837 matches
-
pe probleme de securitate națională, Susan Rice și unul dintre conducătorii staffului său, Rob Nabors. Barack Obama a fost mai degrabă tăcut săptămâna aceasta, o săptămână în care violențele de la Cairo au luat din nou amploare, armata egipteană evacuând cu buldozerele susținătorii lui Mohamed Morsi. Purtătorul său de cuvânt a îndemnat însă la eforturi de negociere. Liderul SUA s-a relaxat miercuri la o partidă de gol, în timp ce oamenii săi s-au ocupat de situația din Egipt. Încă de la debarcarea lui
Obama își întrerupe concediul pentru a se adresa Egiptului by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55569_a_56894]
-
Nenorociții ăia de ecologiști nu-i lasă să scape de acele de pin de pe jos. Toată zona aia s-a umplut de gândaci. Și presupun că soluția ta e să se radă tot ? a spus Drew. Să se intre cu buldozerele. Vă rog ! a intervenit Jina. Femeia a încercat să-i surprindă privirea lui Drew. Am fost moartă de îngrijorare. Danny s-a tras mai în spate, iar Mary nu putea să-l condamne. Atmosfera era grea din cauza sentimentului de panică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
coșurile înșiruite și turnurile de răcire ale trecătorului combinat Pompa neagră. Curând, blocul de hârtie Ingres - de douăzeci de foi - era plin. Am desenat, de asemenea, benzi transportoare dezafectate, care arătau ca niște gulere încrețite. Mai apropiate sau mai îndepărtate, buldozerele care stăteau ca niște insecte la marginea gropilor îmi ofereau motiv după motiv. Privirea aruncată în prăpăstii create de mâna omului lăsa să se vadă mai mult decât se găsea acolo și declanșa cuvinte care, mai târziu, în romanul O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fier forjat, destul de simplă (dacă omitem inițialele stăpânului casei, A. S., străbunicul Cristinei și anul manufacturării: 1938), se roti, scârțâind neunsă. Nici nu merită osteneala să o mai gresezi. Soarta îi e pecetluită, de parcă o și văd sub șenilele nemiloase ale buldozerelor, care zdrobesc, delaolaltă, orașul, stabili Mircea, în gând, înainte de a o face la stânga-mprejur, printre ruine și molozuri. Impetuoasă, construcția noului, în străvechiul oraș, începuse, ca și Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, într-o zi de 7 noiembrie, umed și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spații, încremenite zăbavnic și interziceau trecătorilor accesul dincolo de granițe cenușii din gălămoaze năruite, de morene ale tencuielilor în culori zoioase, de parapete din cărămidă, cu ambrazuri de ferestre pustii, amestecându-se într-o lentă zbatere epileptică, mânată de îmbrânceli de buldozere și de mandibulele de fier ale excavatoarelor. Peste tot, rânjește o solemnă urâțenie, amintirile năpârlesc în fiecare zi și numai casa domnișoarei Cristina și încă vreo cinci imobile modeste insule, din afara realității de azi unde, în amurg, se aprinde câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
rădăcina arborelui-om? E acră, acră-amăruie ca agurida... Eu am găsit leacul... umbrela verde-a seflerei, aphelandra zebrată, trompete roșii de maurandia, degete de anthurium...” A fost și-un cimitir, îmi spunea Ioan, dar într-o noapte au intrat cu buldozerele peste morminte, au curățat locul și au turnat în câteva zile fundațiile. Era cu bucăți de coaste, maxilare-n moloz, iar muncitorii mai scoteau câte-o tibie sau cranii când înfigeau cupa escavatorului. Au început să se-nchine, au vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe burta pacientului, să-i scoată tumoarea fără tăietură, își trece buricul degetelor peste pictura ștearsă, scoate batista și culege ceva. - Vezi, Voievoade? mi-arată batista cu un praf verde-negricios pe ea. Ăsta-i mai rău ca ateismul și ca buldozerele! Macină tot... Se-ntoarce spre călugăr: - Ne bate Dumnezeu, zici tu? S-a hotărât el, așa, să ne bată la tălpi, la palme? N-am fost cuminți? Am scuipat pe jos? Am dat vânturi? Cum ne bate? începe să urle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
trimite o sticlă de băutură și un calendar al poliției, pe care le voi dărui unei asistente. Controlați din nou hemostaza. Tu, în schimb, vei ieși în cătușe, îmbrâncită. Curvă, abuzivă, ca și cartierul în care trăiești. O să trimit un buldozer să-ți radă casa de pe fața pământului. Numărați fețile laparotomice. Cuvântul meu împotriva cuvântului tău. Portace. Și vom vedea cine are dreptate. Nylon pentru piele. Operație se terminase. Iar eu mi-am ridicat din nou privirea: înăuntru plutea culoarea sfidării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
constantă aici înăuntru. — Atunci simte? — Sigur. — Nu este în comă? — Nu, sedată. E în comă farmacologică. Dă din cap cu gura deschisă: — Ah... da. O strâng din nou în brațe. E mică, cocoșată. Soarta a trecut peste ea ca un buldozer. — Am sperat tot timpul că va cădea avionul. Nu vroiam s-o văd moartă. Apoi nu mai spune nimic. Acum stă lângă tine. Și-a revenit puțin. E mai puțin speriată, mai puțin amețită. E o meduză care palpită. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
muncă, un fel de amuletă sau talisman, te expune unor tentații intermitente, din când în când câteva secunde substrase de la obiectul principal al atenției tale, fie el un perforator de cartele electronice, cuptoarele unei bucătării, manetele de comandă ale unui buldozer, un pacient întins cu intestinele scoase pe masa de operație. În fond, e preferabil să-ți ții în frâu nerăbdarea și să aștepți să deschizi cartea când ești acasă. Acum da. Ești în camera ta, liniștit, deschizi cartea la prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de la care nu se poate sustrage? Imaginea ei, goală, sub soarele de la ecuator, ți se pare mai credibilă decât în spatele vălului de sultană, dar ar putea fi vorba de aceeași Mata Hari, traversând absorbită revoluțiile extraeuropene, pentru a deschide calea buldozerelor unei întreprinderi de ciment... Alungi această imagine și te concentrezi asupra șezlongului, care-ți apare prin aerul limpede al munților. Iată ca ești gata să lași totul baltă, să pleci, să găsești ascunzătoarea lui Flannery, numai ca să poți privi prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
reintră în șuvoiul străzii. Bătrâni cu sacoșe, elevi în costume de mușama, agenți în uniforme și fără, gospodine alergând de la un magazin la altul, de la o coadă la alta, țânci pitiți prin ganguri, aerul încins și prăfos al goanei diurne. Buldozere, macarale, escavatoare, orașul asediat de șenilele și loviturile și zgomotul prăbușirii. Fum gros și nori negri, de la topitoarele de smoală, valuri gri de praf de la basculantele cu ciment și beton si prefabricate și conducte și planșee, pentru santierele fericirii colective
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
nu a mai apărut. Dar nu numai că nimeni nu a mai văzut-o, dar a dispărut și apartamentul ei. Nu mai mă învecinez cu nimeni. Deschid ușa și vizavi e doar perete. Și un tablou mare, cu macarale și buldozere, cum se lucra pe șantiere până nu demult. Și tabloul acela, ce curios, îl pictase unul, Condrat Focan. Nu cred că ați auzit de el. Era în vogă acuma vreo treizeci-patruzeci de ani. Cu proletcultismul, dacă ați auzit de chestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Care este adevèrul Matei? Eu sunt adevèratul Matei, privește-mè în fațè, Corina m-a pèrèsit pentru Vlad, lèsând în urma ei întinderi sufletești devastate, construcțiile de beton ale minții prèbușindu-se din temelii, o viziune de coșmar, Nu am avut de ales! buldozerele rațiunii trebuiau sè-și facè datoria, sè îndepèrteze molozul, Nu-mi dai, te rog un foc, față de lângè mine îmi cere un foc la țigarè, scot brichetă din buzunarul pantalonului și scapèr flacèra roșieticè spre vârful subțire al țigèrii ei, Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
un foc, față de lângè mine îmi cere un foc la țigarè, scot brichetă din buzunarul pantalonului și scapèr flacèra roșieticè spre vârful subțire al țigèrii ei, Mulțumesc! Aș vrea sè mè întorc la gândurile mele, mi-a plècut metaforă cu buldozerele, de fapt s-a întâmplat cè, Pânè unde pleci? ea întrebându-mè, eu privind-o acum, îi rèspund politicos încercând sè-i dau de înțeles cè nu am chef de vorbè, dar ea continuè cu întrebèrile, eu dând sè mè întorc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de fapt s-a întâmplat cè, Pânè unde pleci? ea întrebându-mè, eu privind-o acum, îi rèspund politicos încercând sè-i dau de înțeles cè nu am chef de vorbè, dar ea continuè cu întrebèrile, eu dând sè mè întorc la buldozerele mele, Nu cumva ai fècut liceul? Ba da! Și eu! zâmbește ea, așteptând parcè s-o recunosc, dar eu nu! Curentul de aer care intrè pe geamul deschis i se joacè în pèrul negru inelat, așteptându-mè eu la tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Da, voiam sè intru în compartiment! Du-te atunci! Bine! o las acolo, fumând înaintea ușii de sticlè a compartimentului meu, studiindu-i pe furiș pèrul inelat, trupul rèsucit pe jumètate înspre geamul deschis de pe culoar, Măi întoarce-te la buldozerele rațiunii, dacè poți! dar ea nu știe, necunoscută pe care o cunosc fèrè sè-mi amintesc de ea, nu știe cè buldozerele la care mè gândeam înainte că ea sè mè întrerupè au curèțat totul în sufletul meu, îndepèrtând orice amintire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
studiindu-i pe furiș pèrul inelat, trupul rèsucit pe jumètate înspre geamul deschis de pe culoar, Măi întoarce-te la buldozerele rațiunii, dacè poți! dar ea nu știe, necunoscută pe care o cunosc fèrè sè-mi amintesc de ea, nu știe cè buldozerele la care mè gândeam înainte că ea sè mè întrerupè au curèțat totul în sufletul meu, îndepèrtând orice amintire a Corinei, împingând molozul la groapa comunè a deșeurilor mele sufletești, Cum sè-mi mai amintesc de pèrul ei inelat când dupè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mine ca pe o vicleană vrăjitoare ce vrea să-mi pună aripi de gheață să nu mă mai pot ridica. Până și ghioceii și-au propus să-mi fie printre aliați. Ei sunt puternici deși par plăpânzi; ies ca un buldozer, sfidând-o, de sub pătura de nea. Sub razele de soare, sigur, am să reînnoiesc și-n suflet, primăvara, o nouă iubire o să-mi plămădească... Poveste simplă de iarnă Simt cum fuge timpul și stelele dispar; vine iarna, anotimpul static și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
flutură sărăcia prin cuhnii, dezbinarea a ajuns literă de lege, familii risipite - care, încotro Codrii s-au tăiat, haiduci nu mai avem, în schimb s-au înmulțit ipocriții printre betoane. Îi vezi că li s-au împlântat rădăcinile adânc, nici buldozerul nu-i mai poate desțeleni. România a luat spre adopție Criza care nu vrea să mai plece și, cu tupeu, spune: “dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau. Deci, rămân”! (ehei, la umbra ei, mulți trântori huzuresc!) Copii nu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Tomaida, Mutu, Fați, Dădârlad, Niftode și Cuprian și, cât ai clipi, de picioarele lor, brăilenii, spre dimineață, după un zbor greoi ne-am dat drumul pe munții de grâu din partea de sud a orașului. Zeci de mii de oameni, excavatoare, buldozere, macarale, tancuri, veterani ai războaielor mondiale lopătau grâul în vagoanele strălungilor trenuri și noi schiam pe pârtiile afânate până la malul dihaniei leneșe, Dunărea, unde marinarii, profesorii, muzicienii, actorii, miniștrii, pușcăriașii și gravidele încărcau grânele în șlepurile care-și așteptau rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
noapte, de zi, de cer plumburiu, de strigăte de pescăruș, de guri de pește, de safir, agate, aur, argint granit, gresie și au așteptat. În case, pe străzi în parcuri și, mai ales, la geamuri. Întâi o lamă uriașă de buldozer venită dinspre nord-est a înaintat încet până aproape de intrarea în oraș, pe Calea Galați unde începe Cartierul Vidin și se continuă cu Cartierul Progresul, apoi cu cele două lipovenești, Pisc și Brăilița. Sigur, mai existau și botezați români, dar într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Pisc și Brăilița. Sigur, mai existau și botezați români, dar într-o cantitate neglijabilă, având în vedere că-și măritaseră fetele cu lipoveni. După ce oamenii s-au plictisit de așteptare, au început să-și vadă de treburile obișnuite. Lama de buldozer a ras o vară întreagă până și gândurile îndrăgostiților cu direcția Luceafăr via Lună, dorințele hoților de a fi noapte veșnică și ale deținuților de a se teleporta, ale pescarilor braconieri de a deturna cursul Dunării pe deasupra orașului, ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
zburau pe stradă cu viteză infernală, bolizi luminoși pe griul lucios al șoselei. Dincolo, pândite de orașul devorator, foșneau, în noapte, lanurile. Ce poate fi mai sinistru decât obeliscurile oprite brusc la 45 de metri înălțime, ca tăiate de un buldozer uriaș și la ale căror ferestre luminate electric nu se văd copii strigându-și temele, brațe goale de femei întinzând pe sârmă rufele, tata asudând pe răsaduri, câinele amușinând prin preajmă, dudul din care săream pe țigla casei, urmărind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și palpă cu podul palmei, globii oculari prin pleoapele umflate. Câteva clipe acul își încetă penetrarea. După ce văzu iar strada uriașă în dezmembrarea ei, casă cu casă, demolată sistematic, schele Piat, urcând și coborând de-a lungul zidurilor cât Chomolungma, buldozere și excavatoare mărșăluind pe lângă cohorte de salopete cu căști multicolore, basculante de 1000 tone, fornăind din frâne și îmbâcsind aerul cu gaze de eșapament, simți că rostul lui pe această lume, fără casă, fără atelier, fără ochi, a luat sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]