a hoinărit pe străzi și a făcut cumpărături. La o croitorie a
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
spre care a trecut după 1933, oarecum cumințit, mărturisind rezerve față de experiențele primei tinereți, când “împreuna cuvinte bizare” și imagini insolite, angajamentul său umanitarist și poezia sa ce se voia “comună” n-au rămas neremarcate, dar nici nu s-au bucurat de ecoul meritat, așteptându-și încă mai dreapta evaluare. Peste mode și timp, vocea autorului lui Ulise și al poemelor din Patmos sună însă curat, puternică în patosul dăruirii în serviciul poeziei, emoționantă în fragilitatea și vulnerabilitatea ei, în apelurile
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
un stat de drept reprezintă exemplul cel mai elocvent), dar nimeni nu le găsește. Toată lumea vede jumătatea goală a paharului, gîndește variante politice exclusiv în alb și negru, prin eliminarea celuilalt. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca vizitează România unde se bucură de o binemeritată primire triumfală. Foștii țuțări ai regimului Ceaușescu (Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu, Eugen Barbu) pretind cu tupeu să li se recunoască un calitatea de disidenți ai fostului regim (pînă și un satrap cultural precum Eugen Florescu solicită
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
pentru că l-a dus Mihnea la... socialiștii francezi, dar Pleșu, care a rămas pînă la capăt în guvernul Roman, da. Deodată tot creditul moral pe care i-l acordasem lui Coposu se clatină” (p. 253). În schimb, continuă să se bucure de credit moral Gabriel Liiceanu, în primul rînd, apoi Mihnea Berindei, Gabriel Andreescu, Doina Cornea, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Octavian Paler. Ambele liste grupează oameni cu opțiuni politice complet diferite, ceea ce demonstrează încă o dată faptul că Monica Lovinescu judecă individual
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
a salva pluridimensionalitatea unei lumi subminate implacabil de ignoranță și amenințate permanent de uitare. Ion Popescu-Negreni A fost unul dintre ultimii artiști cu educație interbelică din pictura noastră de astăzi care, în ciuda faimei și a respectului de care s-a bucurat, nu a făcut școală. Izolat în peisajul actual, adică fără elevi și fără urmași artistici direcți, el a știut să-și transforme singurătatea în singularitate. De altfel, accentele atît de personale din pictura sa nici nu puteau fi preluate, iar
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
conducerile televiziunilor a intervenit o înțelegere privitoare la tipurile de discurs neagreate. Contactul meu cu lumea publică s-a limitat de atunci la emisiunile culturale”. Dar și acolo cu multă parcimonie ar adăuga Cronicarul. Fiindcă de același tratament s-au “bucurat” și alte personalități care după 2000 nu se mai bucură de atenția televiziunilor de toate felurile. Și, slavă Domnului, nu sînt puține! * Un titlu îngrijorător în ADEV|RUL: “Doi viceprimari incomozi, amenințați cu violență de Vanghelie” cu subtitlurile: “Viceprimarul Capitalei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
discurs neagreate. Contactul meu cu lumea publică s-a limitat de atunci la emisiunile culturale”. Dar și acolo cu multă parcimonie ar adăuga Cronicarul. Fiindcă de același tratament s-au “bucurat” și alte personalități care după 2000 nu se mai bucură de atenția televiziunilor de toate felurile. Și, slavă Domnului, nu sînt puține! * Un titlu îngrijorător în ADEV|RUL: “Doi viceprimari incomozi, amenințați cu violență de Vanghelie” cu subtitlurile: “Viceprimarul Capitalei, Stelică Barna Constantin - amenințat cu distrugerea unui local, pentru că verifică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
spațiul interesului public românesc pe un interval care depășește limitele stricte ale unui secol, în care un destin romantic se confundă, pînă la absorbție, cu amplitutinea mitologică și cu freamătul metafizic al unei opere cvasilegendară și ea, nu s-a bucurat de o atît de irepresibilă și pătimașă chemare spre cunoaștere. Sau, mai exact, spre mijlocirea cunoașterii. Socotit a fi orice, în limitele generoase ale umanului și ale imaginarului, de la țăran frust la mag solitar în furtunile celei mai rafinate civilizații
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
3%, ajungînd la peste opt procente, cu tendință de creștere în continuare. Și asta în condițiile în care numai în București există în afară de Radio România cîteva zeci de alte posturi de radio. Cu siguranță însă că știrea aceasta îi va bucura pe corupții din România și că îi va însenina pe baronii din PSD, precum și pe cei deprinși să dea telefoane pentru a li se face imagine convenabilă, recurgînd la șantaj în acest scop. Cronicarul speră să se înșele, dar după ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
incredibil de frumoasă. Așa cum vezi prin reviste, dar și apetisantă, în plus. M-am săpunit cu niște eșantioane gratuite, care miroseau grozav. Ușa s-a deschis, dar au intrat numai câteva femei, nici urmă de bărbat, așa că ne-am putut bucura de o oarecare liniște. Femeile se dezbrăcau râzând. Erau un grup de musulmane înstărite, își puneau pentru a intra în apă niște rochii luxoase și foarte lungi, trupurile li se conturau sub duș prin voalurile translucide. Acele femei s-au
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
PSD Gorj, Nicolae Mischie, debitează periodic enormități pe care cotidianele le dau pe prima pagină. Cea mai recentă. “Mischie l-ar fi vrut pe Brâncuși în PSD”, anunță ZIUA, ziar potrivit căruia liderul PSD-ului de Gorj s-ar fi bucurat dacă ar fi putut să fie coleg de partid cu sculptorul. Nici fostul secretar general al guvernului, Șerban Mihăilescu, nu se lasă mai prejos. După ce a fost demis din echipa de la Palatul Victoria, pentru că are probleme de imagine, Șerban Mihăilescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13355_a_14680]
-
remarcat că, în timp ce numărul poeților tineri este realmente ridicat (când a fost altfel?), dar se scrie și multă poezie proastă, prozatorii tineri nou-veniți sunt, prin comparație, cu mult mai puțini, însă, majoritatea foarte buni. Prin urmare, debuturile în proză se bucură de o mai mare atenție și aceasta este și explicația interesului stârnit de romanul de debut al lui Constantin Popescu, care, în condiții de concurență normală și de vigilență critică, ar fi fost trecut lejer cu vederea, necum să mai
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
producția de carte este înfloritoare. Dar imediat se pun două întrebări: ce fel de carte? și cum și cine asigură condițiile materiale? În primul rând, să precizăm că apare destul de multă literatură proastă, așa-zisa „literatură de consum”, care se bucură, după cum se pare, și de cel mai mare succes, aducând profituri, uneori substanțiale, editorilor. În privința volumelor de poezie, proză, critică și istorie literară ale scriitorilor consacrați și ale debutanților de talent, situația stă cu totul altfel. Sunt unii, în orice
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
Dumitru Hurubă Când a apărut Doamna Nicholson la Otopeni, tocmai mă bucuram cu mândrie patriotică, și responsabilă simțire daco-ereditară, privind-o prin sticla MegaVizion-ului pe distinsa Doamnă Puwak anunțând că am realizat planul la anticorupție. Iacă-tă, mi-am zis, că Doamna Emma vine la fix să ne felicite, să mai ia
„Anathema, sit!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13390_a_14715]
-
de teatru vine să pună în scenă această partitură grea și să-i ofere o dimensiune epatantă vizual, modernă, în perfectă concordanță cu dinamica secolului 21. Petrică Ionescu a părăsit România acum treizeci de ani, este stabilit la Paris, se bucură de o carieră internațională recunoscută și apreciată, este un personaj cu o imaginație debordantă, îndrăzneață, ieșită din tipare, lucru care se vede din plin și în această mizanscenă. De cînd a plecat și pînă acum, Oedip este primul proiect concretizat
Două perspective by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13371_a_14696]
-
că Soarta cruntă-n stare Totuși nu-i să ne mai schimbe ea! Durată în schimbare Doar o oră, ah, de-ar ține încă timpuriul har! Dar vînt cald de vest, cum vine, Ploi de flori așterne iar. Să mă bucur de verdeață, Că ea umbră-ntîi mi-a dat? Brusc furtuna o și-nhață, Toamna, cînd s-a clătinat. De vrei fructe de pe cracă, Partea ia-ți cît mai curînd! Unele stau să se coacă, Altele în germen sînt; Ploaia văii
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
poeți comuniști, în conflict cu sistemul. După primul volum de povestiri onorabile - Întâlnirea din pământuri - apar compromisurile fățișe și începe, o dată cu Ana Roșculeț, "abandonul moral al scriitorului". Acestea vor culmina cu multele avantaje materiale de care Preda avea să se bucure ca urmare a literaturii sale "subversive". În orice caz, e greu de crezut, observă George Geacăr, că Preda a reușit - sau că a intenționat măcar - să păcălească regimul comunist. Din păcate, majoritatea cărților lui Preda - nu numai nuvela Ana Roșculeț
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
pe același ton, mult mai potrivit pentru a anunța invazii de extratereștri sau iminenta ciocnire cu o cometă, ireversibilul dezastru al fulguirii hibernale. Tradițional, venirea iernii era prilej de bucurie cam pentru toată suflarea omenească de pe aceste meleaguri. Copiii se bucurau pentru faptul banal că își puteau diversifica joaca în aer liber, țăranii, pentru că recolta stătea la adăpost sub stratul de zăpadă și era ferită de incisivitatea înghețului sec, iar poeții, a se revedea pastelurile lui Alecsandri sau ceva mai sumbrele
Ziua Internațională a Zonelor Umede by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12031_a_13356]
-
pe termen lung, păgubindu-l de generații tinere de cititori. Romancieri de cursă lungă precum Marin Preda, C-tin }oiu, George Bălăiță și Augustin Buzura au scris la început sau măcar ocazional și proză scurtă. Prestigiul de care s-a bucurat la noi romanul, cel puțin până în anii '80, deși destui prozatori importanți au scris constant (și) proză scurtă (Velea, Ștefan Bănulescu, E. Barbu, F. Neagu, D.R. Popescu), dezinteresul de a aduna în volum sau de a reedita mai vechile cărți
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
zilnic. Uneori zboară de la mine. Poate zboară pe vreo dușumea și găsește acolo cîte ceva. Poate zboară în oala pe care mi-o împinge femeia sub cur și găsește acolo cîte ceva. Dacă aș ști asta. Aș putea să mă bucur de muscă cu sentimentul plenar că am grijă de ea. Eu, în situația mea mizerabilă, un binefăcător. Uneori musca mă privește. Ochii ei spun: Ei , bătrîne? Totu-i O.K.? - Ochii mei spun: Hallo, fato, cum merge treaba? Cum de
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
patul tău e unul noaptea. Sînt avertizat. De atunci am un somn agitat. Nu vreau să mă trădez. Cine știe ce bolborosesc în somn. Bolborosesc uneori și cînd sînt doar pe jumătate adormit. Poate mi-a ieșit din gură cuvîntul pizdă. Mă bucur că am uitat numele femeii cu pizda cea mai fină. Nu vreau s-o trădez nici în ruptul capului. Musca e complicea mea. Are ochi care vorbesc. Cu siguranță că l-a văzut pe bărbatul de sub pat. Dar pe întuneric
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Simona Vasilache Istoria e, cîteodată, o damă indiscretă și frivolitatea ei îi bucură pe scriitori. Astfel că micile detalii consumate după cortine, la marile curți, și ieșite cine știe cum la iveală ajung, nu o dată, subiect de "speculații" ficționale. De la "biografiile" lui Suetoniu, ori ale lui Varro, pînă la o parte dintre "investigațiile" mult mai
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]