893 matches
-
diasporă și instituțiile din România va da coeziune și unitate În aspirații a celor din țară și diaspora, afirmă academicianul Grebenicov. Opiniile exprimate de ilustrul savant basarabean sunt o afirmare mai recentă a profețiilor preotului Al. Mateevici, venerat fiu al Bugeacului, adresat basarabenilor. Istoria poprului român dezvăluie numeroase și Îndelungate etape de ingerințe străine și generații dearândul au avut de suferit năvăliri, dominații, amenințări, răpiri teritoriale. Raportarea românilor la o vecinătate inducea Îngrijorare, nesiguranță, fiorii cotropirilor. Dreptul celui mai tare s-
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și mai mari dacă se Încadrează În structurile și concepțiile statului În care locuiesc - Republica Moldova. Găgăuzii trebuie să se Întoarcă cu fața spre România și Europa dacă vor să ajungă la nivelul civilizației țărilor europene”(Miscellania, vol III). BULGARII din Bugeac sunt veniți din N. Bulgariei În sec XVIII-XIX-parte ca refugiați din cauza represiunilor turcești iar parte au fost colonizați. Cum ineficiența grandiosului proiect de deznaționalizare a populației românești din Basarabia Îngrijora autoritățile țariste, În 1890, expertul Botiușcov este Însărcinat să studieze
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
îl constituie expediția lui Jan Sobieski în Moldova, la 1686, și asediul Cetății Neamțului. tarabostes - nobili daci (vezi Burebista, Decebal, Dacia). tătari - populație războinică, de neam mongol, venită din Asia și stabilită în sudul Basarabiei (vezi Basarabia), în zona numită Bugeac. Aici au fondat Hoarda de Aur, de unde au întreprins numeroase incursiuni de jaf în țările din jur, ajungând până în sudul Poloniei, în Lituania și Ungaria. Țările Române au fost timp de mai multe secole jefuite de tătari prin incursiuni, datorită
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Cronică literară: Perpessicius: dictando divers a lui Marin Sârbulescu. De cronica dramatică se va ocupa, începând cu nr. 3-4, Felix Anadam. În cel de-al doilea număr, cronica literară e și ea semnată chiar de Geo Dumitrescu, Ion Velicu: Lucreția Bugeac (poeme). Se apreciază realismul volumului ca fiind calitatea și defectul lui principal. Geo Dumitrescu încheie punând în lumină tocmai aspectele care fac din cartea amintită una ce merită remarcată: "Expresia cu totul spontană, sinceritatea ospitalieră a acestei cetăți cu porțile
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
volumului ca fiind calitatea și defectul lui principal. Geo Dumitrescu încheie punând în lumină tocmai aspectele care fac din cartea amintită una ce merită remarcată: "Expresia cu totul spontană, sinceritatea ospitalieră a acestei cetăți cu porțile deschise care este "Lucreția Bugeac", iată tot atâtea calități ce rânduesc pe d. Velicu pe un plan hotărât diferit de câmpul poetic comun al actualității anchilozată într'un lirism exterior și mânuind cu disperare un vers antipatic-protocolar"128. Marin Sârbulescu prezintă două cărți în numărul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pseudonime: Gh. Bohuș, Alexis Gurja (sau Gurji), Gh. Moldovan, Nicolae Pândaru, Nicolae Strajă. A colaborat mai întâi, în limba rusă, la publicații din Chișinău („Viața Basarabiei”, „Arhivele Basarabiei” ș.a.). Periodicele românești în care semnează sunt puzderie („Gazeta femeii”, „Însemnări ieșene”, „Bugeacul”, „Gazeta cărților”, „Convorbiri literare”, „Păstorul Tutovei”, „Ani”, „Cetatea Moldovei” ș.a.). Broșurile lui B. (uneori, simple extrase) dezvăluie, în afara unei neistovite puteri de muncă, un mare apetit al scormonirii: Cărturari basarabeni (1940), Din alte vremi (1940), Romancierul Dimitrie Moruzi (1942), Scriitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285716_a_287045]
-
orașul natal, fără a-l termina, apoi va absolvi Școala Superioară de Arte și Meserii din București. Probabil a fost arestat și asasinat de trupele sovietice de ocupație. Debutează cu versuri în 1931, la „Lumea nouă”. Mai e prezent în „Bugeacul”, „Viața Basarabiei”, „România literară”, „Gazeta”, „Gazeta Basarabiei”. Preocupat de parapsihologie, scoate „Revista științelor psihice” (1935- 1936) și scrie câteva broșuri în care încearcă să descifreze fenomenul: Mnemonica sau Arta de-a ne întări memoria (1933), Educarea voinței (1935), Privirea magnetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
astrologie (1935). A făcut parte din Societatea Scriitorilor și Publiciștilor din Basarabia, „gruparea” din Bolgrad. Prima carte, cuprinzând nuvela Renașterea, îi apare în 1931. Înzestrat cu darul observației detaliate și șocante, S. scrie romanele Însemnările unui flămând (1936), Studentul din Bugeac (1937) și Fiul poporului (1939), în care sunt speculate situații extreme, într-o tentativă de a descoperi virtuțile trăirilor totale și autentice. Registrul rămâne însă minor. SCRIERI: Renașterea, Bolgrad, 1931; Însemnările unui flămând, introd. D. V. Barnoschi, București, 1936; Studentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
și Fiul poporului (1939), în care sunt speculate situații extreme, într-o tentativă de a descoperi virtuțile trăirilor totale și autentice. Registrul rămâne însă minor. SCRIERI: Renașterea, Bolgrad, 1931; Însemnările unui flămând, introd. D. V. Barnoschi, București, 1936; Studentul din Bugeac, București, 1937; Fiul poporului, București, 1939. Repere bibliografice: Teodor Scarlat, „Însemnările unui flămând”, „Românul” , 1936, 192-193; Horia A. Hulubei, „Însemnările unui flămând” , IIS, 1937, 5; Iacob Sulacov, „Însemnările unui flămând”, „Bugeacul”, 1937, 5-6; Constantin Coman, Un alt Creangă în căutarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
flămând, introd. D. V. Barnoschi, București, 1936; Studentul din Bugeac, București, 1937; Fiul poporului, București, 1939. Repere bibliografice: Teodor Scarlat, „Însemnările unui flămând”, „Românul” , 1936, 192-193; Horia A. Hulubei, „Însemnările unui flămând” , IIS, 1937, 5; Iacob Sulacov, „Însemnările unui flămând”, „Bugeacul”, 1937, 5-6; Constantin Coman, Un alt Creangă în căutarea unui editor, RP, 1937, 5 695; Horia Liman, „Studentul din Bugeac”, „Lumea românească”, 1938, 227; Silviu Cernea, „Studentul din Bugeac”, „Epoca”, 1938, 2 671; Mihai Spătaru, „Studentul din Bugeac”, „Mișcarea”, 1938
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
Însemnările unui flămând”, „Românul” , 1936, 192-193; Horia A. Hulubei, „Însemnările unui flămând” , IIS, 1937, 5; Iacob Sulacov, „Însemnările unui flămând”, „Bugeacul”, 1937, 5-6; Constantin Coman, Un alt Creangă în căutarea unui editor, RP, 1937, 5 695; Horia Liman, „Studentul din Bugeac”, „Lumea românească”, 1938, 227; Silviu Cernea, „Studentul din Bugeac”, „Epoca”, 1938, 2 671; Mihai Spătaru, „Studentul din Bugeac”, „Mișcarea”, 1938, 1 945; Horia Liman, „Fiul poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor Râșcanu, „Fiul poporului”, „Libertatea”, 1939, 10; Stelian Segarcea, „Fiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
Însemnările unui flămând” , IIS, 1937, 5; Iacob Sulacov, „Însemnările unui flămând”, „Bugeacul”, 1937, 5-6; Constantin Coman, Un alt Creangă în căutarea unui editor, RP, 1937, 5 695; Horia Liman, „Studentul din Bugeac”, „Lumea românească”, 1938, 227; Silviu Cernea, „Studentul din Bugeac”, „Epoca”, 1938, 2 671; Mihai Spătaru, „Studentul din Bugeac”, „Mișcarea”, 1938, 1 945; Horia Liman, „Fiul poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor Râșcanu, „Fiul poporului”, „Libertatea”, 1939, 10; Stelian Segarcea, „Fiul poporului”, „Progresul”, 1939, 67; Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
unui flămând”, „Bugeacul”, 1937, 5-6; Constantin Coman, Un alt Creangă în căutarea unui editor, RP, 1937, 5 695; Horia Liman, „Studentul din Bugeac”, „Lumea românească”, 1938, 227; Silviu Cernea, „Studentul din Bugeac”, „Epoca”, 1938, 2 671; Mihai Spătaru, „Studentul din Bugeac”, „Mișcarea”, 1938, 1 945; Horia Liman, „Fiul poporului”, „Lumea românească”, 1939, 580; Theodor Râșcanu, „Fiul poporului”, „Libertatea”, 1939, 10; Stelian Segarcea, „Fiul poporului”, „Progresul”, 1939, 67; Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în Basarabia după Unire (1918-1944), București, 1976, 22, 182; Cimpoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290018_a_291347]
-
de după decembrie 1989 să achieseze la raptul din 1940, când i-a fost răpită, în baza înțelegerii germano-sovietice (Pactul Ribbentrop-Molotov), Basarabia și Bucovina de Nord, teritorii din care, ulterior, din ordinul lui Stalin, Bucovina de Nord, Nordul și Sudul Basarabiei (Bugeacul) au fost încorporate la fosta R.S.S. Ucraina și care i se cuvin Ucrainei de azi, "democratică și iubitoare de pace și relații prietenești cu toți vecinii", cum afirmă constant cotidienele de la Kiev ( Propunerea sus-menționată a fost făcută încă în 1940
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
dibăcie, disponibilitatea pentru stabilirea unor relații speciale, denumite "de frățietate", cu Republica Moldova, stat care apăruse pe ruinele fostei U.R.S.S.; s-a procedat și la trimiterea de semnale platonice românilor din Nordul Bucovinei, din Herța și din Basarabia de Sud (Bugeacul), zone încorporate la Ucraina de tătucul Stalin, în vara fierbinte a anului 1940, și pe care Kievul le-a privit, în buna tradiție sovietică, ca părți inseparabile ale noului stat ucrainean, deci ca o "succesiune legitimă" de la fosta U.R.S.S.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
este inviolabilă și, de aceea, ele se vor abține, acum și în viitor, de la orice atentat împotriva acestor frontiere, precum și de la orice cerere sau acțiune îndreptată spre acapararea și uzurparea unei părți (aluzie clară la Bucovina de Nord, Herța și Bugeac, pe care Stalin le-a încorporat cu dibăcia-i cunoscută în Ucraina n.n.) sau a întregului teritoriu al celeilalte părți contractante". Nu este neapărat necesar să fii doctrinar, specialist în Drept internațional, ca să înțelegi că acest text: 1) recunoaște de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
CFR Copertă și ilustrații: Cătălin MOISA (c) IOAN RĂDUCEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA IOAN RĂDUCEA CFR Ediția a IIa, revăzută și adăugită EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 DE ACELAȘI AUTOR: Călătorii via Roman Adjud, Iași, Editura Junimea, 2004; Românii din Bugeac. Monografie, în Cartea "Revistei române", vol. II, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2005; Cătălin Anuța. Monografie, Iași, Editura Vasiliana '98, 2006; Fantasticul în proza românească actuală, Iași, Editura Pan Europe, 2006. Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
adaptării la sens, puseul călătorie experiență a destrămării, stații, voiaj, inevitabil ritualul în empiric, intelectualul este fariseul, biserica Budăi, Podu Iloaiei doar paznicul de noapte, cînd înțelegi psihologia feminină înțelegi psihologia, numai psihologia. XIV. SĂ SE PREFACĂ-N PÎINE PE BUGEAC! Iași Pașcani Suceava Vatra Dornei Salva Sighetu Marmației Satu Mare Tășnad Jibou Deda Tîrgu Mureș Războieni Vințu de Jos Deva Petroșani Craiova Mihăești Roșiori București Nord Buzău Făurei Barboși Tecuci Iași Duminică, 14 august 2005, ora 12,50, în personalul Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rămîne cu putință numai iluzia așezărilor în adevăr, aici cu priveliște de țară de-nceput Andrei Ciurunga, Ajută-i, Doamne, îndîrjirii sfinte /să se prefacă-n plopii din Cahul! Ajută-i, Doamne, bunătății mele /să se prefacă-n pîine pe Bugeac! Ajută-i, Doamne, bucuriei mele /să se prefacă-n țară de-nceput! Cipău braț gravitațional cu turnurile termocentralei Iernut, oraș din turle la biserici fluturele lor alb, precoce tîrît printre oameni la cerșit, se plătește greu în mine, spun lecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
XII. PĂMÎNTUL NEGRU FACE PÎINEA BUNĂ (Iași Bacău Adjud Onești Saline Iași) 79 XIII. BALAURUL DE PRIMĂVARĂ (Iași Bacău Adjud Ciceu Tîrgu Mureș Războieni Cluj-Napoca Dej Ilva Mică Vatra Dornei Suceava Iași) 84 XIV. SĂ SE PREFACĂ-N PÎINE PE BUGEAC! (Iași Pașcani Suceava Vatra Dornei Salva Sighetu Marmației Satu Mare Tășnad Jibou Deda Tîrgu Mureș Războieni Vințu de Jos Deva Petroșani Craiova Mihăești Roșiori București Nord Buzău Făurei Barboși Tecuci Iași) 101 XV. EMBRIOLOGIE (Iași Suceava Putna Suceava Iași) 126 XVI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ploiești), publică alte poezii și proză în „Acțiunea”, „Duminica”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Rampa”, „Revista studențimii”, „Ecoul Oltului”, „Versuri și proză”, „Poezia”, „România viitoare”, „Literatorul”, „Lectura pentru toți”, „Dreptatea” (Chișinău), „Moldova de la Nistru”, „Viitorul Orheiului”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Basarabia”, „Bugeacul” ș.a. Face parte, alături de fratele său Constantin T. Stoika, din comitetul de redacție la „Tinerimea literară și artistică” (Pitești, 1909-1910), se implică în editarea revistei „Văpaia” (1914-1915), iar la „Moldova de Răsărit” (1931-1932) este redactor. A semnat și Alcest, Cesara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]
-
instalată, în special, în sudul și centrul regiunii și avea obligații militare. De altfel, tătarii dobrogeni originari din Crimeea sunt atestați prin 1512-1514, iar Dimitrie Cantemir relata în lucrarea Descrierea Moldovei că în anul 1568 hanul tătarilor a strămutat în Bugeac 30 000 de tătari nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nogai din ordinul sultanului Selim al II-lea. În prima jumătate a secolului al XVII-lea Poarta s-a confruntat cu dorința de emancipare a hanilor tătari din Crimeea, astfel că, în 1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din Bugeac pe Nipru și Don spre a-i îndepărta de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1638 otomanii i-au strămutat pe tătarii din Bugeac pe Nipru și Don spre a-i îndepărta de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se reîntorc în Bugeac, iar în 1812, după pacea de la București ce a pus capăt războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, când Basarabia a fost ocupată de către trupele țariste, numeroși tătari au trecut în sudul Dunării, stabilindu-se în Dobrogea 36. Referindu-se la instalarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]