6,806 matches
-
Să fim darnici cu măsură! Nu te lăsa pradă emoțiilor, șocurilor de tot felul, stresului, că riști să nu te mai bucuri de viață, să nu mai simți că ești om! Nu averile nemăsurate îl fac pe om bogat, doar bunătatea inimii, mărinimia, omenia și generozitatea. Artist este cel care-și apropie limitele perfecțiunii în domeniul său de activitate dominându și propria voință și înfrânân-du-și pornirile a fi altceva decât în rând cu semenii săi!.... De la izvor până la vărsarea în marea
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
vină pentru toate necazurile câte ți se întâmplă! Gândește-te la „ partea” ta si fii mai atent!... Oricât de zadarnic îți pare totul, nu-ți pierde curajul, un sfârșit va veni oricum! A nu se confunda generozitatea cu risipa, nici bunătatea cu prostia. La tinerețe dorești să îmbătrânești mai repede spre a-i învăța pe alții ce au de făcut. La bătrânețe ai dori să faci ceea ce n-ai împlinit la tinerețe. Prea târziu... Prețuiești valoarea omului de lângă tine, după ce l-
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
publicată în volumul II de “Pilde și povestiri pentru copii”: Nu doar hrană se cuvine, Ca să crești copilul tău: Fă-l să-nvețe ce e bine Și să știe ce e rău! Dacă-l lași pe-ntinsul humii De-așa bunătăți flămând, Nu un om tu dărui lumii, Ci un animal de rând! (Ed. Credința Strămoșească, pg. 70) Ce explicație logică se poate da față de atitudinea unor părinți care, în loc să-și educe copiii în spiritul unor norme de respect în conviețuirea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
În primul caz putem fi în prezența încrederii peste măsură în Dumnezeu sau în propria persoană. Atunci când încrederea peste măsură se referă la Dumnezeu, individul consideră, fără temei, că poate păcătui oricât, pentru că Dumnezeu oricum îl iartă. Este adevărat că bunătatea lui Dumnezeu nu are margini, dar aceasta nu se referă la îngăduința Sa ca omul să săvârșească în permanență păcate. Acestor mult prea încrezători le vorbește Înțeleptul Isus Sirah: “Să nu zici: Am păcătuit și ce mi s-a făcut
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
desfășoară activitatea după niște reguli, e adevărat diferite față de ale altor instituții, reguli nescrise, dar tot atât de obligatorii și care cer bun-simț în a fi respectate. Biserica Ortodoxă numește aceste reguli, rânduieli. Sfințiții Părinți care păstoresc credincioșii parohiei, în marea lor bunătate și din respect față de aceștia, nu impun coercitiv respectarea rânduielilor, ci prin blânde rugăminți adresate celor care, din neștiință sau anumite lipsuri, în dauna sufletească a semenilor prezenți în sfântul lăcaș, provoacă dezordine. Am văzut și rugăminți trecute cu vederea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
sancționată cu aceeași pedeapsă ca și fapta prevăzută la art. 188 C. pen., ceea ce relevă același grad de pericol social în cazul infracțiunilor respective. Un om ajunge în stadiul de a-și suprima viața datorită lipsei totale de încredere în bunătatea, dragostea și puterea nemărginită a lui Dumnezeu și în dorința Lui de a schimba în bine viața oricui. Acel om a căzut în deznădejde, datorită faptului că sufletul lui a fost înăbușit de patimă, amploarea maximă a păcatului. În acest
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
fi avut și o latură de bovarism zen... Mer gea la cursuri de yoga Îîn paralel cu două psihanalize și un stagiu de personal wellness...) și dimineața îmi trimitea SMS-uri călduroase care conțineau... energie ! Energie pentru ziua în curs... bunătate și lumină... plein d’énergie, grote energie en goedharti gheid... M-am intoxicat de umanism. Mi-am redescoperit viguroasa fibră reacționară valahă. Și mai voia să nu ne mințim în nimic, iar nemințitul ăsta devenise o corvoadă permanentă, ucigătoare de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
se întorcea la el, la Wrocław, și vindea săpunuri prin tren... Toate astea fără să mă uit prea mult la ea. Mai aveam în buzunar și o sticluță de whiskey, că vara eram ghid pe litoral și aduceam rahaturi și bunătăți, n aveam eu nevoie de săpunul polonezului. Am dat sticla roată prin compartiment, iar țăranii s-au înecat înghițind, după care au scos ouă și copane de pui și au început să pută. Știam că pe la jumătatea drumului vin tunelele
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
iarba era presărată cu flori Înmiresmate. Flăcăul Își luă calul alb de frâu, Încălecă și se pierdu În desiș.Era Făt-Frumos. Seara, când toate vrăjitoarele se adunaseră la cină, Zâna, căreia Îi spuneau acum Zâna cea bună, datorită răbdării și bunătății sale, le mărturisi că s-a Îndrăgostit. Unele au tăcut, altele și-au văzut mai departe de mâncare.Toate s-au gândit la un vrăjitor bâtrîn, de peste munți, care cine știe prin ce vrăjitorie a fermecat-o pe frumoasa Zână
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
s-a stins frumos de parca ar fi dormit. Tot satul Îl plânse, Îi aprise lumânări, și-l petrecură până la groapă. Bunul Dumnezeu, văzu cum se Îndreptase creștinul și că făcuse mai multe fapte bune decât păcate, așa că În marea Lui bunătate, i-a uitat toate relele și l-a luat sus la cer. În cer Sfânt-Ilie avea o trăsură cu roți de foc cu care cutreiera norii. Și trăsura era trasă de patru cai albi, cai Înaripați care-l purtau ca
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mari, dulci și zemoase, ca dar de ziua lui. Atunci Sântilie, care nu primise niciodata un dar de la nimeni, fură cosul cu mere, lăsându-i pe băieți plângând. Dumnezeu văzând ce face Sântilie, Îl dojeni blând și Îl mustră cu bunătate. Lui Dumnezeu i-a fost milă de Sântilie și Îi făcu un dar neașteptat: un coș plin cu mere de aur. Așa că și azi oamenii culeg din livezi mere, iar merele lui Sântilie sunt mere de aur acolo sus, În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
venea pe furis În sat o vulpe roșcată să mai fure câte o puicuță dolofană. LEGENDA LĂCRĂMIOAREI Am auzit povestindu-se despre un Împărat care nu plânsese niciodată În viața lui. În zilele de pace și liniște, zâmbea supusilor cu bunătate și blândețe, se bucura alături de ei când le năștea nevasta, el botezându-le pruncii. Se bucura alături de supuși când Își Însurau feciorii ori Își măritau fetele, el dându-le câte o pungă cu bani de aur. Când Îi mureau ostenii
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
altele pitice. Dar căuta să le mulțumească pe toate. Și a mai dat Dumnezeu parfum florilor, care de care mai Îmbietor. Și a făcut În așa fel ca unele fori să Înflorească ziua, iar altele să Înflorească noaptea. Iar În bunătatea Lui cerească Dumnezeu a trimis florile să Înflorească pe rând, nu toate deodată: așa că și azi florile Înfloresc ori primăvara ori vara ori toamna. La sfarșit Dumnezeu a pus câte un nume fiecărei flori: laleaua, garoafa, bujorul, crinul, narcisa, trandafirul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Alun creștea și creștea și se făcea tot mai frumos, tot mai voinic, tot mai Înțelept și tot mai priceput În toate cele.Toată lumea se mândrea cu fecioarul, dar cel mai mult se mândrea maică-sa.Toată lumea Îl iubea pentru bunătatea lui, pentru blândețea lui, dar cel mai mult Îl iubea maică-sa,căci semăna cu tatăl lui.Și Îl mai iubea și o fată, dar nu orice fată, ci chiar fiica dușmanului lor de moarte. Tatăl fetei, Împărat și el
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Ion, din perete vegheau câteva icoane vechi, ferecate în argint. Apăru lelea Maria cu o tavă, pahare, o garafă plină cu ceva închis la culoare. Dispăru pentru câteva clipe și reveni cu un platou mare plin cu tot felul de bunătăți și cu un coș cu pâine. Domnule Petre, bine ați venit. Nu-mi mai amintesc dacă atunci când mi-ați dat comanda am băut aldămașul, dacă nu, o facem acu', de două ori nu strică. Umplu paharele și un parfum de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
noi, să aveți sus de-o gustare. Bogdaproste și mulțumesc. Ziua bună și mergeți cu bine, domnu' Petre. La ieșire îl aștepta Toni, care când porniră spre casă, stătea lipit de piciorul lui, dar cu ochii ațintiți la coșul cu bunătăți. Ajuns în sufragerie, urmat îndeaproape de Toni, Petre puse panerul pe masă și începu să scoată darurile căpătate. Toni, care rămăsese tot la brânza și salamul de dimineață, la răspândirea miresmelor pe la nasul lui începu să se agite, cerându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se gândi că totuși e păcat să dai ce-ai primit de pomană la un câine, fie el și Toni. Așa că mai scoase câte ceva din frigider, oferta fiind trecută cu vederea de mioritic. "Pofta-n cui", îi zise Petre, puse bunătățile "la fereală" și urcă să se întindă. După o noapte agitată, avusese în sfârșit o dimineață bună, gândind că poate și următoarele o să-i fie la fel. Se trezi când deja se înnoptase. Făcu focul în șemineu, se așeză în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
deocamdată să vorbiți unul cu altul, vedeți ce poate face fiecare și toți împreună. Până vom ridica făbricuța, bade Ioane, ia-ți la atelier câțiva tineri și pregătește-i, iar matale, lele Maria, vezi cu neamurile și prietenele cam ce bunătăți ați putea pregăti "la export", că ce-am gustat la matale acasă n-o să pot uita niciodată! Adunarea se încheie cu "Ura, să trăiască domnu' Petre", cu strângeri de mână. Petre era fericit, în sfârșit își regăsise rostul în viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a înviat" și ei îi răspundeau "Adevărat a înviat". "Familia" a mai rămas prin livadă, supravegheată de Toni, admirând pomii înfloriți, albinele și gâzele, iar Petre se retrase pentru a pregăti prânzul. Acum li s-au schimbat fețele văzând atâtea bunătăți pe masă: drob, caș cu ceapă verde și ridichi, ciorbă de miel, friptură de miel cu pepene murat, cozonac, pască, afinată, busuioacă, pâine de casă... Petre oficia serviciul ca un maestru, stilat și atent la reacțiile musafirilor. Nu auzi nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
miel, friptură de miel cu pepene murat, cozonac, pască, afinată, busuioacă, pâine de casă... Petre oficia serviciul ca un maestru, stilat și atent la reacțiile musafirilor. Nu auzi nici un comentariu negativ sau vreo critică. Toți așteptau părerea mamei. De unde atâtea bunătăți? Ai angajat personal de la Hilton? Începură să râdă, așteptând reacția tatălui. Nu, dar fără să știți voi, am urmat eu un curs la Hilton. Și nu numai la Hilton, în cele trei luni cât am stat la Paris am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
găsit și câteva ciuperci, pe care le expuneau la expertiza nasului lui Toni, pentru a vedea dacă nu sunt otrăvitoare. S-au așezat într-o poieniță scăldată în soare, au așternut paturile și iar s-au înfruptat din coșul cu bunătăți. Toni a limpezit locul de resturi și, cum apăruseră câțiva norișori, s-au întors acasă, fericiți de buna primire ce le-o făcuse pădurea. Fiind cu toții cam osteniți de drumul prin pădure, au hotărât "să se întindă" puțin, urmând să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
țesături din val și ștergare care se dau de pomană împreună cu un colac, o lumânare și o cutie de chibrituri. „Buclucurile” aduse de la biserică sunt împodobite cu câte un ștergar țesut, bani, colac și lumânare. Nu lipsește pomul încărcat cu bunătăți: mere, nuci, porumbei din aluat, bomboane, precum și colivele din grâu ornate cu chipul Maicii Domnului. Se fac de asemenea pomene - colaci și diverse ornamente din făină de grâu. Sicriul era altădată așezat în car tras de boi. Când este scos
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cuvânt „fatal“. Nu puteam crede că e adevărat. Aveam sentimentul că și carnea mea va dispărea odată cu a mamei, dacă moare ea. De-acum încolo, gândeam eu, nu mă mai interesează nimic altceva. Nu vreau decât să-i dau toate bunătățile din lume: pește, ficat, ciorbă, supă, roșii, ouă, lapte... Ar fi bun niște tōfu... supă miso cu tōfu. Orez. Găluște din orez. O să vând tot ce am ca să-i cumpăr mamei mâncare. Am intrat în camera chinezească și am scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
unitate. Aș fi vrut să mă aflu într-o lume plină de transparențe și limpezimi de cristal, o lume poate puțin plicticoasă, dar mult mai simplă decît aceea în care trăiesc. Totul ar fi fost într-adevăr mai simplu, dacă bunătatea, puritatea, generozitatea, sinceritatea, integritatea, sensibilitatea, pe de-o parte, lăcomia, egoismul, lipsa de scrupule, prostia, grosolănia, viclenia, ipocrizia și vanitatea dusă la extrem pe de altă parte, ar fi fost întotdeauna înscrise în culoarea și forma ochilor, în alcătuirea sprîncenelor
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
lumea noastră. Dincolo de valențele documentare, iar regizorul este minuțios și atent la detalii, ceea ce se distinge numaidecât este încărcătura emoțională și o serie de trăsături esențiale ale acestei armonii aproape idilice, trăsături pe care Dumnezeu știe când le-am pierdut: bunătatea, blândețea, răbdarea. Premiul pentru întreaga carieră oferit de Banca Transilvania a revenit regizorului Dan Pița și indiferent cât de critic aș privi opera acestui regizor, nu pot să uit că au fost ani în care doar filmele lui, ale lui
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]