2,397 matches
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > REGULAMENTUL FESTIVALULUI NAȚIONAL DE POEZIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 753 din 22 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Regulamentul Festivalului Național de Poezie „Ion Budai Deleanu” Ediția a-III-a,Geoagiu,jud.Hunedoara 23-25.08.2013 Cenaclul Literar„Ion Budai Deleanu”din Geoagiu împreună cu Primăria și Consiliul Local al orașului Geoagiu,Liga Scriitorilor din România-filiala județului Hunedoara,Colegiul Tehnic Agricol„Alexandru Borza din Geoagiu”și Asociația Florema
REGULAMENTUL FESTIVALULUI NAŢIONAL DE POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348767_a_350096]
-
REGULAMENTUL FESTIVALULUI NAȚIONAL DE POEZIE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 753 din 22 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Regulamentul Festivalului Național de Poezie „Ion Budai Deleanu” Ediția a-III-a,Geoagiu,jud.Hunedoara 23-25.08.2013 Cenaclul Literar„Ion Budai Deleanu”din Geoagiu împreună cu Primăria și Consiliul Local al orașului Geoagiu,Liga Scriitorilor din România-filiala județului Hunedoara,Colegiul Tehnic Agricol„Alexandru Borza din Geoagiu”și Asociația Florema Design din Orăștie organizează în perioada 23-25.08.2013 cea de-a treia
REGULAMENTUL FESTIVALULUI NAŢIONAL DE POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348767_a_350096]
-
Local al orașului Geoagiu,Liga Scriitorilor din România-filiala județului Hunedoara,Colegiul Tehnic Agricol„Alexandru Borza din Geoagiu”și Asociația Florema Design din Orăștie organizează în perioada 23-25.08.2013 cea de-a treia ediție a Festivalului Național de Poezie„Ion Budai Deleanu”. Important!!! Se vor trimite un număr de trei poezii.O poezie va avea ca și temă Aurel Vlaicu,iar celelalte două vor fi cu temă liberă. Comisia de juriuzare va fi alcătuită din trei membri care se vor stabili
REGULAMENTUL FESTIVALULUI NAŢIONAL DE POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348767_a_350096]
-
scara,etajul,apartamentul,județul,codul poștal,numărul de telefon,faxul,e-mailul. Materialele vor fi trimise pe adresa: Șimonați Claudiu Nicolae, str.Calea Romanilor,nr.112,C.P.335.400,Loc.Geoagiu,Jud.Hunedoara,cu specificația„Pentru Festivalul Național de Poezie „Ion Budai Deleanu”ediția aIII-a,iar relații suplimentare se pot obține la e-mail:cenaclulgeoagiu@yahoo.com La concurs pot participa poeți de peste tot din țară,membrii sau nu ai Uniunii Scriitorilor din România sau Ligii Scriitorilor Români.Poeții din județul Hunedoara
REGULAMENTUL FESTIVALULUI NAŢIONAL DE POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348767_a_350096]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 408 din 12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Al.Florin ȚENE Ioan Budai -Deleanu promotor al promovării limbii literare române 101 de ani de la trecerea în eternitate Partea I-a Se cunoaște faptul că fruntașii “Școlii Ardelene “ au fost preocupați pentru studiu istoriei neamului românesc și al filologiei. Membrii acestei grupări au dus
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
care atât în spațiu inter-carpatic, cât și în Principate literatura nu era decât la începuturile sale-nu numai o operă de maturitate literară, ci o adevărată realizare artistică, autorul ei depășindu-și cu mult contemporanii. Este fiul al preotului greco-catolic Solomon Budai, din Cigmău, din comitatul Hunedoarei, aproape de Orăștie, unul din cei zece, ai acestuia, născut la 6 ianuarie 1760, după unii cercetători, după alții în 1763.Scriitorul își petrece copilăria în satul natal unde face și școala primară, iar la îndemnul
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
Labiș se așezase turcește peste pătura patului hârbuit, dar ospitalier, umbra lui din profil apare clătinându-se pe peretele văruit („Umbra mea își clatină/ Limpede var/ Vine ca o datină/ Noaptea de coșmar"). Aurel Covaci se așază, în poziția lui Buda, în fața poetului și își desenează unul altuia staturile din profil. Pentru a se încuraja, au scris cu litere mari, în cărbune deasupra: „Omule, nu te supăra, că trece și asta". Ca în transă, preluând coșmarul celuilalt, Aurel Covaci compune primul
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
această zonă. În funcție de exemplarele existente la depozitul de carte de pe lângă Episcopia Severinului și Strehaiei putem aprecia că pentru secolul XVIII este reprezentativă prezența centrului tipografic Râmnic, 34, iar la începutul secolului al XIX lea cantitativ se observă prezența centrului Tipografic Buda, mai rar Blaj, București Neamț .35 În afară de cărțile vechi românești de patrimoniu aflate în depozite specialela Mitropolia Olteniei, la Drobeta Tr Severin , Caransebeș, Reșița, etc azi în teren găsim numeroase cărți de cult cu valoare documentară, precum am identificat la
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
județul Mehedinți, în volumul Biblioteca I.G.Bibicescu și spiritul modernității, Editura Autograf, MJM, p. 163, Carte veche românească în județul Mehedinți. Secolul XVII-XVIII. (catalog -manuscris) 35. cartea de secol XIX este reprezentată de 25 exemplare , dintre care 19 exemplare de la Buda,3 de la Blaj, 2 București , 1 Neamț Varvara M. Măneanu, Carte românească religioasă de secol XIX la Protoieria Drobeta Tr Severin, în volumul Biblioteca I.G.Bibicescu și spiritul modernității, p. 171 36.Minei, Martie, Râmnicul Vâlcii, 1862.S-a tipărit
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
cu personae dubioase. Evocând personalitatea teologului, monahului, cărturarului dar și a abilului diplomat, apărător ferm a credinței străbune, cel care a fost Mitropolitul Ardealului peste două decenii Dr. Antonie Plămădeală, atât Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei cât și Nicholas și Anastasia Buda, s-au străduit să ofere cititorilor un bogat material despre viața și opera celui considerat pe bună dreptate "rugul aprins al credinței neamului", luptător neobosit pentru întărirea credinței strămășești, ortodoxe, în Transilvania, lucru bine făcut și cu ocazia dezbaterilor prilejuite
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
abecedarele,cărțile de artimetică și câte o floare,care fusese adusă de prin grădinile mamelor noastre .Dăscălița noastră blândă cu voce de fetiță a prins a ne întreba cum ne cheamă,de eram vreo 30 de copii.Unii din satul Buda,alții de la Ocheșești,iar alții de la Corbița.Ei și așa a început lungul drum al cunoașterii ordonate.A început inițierea învățăceilor,că eram aproape 30 de școlărei de clasa întâi. Anul a trecut... cu toate greutățile ivite de la scris,citit
ȘCOALA.....RESPONSABILITĂȚILE ȘI COPILĂRIA de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376848_a_378177]
-
Ligi Scriitorilor Români, dedicat acestora, la care a participat și o delegație a membrilor Ligi Filialei Vâlcea condusă de scriitorul Ion Părăianu. În mod special a fost evidențiat scriitorul Ion Velica, președintele Filialei Hunedoara, care organizează anual Festvalui Național „Ioan Budai Deleanu” în colaborare cu conducerea administrativă a localități Geoagiu, împreună cu Claudiu Simonati care a luat, recent, un premiu al revistei „Tribuna”. Au fost amintite manifestările literar-culturale din Stațiunea „Jupiter” din data de 31 august 2014, dedicate Zilei Naționale a Limbi
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI ÎN FOLOSUL CULTURII ROMÂNE (RAPORT DE ACTIVITATE 2014) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376044_a_377373]
-
acestea fiind un foarte bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgurile de fete, din fericire, mai sunt întâlnite și în zilele noastre, iar printre cele mai renumite târguri care au loc la Sânziene se numără cele de la Buzău, Focșani, Buda, din județul Vrancea, Ipătești, județul Olt, Pitești, Câmpulung Muscel, Cărbunești, județul Olt, Broșteni, județul Mehedinți, Giurgeni, județul Ialomița, dar și în alte zone ale țării. De Sânziene, să fiți plini de armonie, iubire, bunătate și multă veselie! Să fiți iubiți
CINE SUNT SÂNZIENELE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374246_a_375575]
-
dușmănos unii la alții și nu-și declară război, sau măcar ură veșnică. Din contră! Par fericiți că se întâlnesc, vorbesc între ei, de regulă în italiană, dar nu numai și par a se bucura că iată, Dumnezeu, Allah, Iehova, Buda, sau cine știe ce altă divinitate supremă îi are în grijă. Totuși, se cunoaște de la distanță, printre ei nu este nici un politician, așa că, dezlegând eu acest mister, mă declar, în sinea mea, la fel de fericit precum ei, chit că deasupra capului ni se
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
putere inimaginabilă (chiar diabolică). Povestea se multiplică, se repetă, schimbându-se de fiecare dată duetul: Angela-Chuck, apoi Demi-Chuck, ca în final să reapară cuplul Angela-Chuck, finalul romanului rămânând deschis unei noi posibile aventuri. (GHEORGHE A. STROIA) COLECȚIA JURNAL ***1 NICHOLAS BUDA (New York, SUA) - ZIARIST LA NEW YORK (interviuri, A manșetat, 244 pagini) Imigrând în America, autorul a lăsat totuși o portiță deschisă spre țara sa natală. Sentimental, acesta nu a părăsit România niciodată, urmărind cu vădit interes modul în care evoluează
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
totuși o portiță deschisă spre țara sa natală. Sentimental, acesta nu a părăsit România niciodată, urmărind cu vădit interes modul în care evoluează situația economică, politică, religioasă și culturală din țară. Nu de puține ori însă în articolele sale, Nicholas Buda s-a ridicat împotriva clasei politice de la București, condamnând cu vehemență circul politic de pe Dâmbovița și, totodată, compătimind nivelul scăzut de viață impus pe nedrept românilor. În articolele sale politice, acesta a ridicat semne de întrebare împotriva diletantismului practicat de către
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
reprezentanți ai Ministerului de Externe, dar și ai președinției de la București, în articole precum „România și Moldova din nou în atenția Secretarului de stat american Hillary Clinton”, „Din ce în ce mai săraci material, românilor le-au mai rămas doar bogăția spirituală”, etc. Nicholas Buda este nu doar un scriitor și jurnalist talentat ci și un româno-american, un moț și ardelean foarte patriot, care crede în destinul istoric al românilor din creasta Carpaților, încinși cu brâul milenar al Dunării și binecuvântați cu sărutul tainic al
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – SEPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362173_a_363502]
-
1835, la Lunéville, Kogălniceanu scrie acasă să i se trimită poeziile apărute în "Albina românească" și fragmentele din Istoria MoIdovei. El cere să i se mai trimită și lucrarea ardeleanului Petru Maior Istoria pentru începutul românilor în Dachia, publicată la Buda, în 1812. Mai tîrziu, stabilindu-se o vreme la Berlin, Kogălniceanu menționează că acolo are la dispoziție lucrările tuturor istoricilor unguri, bizantini și transilvani. El se află, de asemenea, în corespondență cu moștenitorul tronului de Hanovra, Ernst August von Cumberland
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
scriu mult despre originea românilor: De originibus Daco-Romanorum de Micu; Cronica romanilor și a mai multor neamuri de Șincai apare sub formă de fragmente între 1807 și 1809; Istoria pentru începutul românilor în Dacia de Petru Maior este tipărită la Buda, în 1812. Budai-Deleanu cercetează și el originile popoarelor din Transilvania și scrie mai multe gramatici care demonstrează originea latină a limbii române. El este cel care preconizează adoptarea alfabetului latin. Teza lui Sulzer este intolerabilă din punctul de vedere al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Țara Românească și Moldova manuscrise bulgare și sîrbești. Pe de altă parte, Ștefan este contemporanul lui Matei Corvin de Ungaria. Iar Corvin atrage la curtea sa umaniști care pot să creeze un nou ideal politic. Italianul Antonio Bonfini, instalat la Buda în 1486, stabilește pentru rege o genealogie romană și afirmă că ginta sa a fost reînnoită ca urmare a unui ordin divin. Dar oare Ștefan a căutat să imite modelul curții regelui Ungariei, unde cronicarii încurajau opera prințului? DRACULA Modalitățile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
averile acestora și că i-ar fi tras în țeapă. Matei Corvin utilizează tiparul pentru a-și difuza propaganda. Legenda ajunge pînă în Rusia, unde, autorul primei povestiri, scrisă în 1486, ar fi Fedor Kuricyn, ambasadorul țarului Ivan II la Buda între 1482 și 1483, consilierul său în politică externă. Imaginea care se desprinde din acest text este aceea a unui prinț justițiar, apărător al egalității tuturor prinților, autoritar și crud în fața celor mari și a privilegiaților, preocupat să-și asigure
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și care vor fi singurii recunoscuți în Transilvania, se întîlnesc la Turda și-i pun la punct pe țărani... Nobilimea română nu obține nici o recunoaștere în noua structură transilvană, aflată sub suzeranitate otomană. În 1541, Ungaria turcă formează pașalîkul de Buda. Transilvania este un stat autonom al Imperiului otoman. Suveranul său, care poartă titlul de principe (voievod), este ales de dieta Transilvaniei, formată din nobili unguri, secui și sași, sultanul dîndu-i învestitura... Reforma luterană, înlocuită de marea pătrundere calvinistă din 1550
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au conștiința nobleții lor, un statut de elite recunoscut de losif al II-lea, care face adesea apel la competențele lor. Cu toate acestea, ei sînt puțin citiți. Unele din lucrările lor vor fi publicate, cu dificultate și tardiv, la Buda. Încă de cînd contestarea populară sau amenințarea revoluționară va cuprinde imperiul, ei vor fi urmăriți (va fi cazul lui Gheorghe Șincai, arestat pentru incitarea rebeliunii din 1794) sau mai curînd vor lua partea ordinii împotriva răsculaților țărani: Micu se arată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vor servi ca model revoluționarilor de la 1848, apoi intelectualilor de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Mersul în popor ia, la Șincai, forma unei predici ținute țăranilor la înmormîntări. Aceste texte vor fi adunate într-o ediție apărută în 1809 la Buda. Formula catehismului, care permite comunicarea unui mesaj înțeles ca dogmă, este reținută de Micu, care scrie în 1791 o Istorie a românilor cu întrebări și răspunsuri: "Întrebare: Românii din Dacia, care poartă astăzi numele de Transilvania, au proprii lor conducători
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
totodată și esportul nostru de vite, piei și lână, adecă vorba voinicului din poveste: "Omoară două suflete c-o lovitură". Sub ce pretext însă, căci există o convenție de comerț pozitivă? Unde d. de Bismarck a călcat abia, elevii din Buda Pesta calcă greu cu cizmele împintenate. Pretextul e ciuma bovină orientală. S-a adus și s-a votat o lege în Camera de la Pesta conform căreia productele noastre brute, între cari pielea și lâna, sânt supuse unui tratament estraordinar. Pielea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]