1,635 matches
-
ca identitatea mea dublă. Cînd sunt în Franța, mă simt afgan și cînd merg în Afganistan, mă simt francez. (ibid.) O identitate dublă ce se grefează pe o alta, și mai complexă și mai greu de gestionat, cea religioasă: Sunt budist pentru că sunt conștient de slăbiciunile mele; sunt creștin pentru că îmi mărturisesc slăbiciunea; sunt evreu pentru că îmi iau în derîdere această slăbiciune; sunt musulman pentru că lupt cu slăbiciunea mea. Și sunt ateu dacă Dumnezeu e atotputernic. (Ariane Chemin, 2010) Această identitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dezvolte acea sămînță de ironie paradoxală, universală, infinită și instabilă, și atunci, scriitura înălțată la rangul de "principiu autonom, devine destin" (Ispita de a exista). Cioran a izbutit, în cele din urmă, o desprindere de real, nu în sensul detașării budiste pe care a admirat-o și invidiat-o, fără a o putea însă practica -, ci în sensul unei eliberări de contingent prin riscanta transmutație a verbului. Dar Scitul leneș, rătăcit în spațiul mental al plictisului eliptic, e conștient de fragilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Serafim Rose mărturisea: "Când am vizitat o biserică ortodoxă, a fost doar ca să văd o altă tradiție. Însă, când am intrat pentru prima dată într-o biserică ceva mi s-a întâmplat, ceva ce nu mai trăisem într-un templu budist sau în alt templu oriental; ceva îmi rostea în inimă că sunt acasă, că întreaga mea căutare luase sfârșit". Sunt multe astfel de exemple, iar spațiul nu permite nici măcar enumerarea lor. 1 Charles, Morris, Signs, Language and Behaviour, Prentice-Hall, New-York
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
din hegelianismul de stânga și pe care îl considera un "berbec teribil", expresia forței spiritului care anihilează și distruge, radicalizând nihilismul într-o împletire explozivă de idei anarhice, socialiste, utopico-libertare. Cât despre Herzen, acesta își îndrepta săgețile criticii sale împotriva "budiștilor științei" care zăboveau în contemplare într-o epocă ce chema în schimb la acțiune. Potrivnic oricărei forme de conservatorism, acesta a fost principalul teoretician al poporanismului și, opunându-se terorismului lui Neceaev și ribelismului lui Bakunin, și-a dus bătăliile
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dat foc în fața fotoreporterilor unor agenții internaționale, ceea ce a declanșat ostilitatea opiniei publice locale și mondiale fată de politica americană. Președintele Diem, al cărui guvern se bucura de sprijinul nostru, a declarat legea marțială și a început să aresteze liderii budiști. Pentru ca dezastrul să fie total, cumnata lui Diem a catalogat aceste sacrificii drept "grătar în aer liber" în cadrul unor declarații publice. Aceasta nu era nici pe departe metoda potrivită de a câștiga inimile și mințile vietnamezilor. În 1977, Bernard Lewis
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
în cadrul unor conferințe, cât și prin participarea la o serie de slujbe religioase în bisericile din China 81. Lista mea cu pretenții nu se limita însă la atât. Mi-am exprimat de asemenea îngrijorarea în legătură cu abuzurile la care erau supuși budiștii tibetani și membrii Falun Gong, o organizație de sănătate spirituală. Am îndemnat China să le permită cetățenilor săi să se organizeze din punct de vedere politic și să aibă sindicate independente, mi-am exprimat interesul față de soarta prizonierilor politici, am
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
fi obținute mai degrabă prin persuasiune decât prin cereri directe. În Laos, Institutul de Angajamente Globale fondat de Bob Seiple a optat pentru o abordare graduală, într-o țară îngrozitor de săracă, cu un guvern de tip sovietic, cu o majoritate budistă și lipsită de o tradiție democratică. A pune în evidență importanța libertății religioase într-o țară copleșită de probleme economice și sociale este o afacere riscantă. Există totuși un progres vizibil și continuu. Deținuții închiși în virtutea convingerilor personale au fost
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Biserica Presbiteriană Casa Speranței / 127 Biserica Sfântului Mormânt / 112 Blackstone (memoriu) / 109-110 Blair, Tony / 135, 144, 198, 200, 204, 240 Bolton, John / 92 Bouyeri, Muhammed / 199 Brownback, Sam (senator) / 88, 240 Brzezinski, Zbigniew / 41, 78, 240 Buddha / 46, 89, 236 budiști / 46 Bush, George W. (președinte) / 17-19, 88, 92, 135, 139, 154, 158, 182, 190-191, 222, 234 abuzuri asupra prizonierilor / 161-164 Adunarea Generală a Națiunilor Unite / 93 Al Jazeera / 224 ajutor pentru tsunami / 223 Arabia Saudită / 172 câștigarea alegerilor / 190 Consensul de la
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
dualismului 297 și monismului religios, ale reprezentărilor prin simboluri, și nu în ultimul rând, a celor antropomorfice (sub forma unui Dumnezeu "personalizat"). Însă, ca o particularitate a tuturor acestor viziuni, o serie de aspecte speciale pot fi regăsite în cadrul religiei budiste și a celei creștine. În acest sens, dacă "budismul neagă formele tradiționale de reprezentare a divinității"298, ignorând din principiu această tendință, creștinismul conferă realitate unui Dumnezeu reprezentabil, grație întrupării Sale în persoana lui Iisus Hristos. Observăm așadar, chiar și
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
tot mai greu de departajat în contextul cultural actual. În ce privește însă actuala cercetare, ne vom concentra atenția numai asupra noțiunii de artă sacră, care pare a fi termenul cel mai frecvent utilizat, indiferent că este vorba de cultura creștină, islamică, budistă, sau de oricare altă zonă a manifestărilor cultice. În elaborarea succintei noastre încercări de definire a acestei expresii, vom porni de la cele două accepțiuni majore filosofică și religioasă pe care conceptul sacrului le cunoaște, noțiunea de artă sacră comportând, la
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
o asemenea definiție nu își găsește aceeași rezonanță ca în creștinism sau islamism, întrucât ideea de divinitate este străină acestei religii considerate atee. Din această cauză, credem că definiția artei sacre ar trebui reconcepută în acest caz. Prin urmare, arta budistă reflectă idealul "absorbției eului în infinit", respectând "un sistem de gândire, meditație și exerciții al spiritului, bazat pe învățăturile lui Sidharta Gautama (Buddha, Iluminatul)". (Cf. ***, Religiile lumii, trad. Filip Bernadette, Editura Aquila, București, 2008, p. 157). 487 Serge Tisseron, La
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Cancelaria, gardul. Ochi mirați și triști de copil, terenul de gimnastică, ghiozdane. Școala, așa cum ar fi trebuit să fie, dacă ar fi rămas în ea. „Când emoțiile sunt puternice și te simți ca încătușat, să pictezi bambuși“, spunea anticul călugăr budist. Cu sufletul senin, să pictezi orhidee, frunze care cresc, într-un fâlfâit de zbor, boboci care se deschid bucuriei. A zăcut apoi o săptămână. Atât de crunt o bătuseră. Nu-și puneau mari speranțe în pretextele pe care le vor
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sicriului. Sin gurul preț al răscumpărării : revolta. Mă scutur de rugi și remușcări, voi repeta mortului și el va confirma : revoltă. Adică iubire, datoria, adevărul nostru. Când emoțiile sunt puternice și te simți încătușat, să pictezi bambuși - recomandă vechii călugări budiști. Nu suntem decât atât cât e în noi răzvrătire, iubire, incendiul de-o clipă. Clipa, adică prezentul, chipul viu, trecător, Prezentul, intrând, brusc, pe ușa compartimentului. N-aș râvni la liniștea bambușilor, nici la seninătatea orhideei, aș întinde peste zidurile
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
partidul conservator. Laurian în lit. latine [2] Să-l întreb pe Petruț când a fost batjocura din fața Academiei. Să mă duc la Bobulescu * la Alex. Catargiu cu Laurian. 390 {EminescuOpXV 391} ["MI-E MILĂ DE ORICE VIEȚUIEȘTE"] 2275B Eu sunt budist. Nefiind creștin simplu, ci creștin ridicat la potența a 10 [-a], nu mi-e milă numai de-ai mei, mi-e milă de orice viețuiește, fie aceea un gândac, fie un animal, fie un grec, fie un sârb, fie un
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
un grup gălăgios de puști (la-nființarea "Junimii", membrii ei aveau între douăzeci și douăzeci și patru de ani; Maiorescu a devenit profesor 95 universitar plin la douăzeci și patru de ani și academician la douăzeci și nouă), teribiliști (Pogor se declarase ateu, apoi budist), copilăroși (o replică frecventă în cenaclu era azvârlirea unei perne în capul interlocutorului), înainte de orice plini de ironie și simț al umorului: anecdota, cât mai "corosivă" trecea înaintea oricăror preocupări (și aici Carageani și Creangă erau neîntrecuți), poeziile care plăceau
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
statul liniștit”, acesta este, de fapt, termenul chinezesc pentru „meditație”. Cuvântul meditație îi încurcă și îi sperie pe mulți occidentali, deoarece implică „meditarea” asupra vreunei idei profunde, dar mereu obscure care nu este niciodată definită pe placul cuiva. În tradițiile budistă și taoistă „nonactivitatea” meditației implică totuși un efort conștient pentru a ne goli mintea, în loc să o umplem cu profunzimi intelectuale. Acest tip de meditație este atât relaxant, cât și extrem de revigorant, deoarece eliberează mintea de sporovăiala interioară continuă care înpovărează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
este destinat atât adepților de rând, cât și celor avansați și se concentrează, în primul rând, asupra controlării și echilibrării energiei, și nu asupra obiectivelor mistice. Trecerea la respirația ritmică a început în secolul al V-lea e.n., atunci când călugărul budist Bodhidharma (Ta Mo) a adus pranayama (yoga pentru respirație) din India în China. El a combinat-o cu exercițiile chineze indigene dao-yin elaborate din mișcările animalelor și amestecul rezultat a devenit o practică fundamentală și un numitor comun pentru artele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
medicinale și marțiale chineze. Noua metodă sublinia regularitatea respirației, sincronizarea ritmică, respirația diafragmatică profundă, ținerea moderată a respirației și circularea internă conștientă a energiei vitale extrase din aer. Aceste metode de respirație formează în continuare elementele tehnice centrale ale meditației budiste și taoiste, ca și ale artelor marțiale chineze, și vor fi discutate detaliat în capitolul despre respirație (capitolul 3). Taoismul s-a bucurat de cea mai mare influență în China în timpul dinastiei Tang, dar spre finalul dinastiei Song care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ploaie în munții cețoși ai Chinei, având comunități restrânse de pustnici cu aceleași concepții, dedicate cultivării „elixirului intern”. Sihaștrii proveneau din toate păturile sociale - învățați și poeți dezgustați de „lumea de praf”, generali și magistrați, comercianți și cerșetori. Spre deosebire de mănăstirile budiste, existau puține reguli și grupări, ceea ce era în conformitate cu maxima lui Lao Zi, „Dacă nu există reguli, nu există reguli care să fie încălcate”. Fiecare adept își urma propriul program în ritmul său. Atunci când nu practicau discipline spirituale, ei citeau, scriau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și nutriției și complementul fizic al artelor spirituale pasive ale meditației. Din perspectiva celor Trei Comori, artele medicinei/nutriției hrănesc esența, artele marțiale stăpânesc energia, iar artele meditative cultivă spiritul. Fuziunea corpului cu respirația în timpul exercițiilor îi este atribuită călugărului budist Bodhidharma (Ta Mo), care a venit din India în China în secolului V e.n. În afară de textele sacre budiste, Bodhidharma a introdus și yoga și respirația pranayama în China. Amestecul care a rezultat din combinarea formelor animale chineze indigene de dao-yin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
nutriției hrănesc esența, artele marțiale stăpânesc energia, iar artele meditative cultivă spiritul. Fuziunea corpului cu respirația în timpul exercițiilor îi este atribuită călugărului budist Bodhidharma (Ta Mo), care a venit din India în China în secolului V e.n. În afară de textele sacre budiste, Bodhidharma a introdus și yoga și respirația pranayama în China. Amestecul care a rezultat din combinarea formelor animale chineze indigene de dao-yin cu yoga și respirația ritmică aduse din India de Bodhidharma a dat naștere artelor marțiale chineze, așa cum le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Chinei. O parte din programul pe care și-l propunea presupunea să îmbunătățească forma fizică pe călugării chinezi de acolo, deoarece erau toți rigizi și pe jumătate invalizi din cauza meditației prelungite în poziția lotusului, fără practicarea exercițiilor fizice. Deși era budist, Bodhidharma a fost influențat puternic de taoismul chinez și, până în ziua de azi, este considerat sfântul ocrotitor al artelor marțiale din China, Coreea și Japonia. Chipul său posomorât și încruntat, cu ochii săi pătrunzători și cu perpetua barbă de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
secret și pe prințul moștenitor, devenind și favorita lui, ceea ce s-a dovedit a fi un gest foarte înțelept. Conform obiceiului vremii, atunci când împăratul murea, toate consoartele sale erau obligate să se radă în cap și să intre în temple budiste ca maici, soartă care nu o atrăgea pe Wu Tze-tien. Așadar, l-a vrăjit pe prinț cu farmecele sale atât de bine, încât, când acesta a urcat pe tron, la rândul său, iar ea a intrat în mănăstire, el se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
fi doar trăită, și nu descrisă în cuvinte, deoarece necesită o „stare mentală modificată”, care se găsește dincolo de tărâmul gândirii raționale și al logicii liniare. „Calea care poate fi reprodusă în cuvinte nu este adevărata Cale.” Atât taoiștii, cât și budiștii cred că fiecare om este născut cu o „perlă prețioasă a spiritului originar” adânc ascunsă în interiorul ființei sale. Această perlă prețioasă este o oglindă care reflectă întregul Univers. (După cum scrie Chao Pi-chen, „când mintea este liniștită, spiritul radiază o strălucire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
aceste pepite ca fiind „pietre la rinichi”. Această interpretare este ridicolă, căci pietrele de rinichi pot fi sfărâmate cu ușurință cu ajutorul unui ciocan, căci nu sunt altceva decât minerale anorganice cristalizate. Și, dacă așa ar sta lucrurile, într-adevăr călugărul budist extrem de împlinit care a murit la începutul anilor ’50 în Taiwan și a cărui cenușă a scos la iveală mai bine de 10 000 de pepite ar fi trebuit să aibă rinichii de mărimea unor saci cu făină. În 1985
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]