1,277 matches
-
este un fel de zen popular, accesibil maselor sociale. XI.5. Răspunsul budismului la provocările lumii contemporane: contracepția, avortul, sinuciderea, donarea de organe, pedeapsa cu moartea în afara celor patru adevăruri nobile și a căii de mijloc (sau cu 8 brațe), budismul de ieri și de azi se mai întemeiază și pe Codul Etic al celor Cinci Precepte. Ele au fost enunțate de Siddhărtha Gautama însuși „cu 2.500 de ani în urmă: să nu ucizi; să nu furi; să nu abuzezi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de sex; să nu minți; să eviți intoxicația de orice fel”. În baza temeiului spiritual conținut de codul etic, budiștii încearcă să răspundă convingător provocărilor lumii contemporane. O poziție unanimă nu există în nici o țară budistă. Pe de altă parte, budismul nu este în nici o țară din lume religie de stat. Așadar, există interpretări diferite ale textelor sacre și opinii diferite ale comunităților budiste (de călugări și laici). O opinie - unanimă în comunitățile budiste - cu privire la refuzarea pedepsei cu moartea vine în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și opinii diferite ale comunităților budiste (de călugări și laici). O opinie - unanimă în comunitățile budiste - cu privire la refuzarea pedepsei cu moartea vine în contradicție cu legislația laică a unor țări ce permit în anumite situații aplicarea acestei pedepse. în ceea ce privește contracepția, budismul are un punct de vedere clar și succint formulat. Dacă viața copilului începe în momentul concepției, atunci „metodele contraceptive sunt acceptate în măsura în care acestea nu pot fi considerate a ucide ceva ce încă nu există”. Avortul presupune uciderea unei ființe umane
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
eutanAsia voluntară sunt privite „prin prisma efectelor negative asupra karmei individuale și, implicit, a efectelor acesteia asupra următoarei reîncarnări”. Așadar, cele două practici sunt respinse și descurajate. Din punct de vedere sociologic, putem susține cu argumente consistente implicarea socială a budismului. Un exemplu ar fi alcătuirea în 1989 a Rețelei Budiștilor Implicați Social de către un laic budist din Thailanda. Mai există și organizația Amida Trust din anglia. Ambele Îi susțin pe cei din categoriile sociale defavorizate de sistemul capitalist european sau
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a daoismului în china a avut de suferit, fiind violent suprimată „în timpul revoluției culturale (1966-1976)”. Ea și-a revenit abia după perioada de dezgheț ce a urmat acestei revoluții. astăzi, chinezII aplică deopotrivă idei și principii din daoism, confucianism și budism. china antică a completat în mod original relația micro-/macrocosmos în ciclul „principiilor antagonice, dar complementare cunoscute sub numele de yang și yin”. Opozițiile yang-yin se referă la opozițiile cosmice, la antitezele arhetipale, la contrariile existente peste tot în lume
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sociale și poziția individului în ansamblul societății. * confucianismul oferă o morală burgheză (i.P. Culianu) ce a stat la baza imperiului chinez până în 1911. consolida privilegiile sociale obținute nu prin naștere, ci prin educație și comportament formal. * alături de daoism și budism, confucianismul constituie „patrimoniul tradițional al chinezilor”. * într-un anumit sens, confucianismul n-ar fi o religie: demitologizează cre dințele tradiționale. * „cerul încetează să mai fie zeu, dar rămâne ca un principiu care garantează ordinea”. * confucianismul are o încărcătură socială impresionantă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
post)modernitatea este Japonia. Prin urmare, „nu este deloc surprinzător că ritua lurile șintoiste sunt practicate până în ziua de azi”. Dar ele nu sunt nici pe departe singurele ritualuri religioase practicate de japonezi. în Japonia contemporană există patru mari religii: budismul, confucianismul, creștinismul (după 1549), respectiv șintoismul. Asumarea profundă la nivel social a trei dintre cele patru religii este ilustrată și de un celebru proverb nipon: „Japonezul trăiește ca un confucianist, se căsătorește ca un șintoist și moare ca un budist
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
apostolii”, iar episcopii ajung magistrați. XXIII.5. Modelul religiei de stat Spre deosebire de guvernările laice și de statele seculare din Occidentul european și American, în lume există și state religioase. „Multe țări arabe sunt organizate ca state islamice. În mod similar, budismul este religia de stat în multe țări Asiatice, iar Israelul este oficial stat evreu.” într-un studiu important, radu Preda aduce în discuție neasumarea de către clasa politică românească a celor trei mari modele occidentale („francez”, „german”, „englez”). Biroul comisarului pentru
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a undelor alpha și tetha și prelungirea emisiei pe creier de unde tetha (ceea ce semnifică estomparea implicării emisferei stângi și activarea celei drepte care este mai creativă), tehnici de relaxare care provin în majoritate din Orient: yoga, tehnici de meditație (zen, budism tibetan, tantrism, meditație transcedentală, cabalistică, Kundalini, etc.). În concluzie, fenomenul creator nu este rezultatul exclusiv al conștientului, ci opera comună la care participă energiile psihice de la suprafață și energiile abisale. 4.2 Factorii biologici Destinul fiecărei ființe umane este condiționat
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Elefantul Alb de Siam, membru onorific al Societății de Geografie din Marsilia și Asociat al Universității din Bombay etc., se intitulează „Lumina Asiei sau Marea renunțare (Mahâbhinishkamana) care este Vieața și Învățătura lui Gautama, principe al Indiei și Întemeietor al Budismului” și a apărut În București, la Tipografia G. A. Lăzăreanu, 1895. A doua traducere este din cartea colonelului H. S. Olcott: „Catehismul Bisericii Buddhiste de miază-zi”, după versiunea franceză a d-lui D.A.G. - membru al Societății teosofice; apare la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
București. În 1962 pleacă în Occident, stabilindu-se în Canada, apoi lucrând, din 1971, ca medic itinerant în Nigeria și în America de Sud, dar și în Germania. Face călătorii în Thailanda, Egipt și Tunisia, apoi în Nepal, unde se convertește la budism. După ce i-a fost zdruncinată credința în lege, iar adevărul științific i s-ar fi arătat a fi relativ, C. se simte atras tot mai puternic de mistică. După pensionare s-a retras în Franța, devenind unul dintre fidelii Centrului
CATANOY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286139_a_287468]
-
în sens originar, reprezintă o metodă de stimulare a creativității participanților și, totodată, de descoperire a unor soluții inovatoare pentru problemele puse în discuție; - în al doilea sens, definește un cadru propice pentru instruirea școlară. Preluat de către inițatorul ei din budismul Zen (desemnând concentrarea spiritului în calm), brainstorming-ul presupune amânarea evaluării ideilor emise pentru o etapă ulterioară (de aceea, brainstorming-ul se mai numește și „metoda evaluării amânate”), nici o afirmație nefiind supusă unui demers critic în prima etapă. În acest
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a constatat și un traseu electroencefalografic diferit al undelor cerebrale, comparativ cu cel aferent somnului, de unde concluzia că este vorba de o stare distinctă, de sine stătătoare. în baza amplei colaborări științifice dintre Școala Medicală de la Harvard și exponenți ai budismului tibetan (în frunte cu Sfinția Sa Dalai Lama, laureat al Premiului Nobel pentru pace), care a demarat încă din anul 1979, Benson a aprofundat investigațiile despre meditație, pentru a decela și efectele unor metode avansate, precum tehnica tibetană gTum-mo. Performanțele practicanților
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în gură și l-a dus la pshiholog.“ „Pe căluț?“ „Da. Ce te miră?“ „Păi, ai spus că era budist. Cred că trebuia dus la mai marele lor budist.“ „Nu, că Limesh era un om modern. El nu credea în budism, numai calul.“ „Am înțeles.“ „Dar psihologul la început nu prea dorea să-l trateze pe Volodea.“ „De ce? Îl mușca?“ „Nu-i convenea câți bani îi dădea Limesh, care era sărac.“ „Săracul!“ „Stai, că până la urmă i s-a facut milă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
toate scenele de pe ghaturi și de pe râu, apoi cu detașare, până când chiar și Maria, care era înspăimântată inițial de ideea de a fi stropită cu apa infestată, lua către final în considerare o îmbăiere scurtă în Gange. *Zen: formă de Budism Mahayana, Zen-ul este cunoscut pentru filosofia legată de acceptarea momentului prezent, pentru acțiunea spontană și pentru înțelepciunea experimentală care prin meditație duce la iluminare. Pentru noi, Zen a devenit expresia detașării luate din Nepal, a trăirii exclusive a momentului și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Facerea 49:25-26; Leviticul 16:3-13; Deutoronomul 28:1-13", op. cit., p. 93. 197 O privire ,,mai de sus", la scara istoriei, o are Diarmaid Mac Culloch: ,,Creștinismul trebuie privit ca o religie tânără, mult mai tânără de exemplu, decât taoismul, budismul, hinduismul, sau chiar părintele lui, iudaismul, și ocupă o mică parte din experiența trăită a unei specii care până acum a trăit foarte puțin". Diarmaid Mac Culloch, Istoria creștinismului, Editura Polirom, Iași, p. 22. 198 Jean Delumeau, Religiile lumii, Editura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
hobby-uri) 5. Arte tradiționale [ikebana (aranjamentul floral), chado (ceremonia ceaiului), shodo (caligrafie), origami (arta împăturirii hârtiei), arta grădinăritului] 6. Sporturi tradiționale japoneze (sumo, kendo, kyudo, karate, aikido) 7. Sărbători tradiționale (matsuri, obiceiuri legate de anotimpuri, folclor, superstiții) 8. Religie (budism, șintoism, căsătorii, înmormântări, festivalul O-Bon) 9. Introducere în cultura pop: manga, anime, emisiuni TV, modă Bibliografie: 1. Japan - Eyes on the Country (Views of the 47 Prefectures), Foreign Press Center, Japan, 1997 2. Kisetsu de manabu Nihongo (Japanese Through
ORDIN nr. 3.402 din 16 martie 2009 privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învăţământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză şi limba chineză. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209806_a_211135]
-
economice, sociale. Marea expansiune 9. Cultura în epoca Han. Viziunea holistă. Disputa privind cărțile clasice (guwen/jinwen) 10. Reînnoirea intelectuală din sec. III - IV 11. Refacerea unității naționale - dinastia Sui. 12. Epoca Tang. Marea înflorire culturală. Caracterizarea civilizației medievale. 13. Budismul chinez 14. Începuturile Chinei Moderne și criza de la sfârșitul dinastiei Ming. Intruziunea Europei și misionarii iezuiți 15. Particularitățile sociale și politice ale dinastiei Qing. Curentele intelectuale ale secolului XIX Bibliografie: 1. Gernet Jacques - Lumea chineză, Ed. Meridiane, București, 1985 2
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
karaoke, hobby-uri) 4. Arte tradiționale: ikebana [aranjamentul floral], chado [ceremonia ceaiului], shodo [caligrafie], origami [arta împăturirii hartiei], arta gradinăritului 5. Sporturi tradiționale japoneze (sumo, kendo, karate, aikido) 6. Sărbători tradiționale (matsuri, obiceiuri legate de anotimpuri, folclor, superstiții) 8. Religie (budism, shintoism, căsătorii, înmormântări, festivalul O-Bon) 9. Introducere în cultura pop: manga, anime, emisiuni TV, modă Bibliografie: 1. Japan - Eyes on the country (Views of the 47 Prefectures), Foreign Press Center, Japan, 1997 2. Kisetsu de manabu Nihongo (Japanese Through
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
economice, sociale. Marea expansiune 9. Cultura în epoca Han. Viziunea holistă. Disputa privind cărțile clasice (guwen/jinwen) 10. Reînnoirea intelectuală din sec. III - IV 11. Refacerea unității naționale - dinastia Sui. 12. Epoca Tang. Marea înflorire culturală. Caracterizarea civilizației medievale. 13. Budismul chinez 14. Începuturile Chinei Moderne și criza de la sfârșitul dinastiei Ming. Intruziunea Europei și misionarii iezuiți 15. Particularitățile sociale și politice ale dinastiei Qing. Curentele intelectuale ale secolului XIX Bibliografie: 1. Gernet Jacques - Lumea chineză, Ed. Meridiane, București, 1985 2
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
karaoke, hobby-uri) 4. Arte tradiționale: ikebana [aranjamentul floral], chado [ceremonia ceaiului], shodo [caligrafie], origami [arta împăturirii hartiei], arta gradinăritului 5. Sporturi tradiționale japoneze (sumo, kendo, karate, aikido) 6. Sărbători tradiționale (matsuri, obiceiuri legate de anotimpuri, folclor, superstiții) 8. Religie (budism, shintoism, căsătorii, înmormântări, festivalul O-Bon) 9. Introducere în cultura pop: manga, anime, emisiuni TV, modă Bibliografie: 1. Japan - Eyes on the country (Views of the 47 Prefectures), Foreign Press Center, Japan, 1997 2. Kisetsu de manabu Nihongo (Japanese Through
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
răspândit într-o mare parte a Asiei Centrale și de Sud-Est. Se bazează pe învățăturile lui Gautama Siddhartha (Buddha Shakyamuni), un gânditor indian care se crede că ar fi trăit între 563 î.Hr. și 483 î.Hr.. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase schimbări, în prezent fiind o religie foarte divizată, fără o limbă sacră comună și fără o dogmă strictă, clar formulată. Răspândit în China, Japonia, Sri Lanka, Coreea, Mongolia, Uniunea Myanmar, Thailanda, Vietnam. ul aparține grupului de religii dharmice
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
a elementelor constituente ale acestor două religii. Mai este numit și „Buddha Dharma”, ceea ce înseamnă în limbile sanscrită și pali (limbile textelor antice budiste) „învățăturile Celui Luminat”. În prezent, istoricii fixează această dată în 560 î.Hr. Veridicitatea istorică a întemeietorului budismului, Gautama Buddha (623-543 î.Hr., după tradiția budistă din Birmania și Thailanda; 560-480 î.Hr., după istoricii moderni), este confirmată de majoritatea cercetătorilor din zilele noastre în pofida vechilor teorii din trecut care îl considerau pe acesta mai degrabă un personaj mitologic. Cu
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
bodhi" - o traducere populară în Apus este „iluminare”), la vârsta de 35 de ani, devenind cunoscut ca „Buddha” („cel iluminat”) sau „Gautama Buddha”. Încurajat de zeul Brahma, Buddha petrece 45 de ani învățându-i pe oameni despre dharma și întemeiază budismul. La Sarnath, Buddha își face pentru prima oară cunoscută învățătura și tot aici apar primii călugări ai comunității budiste. Mai târziu, pe măsură ce Buddha își răspândește religia, numărul adepților săi crește considerabil, cei mai importanți dintre aceștia fiind Ananda (discipolul preferat
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
își răspândește religia, numărul adepților săi crește considerabil, cei mai importanți dintre aceștia fiind Ananda (discipolul preferat a lui Buddha), Sariputra și Maudgalyayna (doi prieteni din tinerețe). Întorcându-se în comunitatea sa natală, Buddha îl convertește pe tatăl sau la budism dar și pe Rahula, fiul său. Gautama Buddha a murit când avea în jur de 80 de ani, în Kushinagar (India), în urma unui drum istovitor alături de Ananda și a unei boli de dizenterie. Conform legendei, Buddha a încercat să îl
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]