7,243 matches
-
discreționară de a contracta, adică de a-și stabili legea. Forță juridică deplină este recunoscută doar convențiilor care respectă ordinea publică și bunele moravuri 148. Deci, numai în măsura în care contractul nu contravine nici unei dispoziții legale, inclusiv celor care fac referire la bună-credință, la echitate, la ordine publică și bune moravuri, el are forță obligatorie și cea dintâi chemată să îl respecte este instanța de judecată. În caz contrar el nu poate fi opus părților și a fortiori instanței de judecată 149. Noul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor și nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că și-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului. Impreviziunea este o chestiune care privește doar contractele în curs de executare; impreviziunea privește survenirea unor împrejurări imprevizibile și ulterioare încheierii contractului, independente de voința părților, care au creat un dezechilibru vădit între
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
186. Observăm că la stabilirea caracterului excesiv se va ține seama nu numai de prejudiciul suferit de creditor ci se vor lua în considerare toate ,,împrejurările cauzei" în care sunt incluse, pe lângă prejudiciu, și interesele creditorului, vinovăția debitorului, reaua sau buna-credință a acestuia din urmă. Un alt caz în care legiuitorul abilitează instanța să intervină în contract și asupra clauzei penale îl întâlnim în materia dreptului consumatorului. Prin dispozițiile Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
interzice expres stipularea de clauze abuzive. În accepțiunea actului normativ indicat o "clauză este abuzivă dacă nu a fost negociată direct cu consumatorul și dacă prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract creează, în detrimentul consumatorilor și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților". La lit. i din anexa care este parte integrantă a legii se arată că este abuzivă "clauza care obligă consumatorul la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
comerciant" adică clauzele penale disproporționat de mari raportat la prejudiciul suferit 187. Criteriul avut în vedere de legiuitor pentru a justifica intervenția instanței este unul obiectiv: existența unui dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe. Cu privire specială asupra clauzei penale se observă că valoarea pagubei este folosită drept element de comparație. Stabilirea unui prag de la care dezechilibrul trebuie considerat semnificativ este o chestiune de apreciere în fiecare caz în parte.188 O clauză penală
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
conținutului său de către instanța de judecată. În accepțiunea actului normativ indicat o "clauză este abuzivă dacă nu a fost negociată direct cu consumatorul și dacă prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract creează, în detrimentul consumatorilor și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților". O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei. Este cazul contractelor standard preformulate contractele
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de comerciant" adică clauzele penale disproporționat de mari raportat la prejudiciul suferit. Criteriul avut în vedere de legiuitor pentru a justifica intervenția instanței este unul obiectiv: existența unui dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe. Cu privire specială asupra clauzei penale se observă că valoarea pagubei este folosită drept element de comparație. Stabilirea unui prag de la care dezechilibrul trebuie considerat semnificativ este o chestiune de apreciere în fiecare caz în parte 208. O clauză penală
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
deci, dacă acea clauză reprezintă voința părților, în pofida faptului că este excesivă, instanța nu o poate reevalua. În consecință, atunci când contractul reprezintă voința părților legiuitorul dă câștig de cauză obligativității acestuia în raport cu intervenția instanței cu toate că "în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, s-a creat un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților". Art. 6 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori prevede că ,,Clauzele abuzive cuprinse în contract și constatate fie personal, fie
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
declarată a părților, deși ea nu este cea reală. Contractul secret nu poate fi invocat de părți, de către succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular și nici de către creditorii înstrăinătorului aparent împotriva terților care, întemeindu-se cu bună-credință pe contractul public, au dobândit drepturi de la achizitorul aparent. În schimb, terții pot invoca împotriva părților existența contractului secret, atunci când acesta le vatămă drepturile. În ce privește efectele simulației în raporturile dintre terți, problema apare atunci când se naște un conflict între terți
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
terți, problema apare atunci când se naște un conflict între terți, interesul unora fiind să invoce contractul public față de părți, iar al celorlalți să invoce contractul secret. În acest caz vor avea câștig de cauza acei terți care se prevaleaza cu buna-credință de cuprinsul actului public. c) Raporturile cu creditorii Părțile contractului secret nu pot opune contractul secret creditorilor dobânditorului aparent care, cu bună-credință, au notat începerea urmăririi silite în cartea funciară sau au obținut sechestru asupra bunurilor care au făcut obiectul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
să invoce contractul secret. În acest caz vor avea câștig de cauza acei terți care se prevaleaza cu buna-credință de cuprinsul actului public. c) Raporturile cu creditorii Părțile contractului secret nu pot opune contractul secret creditorilor dobânditorului aparent care, cu bună-credință, au notat începerea urmăririi silite în cartea funciară sau au obținut sechestru asupra bunurilor care au făcut obiectul simulației. Dacă există un conflict între creditorii înstrăinătorului aparent și creditorii dobânditorului aparent, sunt preferați cei dintâi, în cazul în care creanța
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
contractului. Invocând această excepție, creditorul este apărat de eventualul concurs al celorlalți creditori ai contractantului. Cu toate acestea, executarea nu poate fi refuzată dacă, potrivit împrejurărilor și ținând seama de mica însemnătate a prestației neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credințe. 4.3.2.2. Rezoluțiunea contractelor, rezilierea și reducerea prestațiilor a. Dreptul de opțiune al creditorului contractual Potrivit art. 1516 C.civ. creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației. Atunci când, fără justificare, debitorul nu își
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
restituie și fructele culese. Rezilierea produce efecte doar pentru viitor. b) Efectele rezoluțiunii față de terți. Conform principiului resolutio jure dentis resolvitur jus accipientis, desființarea drepturilor transmițătorului se va răsfrânge și asupra drepturilor subdobânditorului. Rezoluțiunea nu produce efecte: • asupra subdobânditorului de buna-credință în ceea ce privește bunul mobil; • față de terțul care a dobândit imobilul în cadrul procedurii executării silite, ca urmare a adjudecării definitive; • asupra actelor de administrare care vor fi menținute; • în caz de expropriere pentru cauza de utilitate publică. Rezoluțiunea nu produce efecte asupra
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
adaosuri doctrinare, respectiv depuneri normative care le dau greutate specifică sporită și le asigură individualizarea pronunțată în cadrul dreptului privat. Tendința de publicizare a dreptului societar, ca garanție pentru ordinea juridică comercială și pentru securitatea raporturilor juridice asumate de terții de bună-credință se manifestă prin suprareglementare normativă și redimensionarea instituțiilor juridice tradiționale de drept privat. Dreptul societăților comerciale are tendința de a rescrie în folosul propriu instituțiile juridice împrumutate din dreptul civil pentru sublinierea raporturilor juridice pe care vrea să le guverneze
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comune ca aport la societate sau pentru dobândirea de părți sociale sau acțiunui este necesar să existe consimțământul scris al celuilat soț. Lipsa consimțământului scris al celuilalt soț atrage anularea actului juridic al subscrierii aportului. Cu toate acestea terțul de bună-credință care a dobândit de la societate bunul aportat va fi apărat de efectele nulității dacă a depus diligența necesară pentru a se informa cu privire la natura bunului, de a fi bun comun sau bun propriu al soțului care a aportat bunul. În
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
nulitate nu îi exonerează de executarea oblgațiilor asumate față de terți. Legiuitorul a găsit de cuviință să consacre expres o asemenea interdicție prevăzând în art. 59 alin. (3) din L.S.C. că nici societatea și nici asociații nu pot opune terților de bună-credință nulitatea societății pentru a se elibera de executarea obligațiilor asumate. Pe data la care hotărârea judecătorească de declarare a nulității a devenit irevocabilă, societatea încetează fără efect retroactiv și intră în lichidare, lichidatorii fiind numiți prin hotărârea prin care s-
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ori de cel secret, dar nu pot combina efectele amândurora. Sunt considerați terți nu numai persoanele care nu au nici un raport juridic actual cu părțile simulației ci și creditorii acestor părți. În caz de conflict de interese între terții de bună-credință va fi preferat acela care își întemeiază pretențiile pe actul public. Buna-credință trebui să existe întotdeauna pentru ca terțul să beneficieze de dreptul de opțiune și constă în necunoașterea simulației la data realizării acesteia. Între creditorii societății simulate care doresc să
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
terți nu numai persoanele care nu au nici un raport juridic actual cu părțile simulației ci și creditorii acestor părți. În caz de conflict de interese între terții de bună-credință va fi preferat acela care își întemeiază pretențiile pe actul public. Buna-credință trebui să existe întotdeauna pentru ca terțul să beneficieze de dreptul de opțiune și constă în necunoașterea simulației la data realizării acesteia. Între creditorii societății simulate care doresc să urmărească bunurile din patrimoniul societății simulate și creditorii unui asociat care invocând
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
comun unde consecința admiterii acțiunii este înlăturarea efectelor actului aparent, singurul contract eficient între părți rămânând cel real, care își pierde caracterul ocult. Soluția propusă este impusă de principiul potrivit căruia prioritară este salvarea societății pentru protejarea intereselor terților de bună-credință cu orice preț, dar în limitele respectării legii; de vreme ce legea încearcă să salveze societatea de la sancțiunea gravă a nulității cu atât mai puternic se impune acesta în cazul simulației care ca regulă generală nu este sancționată cu nulitatea 133. Accepând
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
vot hotărârea. De fapt, societatea este introdusă în cauză pentru ca hotărârea ce se va pronunța în cauză să îi fie opozabilă. Hotărârea judecătorescă pronunțată este supusă numai recursului în termen de 15 zile de la comunicare. Drepturile dobândite de creditorii de bună-credință prin efectul hotărârii anulate se mențin. Hotărârea adunării generale a asociaților poate fi invalidată și prin alte mijloace juridice decât acțiunea în anulare. De exemplu, la același rezultat se poate ajunge și pe calea recursului împotriva încheierii de înregistrare a
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
translată cvasiidentic în domeniul dreptului comun, în privința persoanei juridice în general. Făcând abstracție de această sursă de inspirație atipică și sondând ansamblul dreptului privat, transferul normativ poate fi criticat. Resorturile reglementării comerciale țin de necesitatea protejării terților care contractează cu bună-credință cu societatea comercială, de necesitatea salvgardării ființei societății comerciale, de securitatea circuitului comercial orientat spre exploatarea oportunităților economice. Dreptul comun nu înglobează o mare parte din asemenea fundamente. Dimpotrivă se carcterizează prin lipsa dinamicității, prin rigurozitate. Poate consacrarea nulități numai
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori. (11) În cazul plăților prevăzute la alin. (1) lit. g), răspunderea reprezentantului legal al persoanei juridice nu va putea fi angajată dacă acestea au fost efectuate, cu bună-credință, în executarea unui acord cu creditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, sub rezerva ca acordul să fi fost de natură a conduce, în mod rezonabil, la redresarea financiară a debitorului și să nu fi
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
pare a fi citit toate cărțile maestrului, inclusiv cele de ficțiune, drept care oferă o analiză cumpănită și mai ales în cunoștință de cauză, recunoscând în autorul lor același "iremediabil tânăr-idealist și justițiar, pasibil de subiectivism și patimă, dar întotdeauna de bună-credință". Frază ce ne-a încurajat să purcedem la lectura masivului op. Prima impresie este cea de derută, apoi lucrurile se leagă într-o sinteză a tuturor speciilor literare și cultural-artistice în care a excelat George Mirea, începând cu reportajul, fișa
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
care este lăsat liber, trebuie doar să se reîntoarcă la prima soție. Or, adevărații vinovați sunt cei trei bărbați implicați în acest Mariaj: mai întâi Andrei care a mințit, a ascuns existența primei sale soții, a încălcat legea, a înșelat buna-credință a unui tată, al doilea vinovat este tatăl care a aranjat căsătoria fără să facă cercetarea necesară prin vecini și cunoscuți asupra stării civile a viitorului ginere. De asemenea, preotul care a oficiat căsătoria este la fel de vinovat, căci avea obligația
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
secolului trecut, l-au trecut mii de spanioli, italieni, evrei, polonezi, albanezi, ruși și germani, alungați de foame și mizerie. Mării vizionari care guvernau atunci țară le-au oferit metaforă asta a neantului care este pampa noastră "tuturor celor de bună-credință" care erau în căutarea unui cămin, a unui pământ pe care să prindă rădăcini (...). Dar mulți au dat peste alta sărăcie, cea a vidului interior și a nostalgiei, fiindcă, pe masura ce vaporul se îndepărta de port, cu chipurile brăzdate de lacrimi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]