1,246 matches
-
secole a dus la extinderea suprafeței terenurilor agricole, construirea rețelelor de drumuri, construirea localităților. Aceasta activitate a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În ,Codrii Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
a contribuit la defrișarea în masă a pădurilor. În ,Codrii Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
Apolo, statuia Libertății, monumentele eroilor. Gara feroviară Giurgiu prima din România, Gara fluvială Giurgiu Port, cetatea lui Mircea cel Bătrân, casele memoriale, Turnul Ceasornicului. Mănăstirea Comana, Lacul Comana, Biserica din satul Bila, Conacul de la Herăști, Muzeul de la Călugăreni, rezervația de bujori. Deși o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, județul Giurgiu dispune totuși de un potențial turistic important și variat. În județul Giurgiu se găsesc numeroase vestigii care atestă dezvoltarea
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
cultura acestor meleaguri. Pentru vizitarea lor se pot propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu. Rezervația din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei și florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervației este datorată existenței bujorului românesc, în luna mai desfășurându-se „Sărbătoarea Bujorului”. La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depășit de mult granițele țării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
propune trasee turistice ,toate având punct de plecare municipiul Giurgiu. Rezervația din pădurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei și florei specifice Câmpiei Dunării. Unicitatea rezervației este datorată existenței bujorului românesc, în luna mai desfășurându-se „Sărbătoarea Bujorului”. La Călugăreni, localitate istorică al cărei nume a depășit de mult granițele țării, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are la capete 4 efigii de bronz reprezentând capul lui Mihai
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
seriei, Kakashi este rar prezentat singur pe coperțile revistelor, de obicei fiind prezentat împreună cu studenții săi. Când a trebuit să se decidă asupra numelelui lui Kakashi, Kishimoto a considerat mai multe posibilități: Kuwa (クワ, "sapă"), Kama (カマ, "coasă"), Botan (ボタン, "bujor"), Enoki (エノキ, un copac urzicător), și Kakashi (カカシ, "sperietoare"). El s-a hotărât să aleagă Kakashi, și este bucuros că l-a ales. Pentru a face legătura cu numele lui, ocazional, sunt folosite sperietori pentru a-l reprezenta pe Kakashi
Kakashi Hatake () [Corola-website/Science/312546_a_313875]
-
Izvoarele (în trecut, Chiriacu și Beiu) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Chiriacu, Dimitrie Cantemir, Izvoarele (reședința), Petru Rareș, Radu Vodă și Valea Bujorului. Comuna se află în vestul județului, pe malurile, râurilor Negrile și Ismar, afluenți ai Câlniștei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ505, care o leagă spre est de Schitu (unde se termină în DN5B) și spre sud-vest de Stănești. Între Chiriacu
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
Chiriacu a luat numele de "Beiu", de la noul sat de reședință, iar comuna Radu Vodă, pe cel de "Dimitrie Cantemir". Comuna și satul Beiu au luat în 1964 denumirea de "Izvoarele", iar comuna și satul Ciolanu pe cea de "Valea Bujorului". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Dimitrie Cantemir și Valea Bujorului fiind desființate, iar satele lor incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni (comasat cu Dimitrie Cantemir) și Dimitrie Sturza (comasat cu Radu
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
Vodă, pe cel de "Dimitrie Cantemir". Comuna și satul Beiu au luat în 1964 denumirea de "Izvoarele", iar comuna și satul Ciolanu pe cea de "Valea Bujorului". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Dimitrie Cantemir și Valea Bujorului fiind desființate, iar satele lor incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni (comasat cu Dimitrie Cantemir) și Dimitrie Sturza (comasat cu Radu Vodă). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1902) din Chiriacu; biserica „Sfântul Nicolae” (1879) din Dimitrie Cantemir; biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1890) din Izvoarele; biserica „Sfântul Nicolae” (1885, refăcută în 1938); și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1850) din Valea Bujorului.
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
de colț), Nigritella rubra (sângele voinicului), Dryas octopetala (argințica), Salix herbacea, Salix reticulata (salcia pitică), Papaver pyerenacium (macul galben), Botrychium lunaria (iarba dragostei), Silene acaulis (iarba roșioară). Ca arbuști se întalnesc Pinus montana (jnepenii), Juniperus nana (ienupărul), Rohodendron kotschyi (smârdarul, bujorul de munte). Aninișul de la Sinaia este o rezervație forestieră complexă reprezentată de o mică și interesantă pădure de foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
1610, a încorporat materiale anteriore, marcând tendința de compoziție independentă și preocuparea pentru psihologie. În ultimii ani ai dinastiei, Feng Menglong și Ling Mengchu au inovat ficțiunea scurtă vernaculară. Script-uri de teatru au fost la fel de imaginative. Cel mai renumit, Pavilionul Bujorului, a fost scris de Tang Xianzu (1550-1616), cu primul spectacol la Pavilionul Prințului Teng în 1598. Eseul informal și jurnalele de călătorie au fost un alt punct culminant. Xu Xiake (1587-1641), un autor de literatură de călătorie, a publicat jurnalele
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
strânsul recoltei și "Ordonanța" în care se vede un cal fără stăpân adus acasă de un tânăr soldat care ține într-o mână sabia și în alta chipiul celui mort. Alături de picturi cu tematică socială, Băncilă a expus tablouri cu bujori, liliac, maci, trandafiri, ciuboțica cucului și ghiocei pe care pictorul îi denumea "Floarea săracului". Ca și Ștefan Luchian, Octav Băncilă a exprimat în lucrările sale cu flori simțăminte umane, ele nefiind făcute doar ca reprezentări decorative în scop de podoabă
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
înfățișat florile obișnuite din case oamenilor simpli. A pictat condurași, ciuboțica cucului, toporași, panseluțe, gura leului, maci, ghiocei; multe astfel de tablouri au fost prezente la expozițiile pe care le-a făcut în anii 1923 și 1937. A pictat mulți bujori, trandafiri și crizanteme. Cea mai îndrăgită floare a fost liliacul, floare pe care artistul o avea în grădina sa de pe strada Păcurarilor din Iași. A folosit tonalitățile liliachii și în multe compoziții cu alte tematici, relevantă în acest sens fiind
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și are ca scop protejarea bujorului de stepa, o specie floristica ce aparține familiei Paeoniaceae. Aria protejată cu o suprafață de 3,49 ha, este inclusă în situl de importanță comunitară - "Zău de Câmpie" și reprezintă o fâneața formată din două parcele, încadrată în bioregiunea continentală
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în arealul rezervației: bujor de stepa ("Paeonia tenuifolia"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), tartan ("Crambe tataria"), stânjenelul galben ("Iris humulis ssp. arenaria"), stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica" și "Asyneuma canescens"), cătușnica ("Nepeta ucrainica"), zăvăcusta ("Astragalus dasyanthus"), sipica ("Cephalaria transylvanica"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), lalea pestrița ("Fritillaria
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
Angelica palustris"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), frăsinel ("Dictamnus albus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), siminoc (din specia "Helichrysum arenarium"), o specie de clopoțel ("Jasione montana") din familia Campanulaceae, ghiocelul de baltă ("Leucojum aestivum"), buhai ("Listera ovata"), flocoșele ("Lychnis coronaria"), bujori ("Orchis laxiflora ssp. elegans"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee ("Platanthera chlorantha"), broscăriță ("Potamogeton acutifolius"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ștevie de baltă ("Rumex aquaticus"), saxifragă ("Saxifraga bulbifera"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), sunătoare ("Hypericum tetrapterum
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
petale mari, care le dau valoare ornamentală. Androceul este format din stamine numeroase, cu disc nectarifer intrastaminal, iar carpelele sunt libere. Fructele sunt polifolicule semicărnoase, cu numeroase semințe prevăzute cu aril. În mod spontan, în Republica Moldova crește doar Paeonia peregrina (bujor străin) întîlnit prin tufișuri și luminișuri de păduri, în sudul Moldovei. Sunt arbori, arbuști sau liane sau plante erbacee, care în organele lor vegetative au glande și canale cu uleiuri eterice. Au frunze opuse și flori pentamere. Androceul polimer, adeseori
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc. Vegetația intrazonală constituită din păduri de luncă, fânețe de luncă, stuf, papură, etc. Ca și zonă zoogeografică județul Mureș se încadrează în provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
punctul numit “La Rateș”, adică acolo unde a fost cândva un han. În partea de răsărit a județului, pe teritoriul comunei Băneasa, între localitățile Băneasa și Roșcani, se află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit și bujorul sălbatic, pe seama căruia s-au creat legende și o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuți în lupta de la Roșcani, de la 1574, cănd armata lui Ioan Vodă
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
între localitățile Băneasa și Roșcani, se află Pădurea Băneasa, în care, pe lângă pădurea în sine este ocrotit și bujorul sălbatic, pe seama căruia s-au creat legende și o mare serbare populară care are loc în fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi apărut din sângele moldovenilor căzuți în lupta de la Roșcani, de la 1574, cănd armata lui Ioan Vodă cel Viteaz a fost învinsă de turci datorită lipsei de apă. Și în pădurea de la Hanu Conachi se desfășoară în fiecare an
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă a țării. Flori și ierburi din speciile: bujor de munte ("Rhododendron myrtifolium"), floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), ghințura galbenă ("Gentiana lutea"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), angelică ("Angelica archangelica"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), clopoțel de munte ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță (din speciile: "Dianthus glacialis ssp. gelidus, Dianthus tenuifolius
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
spirituală prin poezie. În prim-plan se afirmă chipul mamei. Ea reverberează adesea În poezii, ea deschide volumul actual și tot ea Îl și Încheie. Din depărtarea timpului trecut, ea se manifestă simbolic prin termenii „fereastră” și casă” ori prin „bujorii” - „cum se Întorc mereu și-mi ies În cale/ În curtea mamei, ca-n copilăria / Care s-a dus venind din depărtare”. Și Într-o explozie de nostalgii, pentru a nu deveni sentimental irecuperabil, poetul cult se refugiază În mitologii
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
ies În cale/ În curtea mamei, ca-n copilăria / Care s-a dus venind din depărtare”. Și Într-o explozie de nostalgii, pentru a nu deveni sentimental irecuperabil, poetul cult se refugiază În mitologii ale Greciei Antice, În căutarea originilor bujorului. Dar cum Alex Cetățeanu este de multă vreme un glob trotter, el se oprește Încântat În țările lumii ca să identifice frumusețea de jar a bujorilor. De fapt a unei specii de bujor, cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina), cunoscută sub
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
deveni sentimental irecuperabil, poetul cult se refugiază În mitologii ale Greciei Antice, În căutarea originilor bujorului. Dar cum Alex Cetățeanu este de multă vreme un glob trotter, el se oprește Încântat În țările lumii ca să identifice frumusețea de jar a bujorilor. De fapt a unei specii de bujor, cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina), cunoscută sub denumirea de bujor românesc, specie ocrotită de lege. În platforma subtextuală a poemului Bujor, peony, pivoine, botan...(denumiri lexicale diferite ale aceleiași plante erbacee În
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]