2,795 matches
-
footnote Dragotă, Victor (coordonator); Dragotă, Mihaela; Dămian, Oana-Alexandra; Stoian, Andreea; Mitrică, Eugen; Lăcătuș, Carmen Maria; Manațe, Daniel; Țâțu, Lucian; Hândoreanu, Cătălina Adriana, Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, ediția a doua, Editura Economică, București, 2009, pp. 178-179. footnote>. Cadrul 1.4. Bule speculative<footnote Informații preluate în principal de pe site-ul: http://en.wikipedia.org/wiki/Tulip mania. footnote> Unele dintre caracteristicile bulei speculative date de creșterile prețurilor bulbilor de lalele din Olanda anilor 1636-1637 (tulip mania) seamănă izbitor cu cele ale bulelor
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Cătălina Adriana, Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, ediția a doua, Editura Economică, București, 2009, pp. 178-179. footnote>. Cadrul 1.4. Bule speculative<footnote Informații preluate în principal de pe site-ul: http://en.wikipedia.org/wiki/Tulip mania. footnote> Unele dintre caracteristicile bulei speculative date de creșterile prețurilor bulbilor de lalele din Olanda anilor 1636-1637 (tulip mania) seamănă izbitor cu cele ale bulelor speculative din zilele noastre, manifestate chiar și la nivelul piețelor de capital dezvoltate. Termenul de „tulip mania” sau, alternativ „tulipomania
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Bule speculative<footnote Informații preluate în principal de pe site-ul: http://en.wikipedia.org/wiki/Tulip mania. footnote> Unele dintre caracteristicile bulei speculative date de creșterile prețurilor bulbilor de lalele din Olanda anilor 1636-1637 (tulip mania) seamănă izbitor cu cele ale bulelor speculative din zilele noastre, manifestate chiar și la nivelul piețelor de capital dezvoltate. Termenul de „tulip mania” sau, alternativ „tulipomania” se referă în prezent la bule speculative. Termenul își găsește originea istorică în Olanda anilor 1636-1637. Lalelele au fost cultivate
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
bulbilor de lalele din Olanda anilor 1636-1637 (tulip mania) seamănă izbitor cu cele ale bulelor speculative din zilele noastre, manifestate chiar și la nivelul piețelor de capital dezvoltate. Termenul de „tulip mania” sau, alternativ „tulipomania” se referă în prezent la bule speculative. Termenul își găsește originea istorică în Olanda anilor 1636-1637. Lalelele au fost cultivate pentru prima oară în Olanda în 1593. Prețurile înregistrate în anumite tranzacții cu bulbi de lalele au înregistrat adevărate recorduri odată cu trecerea anilor. De exemplu, în
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
la gâștele Capitoliului, ale căror strigăte au salvat Roma de un atac al galilor. Și, dacă tot nu-i de ajuns, să ne gândim că vreme îndelungată gâsca și-a împrumutat pana scriitorilor, regilor (parafe ale actelor regale) și papilor (bule pontificale). Păduche "Urât ca un păduche" (Laid comme un pou): Ce știm noi despre urâțenia păduchelui? E o simplă presupunere, cu care ne mulțumim prea ușor. Pentru a fi siguri, ar trebui să dispunem de un microscop. Și chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
imaterial. Reiterant, apare dorința eului de a se desprinde de material: Într-o astfel de lume oamenii n-ar mai fi fost niște excrescențe multicolore și cărnoase, pline de organe complicate și putrescibile, ci niște goluri pure, plutind ca niște bule de aer prin apă, prin materia caldă și moale a universului plin. Era de altfel senzația intimă și dureroasă pe care o resimțeam adesea în adolescență, când de-a lungul vagabondajelor fără sfârșit, mă trezeam subit în mijlocul unor izolări teribile
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
apoi îi urmăresc cu atenție gesturile într-o oglindă, apoi ceva din dezechilibrul căderilor în vis cu șuierătoarea lor spaimă ce parcurge șira spinării într-o clipă de neuitat; sau ceva din ceața și transparența locuită de decoruri bizare în bule de cristal 379. Imaginarul narativ blecherian ia naștere dintr-o construcție sufletească aparte, originând în oniric și fiind întreținut în mod constant de boală. Una dintre caracteristicile fundamentale ale acestuia este obsesia exagerată pentru detalii. Din această perspectivă, proza lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 195. 25 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXII. 26 Ion Mamina, Ioan Scurtu, op.cit., p. 196; vezi și Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a, Editura “Meronia”, București, 2002, p. 105. 27 Ibidem, p. 196-197. 13 domeniul economiei a fost numit din 1919 titular al Catedrei de finanțe publice și private de la Academia de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
considerații asupra școlii critice. Noua școală istorică ce s-a impus la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX 37 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXIII. 38 Alexandru Lapedatu, op.cit., p.149. 39 Ion Bulei, Lumea românească la 1900, Editura “ Eminescu”, București, 1984, p. 227. 40 Alexandru Zub, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 41
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura ,,Silex”, București, 1996. Rusu, N. Dorina, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997. 88 Eadem, Membrii Academiei Române (1866-1996). Mic dicționar, Fundația Academică ,,Petre Andrei”, Iași, 1996. Scurtu, Ioan, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a Editura ,,Meronia”, București, 2002. 4. Lucrări generale Agrigoroaiei, Ion, România interbelică, vol. I, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 2001. Idem, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
în istoria universală, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1986. Boia, Lucian, Evoluția istoriografiei române, Editura ,,Albatros”, București, 1976. Botoran, C., I. Calafeteanu, V. Moisuc, România și Conferința de Pace de la Paris (19181920). Triumful principiului naționalităților, Cluj Napoca, Editura ,,Dacia”, 1983. Bulei, Ion, Lumea românească la 1900, Editura ,,Eminescu”, București, 1984. Cioabă, Aristide, Doctrine politice în România secolului XX. Comunismul și pluralismul postcomunist, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2004. 89 Ciupercă, Ioan, România în fața recunoașterii internaționale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura “Silex”, București, 1996, p. 195. 25 D. Braharu, Ion I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXII. 26 Ion Mamina, Ioan Scurtu, op.cit., p. 196; vezi și Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a, Editura “Meronia”, București, 2002, p. 105. 27 Ibidem, p. 196-197. 13 domeniul economiei a fost numit din 1919 titular al Catedrei de finanțe publice și private de la Academia de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
considerații asupra școlii critice. Noua școală istorică ce s-a impus la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX 37 D. Braharu, Alexandru I. Lapedatu. Note bio bibliografice..., p. LXIII. 38 Alexandru Lapedatu, op.cit., p.149. 39 Ion Bulei, Lumea românească la 1900, Editura “ Eminescu”, București, 1984, p. 227. 40 Alexandru Zub, De la istorie critică la criticism (Istoriografia română la finele secolului al XIX-lea și începutul secolului XX), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p.195. 41
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Ioan Scurtu, Guverne și guvernanți (1916-1938), Editura ,,Silex”, București, 1996. Rusu, N. Dorina, Istoria Academiei Române în date (1866-1998), Editura Academiei Române, București, 1997. 88 Eadem, Membrii Academiei Române (1866-1996). Mic dicționar, Fundația Academică ,,Petre Andrei”, Iași, 1996. Scurtu, Ioan, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Ediția a III-a Editura ,,Meronia”, București, 2002. 4. Lucrări generale Agrigoroaiei, Ion, România interbelică, vol. I, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 2001. Idem, Organizarea cultelor în România întregită, în ,,Arhivele Moldovei
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în istoria universală, Editura Universității ,,Al. I. Cuza”, Iași, 1986. Boia, Lucian, Evoluția istoriografiei române, Editura ,,Albatros”, București, 1976. Botoran, C., I. Calafeteanu, V. Moisuc, România și Conferința de Pace de la Paris (19181920). Triumful principiului naționalităților, Cluj Napoca, Editura ,,Dacia”, 1983. Bulei, Ion, Lumea românească la 1900, Editura ,,Eminescu”, București, 1984. Cioabă, Aristide, Doctrine politice în România secolului XX. Comunismul și pluralismul postcomunist, vol. II, Editura Institutului de științe politice și relații internaționale, București, 2004. 89 Ciupercă, Ioan, România în fața recunoașterii internaționale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
privilegiate la guvernare a creat un "dualism al constituției", acceptat în concepția corporatistă asupra instituției Adunărilor de stări. Dualismul "monarhie-Adunări reprezentative ale stărilor privilegiate" și-a găsit expresia constituțională în privilegii, imunități, tratate sau acorduri (Herrschaftsveträge): Magna Charta în Anglia, Bula de Aur în Ungaria, Privilegiile Uniunii aragoneze, Articolele lui Henric în Polonia etc., într-un cuvânt regimul de pactis conventis, întâlnit de altfel și în Țările Române 96. Prin drepturile publice cu care erau învestite adunările, prin intermediul cărora se limita
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Libertatum (15-19 iunie 1215). Ea a evidențiat spiritul de solidaritate care va anima după o jumătate de secol primele Parlamente din Anglia. În regatul Ungariei, sub presiunea propriilor servientes (regis), Andrei al II-lea a sancționat la 23 aprilie 1222 Bula de Aur. În anul 1231, constrâns de clerul superior, regele extindea dispozițiile Bulei. Deosebirea constă în sancțiunea prevăzută: dreptul la rezistență acordat marii nobilimi, în primul caz, este sancționat acum sub forma excomunicării. Perioada de anarhie și criză politică din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
după o jumătate de secol primele Parlamente din Anglia. În regatul Ungariei, sub presiunea propriilor servientes (regis), Andrei al II-lea a sancționat la 23 aprilie 1222 Bula de Aur. În anul 1231, constrâns de clerul superior, regele extindea dispozițiile Bulei. Deosebirea constă în sancțiunea prevăzută: dreptul la rezistență acordat marii nobilimi, în primul caz, este sancționat acum sub forma excomunicării. Perioada de anarhie și criză politică din regatul Ungariei, la sfârșitul secolului al XIII-lea, în care Andrei al II
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în sancțiunea prevăzută: dreptul la rezistență acordat marii nobilimi, în primul caz, este sancționat acum sub forma excomunicării. Perioada de anarhie și criză politică din regatul Ungariei, la sfârșitul secolului al XIII-lea, în care Andrei al II-lea sancționa Bula de Aur, va profita Transilvaniei: asociate voievodului, stările impun participarea lor la viața politică în cadrul organizat al Congregațiilor generale voievodale 105. Ulterior dreptul la rezistență va fi statuat în multe Carte și Privilegii. Între cele dintâi se pot menționa: Carta
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ce caracterizează majoritatea Adunărilor de stări ale Europei: alegerea suveranului. Adunarea principilor electori de la Rense (1338) a proclamat că puterea imperială este dată numai de votul lor. Acest principiu a fost legiferat în timpul lui Carol al IV-lea (1347-1378) prin Bula de Aur promulgată în Dietele imperiale de la Nürnberg și Metz (ianuarie și decembrie 1356)155. Bula de Aur a asigurat poziția privilegiată a principilor electori, a stabilizat regimul princiar și a consacrat o regalitate aristocratică de tip federativ, împiedicând formarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a proclamat că puterea imperială este dată numai de votul lor. Acest principiu a fost legiferat în timpul lui Carol al IV-lea (1347-1378) prin Bula de Aur promulgată în Dietele imperiale de la Nürnberg și Metz (ianuarie și decembrie 1356)155. Bula de Aur a asigurat poziția privilegiată a principilor electori, a stabilizat regimul princiar și a consacrat o regalitate aristocratică de tip federativ, împiedicând formarea unei puteri centrale. Bazele suveranității principatelor teritoriale au fost puse din perioada domniei lui Frederich al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
privilegiate: Dietele generale, provinciale (sjezdi) și adunări locale ale nobilimii 158. Un caz particular îl reprezintă Silezia în secolele XIII-XIV, ca parte a coroanei Boemiei. În această perioadă s-a constituit, și numai pentru acel timp, Dieta princiară (Fürstentag)159. Bula de Aur din anul 1356 stabilea autonomia deplină a Boemiei în Imperiu, stăpânirea ei depinzând de propriul drept la succesiune (cum a fost stabilit din 1355) și de voința stărilor privilegiate. Când Carol al IV-lea a hotărât să realizeze
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Generale pentru întreagă Franța a avut loc în anul 1302. Filip cel Frumos a întrunit stările privilegiate în legătură cu interdicția papei Bonifaciu al VIII-lea pentru principii laici de a impozita clerul fără autorizarea sa. Interdicția a fost cuprinsă în trei Bule papale succesive: Clericis laicos (1296), Asculta fili și Una sanctam (noiembrie 1301 decembrie 1302)188. Excomunicarea rămânea fără efect. Regele avea de partea sa nobilimea și puternicul patriciat. Față de orașe, politica lui Filip cel Frumos a fost favorabilă, găsind în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
era, nu doar în Anglia, o formă juridică a acestor puteri. Deși a jurat că va respecta Magna Charta, Ioan fără Țară a trimis mesageri la Roma și, în urma acestor intervenții, papa Inocențiu al III-lea a anulat actul, prin Bula din 24 august. Pus în fața unei noi răzvrătiri a stărilor privilegiate, noul rege, Henric al III-lea (1216-1272) a reconfirmat Magna Charta. Perioada lui de minorat va fi marcată de lupte interne. Trei mari serii de fapte explică noua insurecție
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
o dimensiune specială raporturilor cu stările privilegiate și Adunărilor reprezentative ale acestora. El a dat instituțiilor imperiale forma definitivă, printr-o operă legislativă care satisfăcea atât ambițiile sale personale, cât și cele ale principilor teritoriali. Numelui său îi este asociată Bula de Aur promulgată în două Diete imperiale, întrunite cea dintâi la Nürnberg (10 ianuarie 1356), cealaltă la Metz (25 decembrie 1356)322. Fără a inova în domeniul vieții publice, Bula de Aur a fixat în literă de lege "o evoluție
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]