678 matches
-
amurg, la care rănile fumegă lumină, "erou urlând în rana însorită". Universul bacovian pătrunde încet-încet în lumea lui Mircea Dinescu: "Grădini plutind, încerc melancolia/ acelei flori numită vag amurg/ din care-am risipit copilăria/ ca o zăpadă caldă pe un burg." După o lectură a volumului rămâi plăcut impresionat de imagistică, de muzică, dar nu te reține decât candoarea tinereții, care începe să fie hărțuită de timp, de gândul iubirii, de moarte. "Eu care n-am fost nici copil minune și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
realizarea estetică lasă de dorit : Și când pe holde nesfârșite macii / Îngenuncheați la umbra noastră sfântă, / vor asculta uimiți cum toți săracii/ Ca o pădure care crește cânta/ Celor căzuți pentru libertate". 2 "De mine se teme în taină tot burgul / Sunt prințul penumbrelor eu sunt amurgul". Cornel Regman vorbind despre Radu Stanca ("Radu Stanca și măștile'', Tomis, ian. 1967) arată că balada devine a decorului, și anume, în jurul sentimentelor și al ideilor creează un decor "baroc". Gesturile, întâmplările se închid
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nu neapărat cu o Euridice nubilă, pot fi stimulate de un Album de familie în care coabitează, fericit, mai multe personaje descinse din imaginarul mitologic, trecute în revistă cu melancolia inerentă unei astfel de întreprinderi menite a stimula memoria: "Din burgul meu sosesc misive/ cu melancolice comprese/ așa cum foloseau adese/ sinucigașii din Ninive.// Poștașul Behemoth beat turtă/ își șterge botul de un timbru/ apoi cu vocea fără timbru/ ne spune spița lui yogurtă.// Pe sub ferestre trei catâri/ au marfă bună de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Nopțile cu chirie, poetul nu manifestă nicio rezervă în asumarea până la capăt a acestei identități lirice. Ceea ce înseamnă și faptul că exploatează aproape exclusiv marile teme literare (destinul, timpul, solitudinea, dragostea), în texte organizate în jurul unor metafore-simbol cunoscute: theatrum mundi, burgul medieval, labirintul, cimitirul, colivia, trupul-închisoare ș.a. Prin ele se dă relief neliniștilor dintre cele mai grave, din care lirica modernă s-a nutrit întotdeauna: "S-au terminat vorbele./ S-a umplut ograda cu lucruri/ cerșitoare de sunet./ Toate s-
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de o conștiință a artificiului, a convenției care se cere subminată de o ironie subțire: Când noaptea se târăște ca motanii/ să-ți lingă seva care dă în pârg/ statui de abur leagă epifanii/ de stâlpi umili la poarta unui burg.// Din snopul de tăceri civile/ îmi treier cina micului eon/ ajuns cu pașapoarte și ștampile/ șeful luntrașului pe Acheron.// Și risipind monade ca sesterții/ în lupanarul târgului de praf/ ca un bacșiș las pe taraba ceții/ milordul frate al lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
că până și prevestirile și semnele morții sunt coordonate prin grație și estetism transcendentalizant". Versurile selectate de autorul Istoriei literaturii române de azi pe mâine Nu mai este mult/ până mă veți vedea plutind/ într-o pasăre de aur/ peste burgul de aur/ prin ploaia de aur/ într-un regal dezechilibru,/ Cu mâinile și picioarele retezate// și, laolaltă cu lupii captivi/ veți înțelege alchimistul/ îngenuncheat în inimă") justifică doar parțial estetismul sui generis al poetului ieșean, putând fi mai degrabă citite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
rege, suveranii Europei, din ce în ce mai izolați pe tronurile lor, vor fi cuprinși de amețeală și vor cădea în prăpastia pe care a deschis-o Sfîntul Ludovic. Scena capătă acum un înțeles deplin. Bărbații purtînd măști, adunați sub bolțile subterane ale vechiului burg au venit din toate țările occidentale; toate statele, toate regatele, toate principatele sînt reprezentate. Scopul care i-a adunat este simplu, dar măreț: să grăbească distragerea vechii ordini monarhice și creștine, să pregătească domnia universală a Libertății și Egalității. Ceea ce
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
atestate de planurile făcute unor construcții din Lvov și Iași. Pentru continuarea studiilor, pleacă în 1805 la Viena, capitala despotismului luminat, ocupată atunci de Napoleon. Beneficiază, între 1805 și 1808, de prelegerile de matematică și astronomie ale lui J. T. Burg, dar și de o pregătire polivalentă, în spiritul enciclopedismului vremii, în artă, literatură și limbi străine. Orientarea umanistă îi resuscită tradiția latinistă și nostalgia obârșiilor romane, făcându-l să aleagă Italia drept patria desăvârșirii sale spirituale. Străbate orașele lombarde, aflate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
sau ca din vechi lecturi”). Livrescul nu e însă prilej de paradă a unei erudiții reci, ci trăire de voluptăți estete. Formula definitivă e revelată de pendularea între „panta clasică din miazăzi” și o jouissance de vivre cu cețuri de burg medieval transilvan și ingrediente de oțiu oriental: „Mi-e groază de sofismul sintetic și cu vogă / și care moleșeala din sânge mi-o abrogă, / cum și de postulatul lansat de Euclid / pe-un crug lucid” - stare tradusă în seducția baladescului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
învins, și în jurul c ăreia trebuiesc dar concentrate toate forțele bănești și intelectuale” - se spune în ultimul număr al Palodei. * Într‐un articol program din Paloda Literară poetul D. Nanu, profesor la Liceul Codreanu, observă că: „ Bârladul seamănă cu vechile burguri germane care au orgo liu de a trăi din propria lor viață intelectuală.” El definea prin artă atmosfera care a dus la apariția revistei „Făt‐ Frumos”, care a făcut epocă în viața literară a țării, Nicolae Iorga asemuind‐o cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nașterea sau renașterea orașelor și apariția burgheziei. Acest lucru nu s-a realizat fără conflicte, căci un corp străin venea să tulbure ordinea feudală și rurală. Dar, inevitabil, civilizația noastră devine citadină. Cu-vântul francez burghez (la origine, locuitorul unui burg) nu definește la fel de bine personajul ca germanul Bürger sau spaniolul ciudadano: este vorba nu doar de un meșteșugar sau de un negustor care vrea să fie independent, ci și de un cetățean care vrea să își guverneze cetatea. Aceasta devine
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
al Universității "RomânoGermane" din Sibiu. A publicat numeroase articole, studii, cursuri universitare și volume cu caracter științific: Adunări de stări în Țările Române. Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Casa de Presă și Editură TRIBUNA, Sibiu (1998), Istoria în documente, Editura BURG Sibiu (2002), Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții, Editura CHBeck, București (2008), Introducere în istoria modernă universală, Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș (2008) etc. A participat la o serie de conferințe în centre universitare din țară și străinătate. Gheorghe Bichicean
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Bürgerthums, Erster Theil, Leipzig, 1850. BICHICEAN, Gh., Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, A.T.U., Sibiu, 1996, pp. 21-29. BICHICEAN, Gheorghe, BICHICEAN, Andrei, Despre democrație, ed. a II-a, Ed. Burg, Sibiu, 2002. BICHICEAN, Gheorghe, Congregațiile generale în Transilvania voievodală, Ed. CH Beck, București, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Drept roman. Instituții, izvoare, jurisdicții, Ed. CH Beck, București, 2008. BICHICEAN, Gheorghe, Fortificațiile și războiul de poziție. Campania românească din vara anului 1917, în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
658 K. J. Holsti, op. cit., p. 229. 659 K. J. Holsti, op. cit., pp. 223-224. H. Schulze, op. cit., p. 157, von Krockow, op. cit., p. 270. Jacques de Launay, op. cit., p. 230. Gh. Bichicean, A. Bichicean, Despre democrație, ed. a II-a, Burg, 2002, p. 22 (n. 42). Haushofer și-a orientat gândirea spre construcția marilor ansambluri continentale: marele spațiu Grossraum (revista Zeischrift für Geopolitik, fondată în 1924) devine la Hitler teoria "spațiului vital": I. N. Sava, Geopolitica. Teorii și paradigme clasice. Școala
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
modelate de cutumă (fel tradițional de a fi și de a acționa), afectul lui e predominant religios, starea mentală e impregnată de trăiri de conștiință și nu de intelectualizare. Viața lui se desfășoară în familie, în sat și în mediul burgului, al spiritului corporatist."(Bădescu, 2002: 235) Tönnies a construit cele două concepte având în minte opoziția între zonele rurale și cele urbane și considerând cele două ideal tipuri ca extreme, realitatea socială situându-se adesea undeva între acestea. Continuând opera
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a face din Mihnea un personaj complex, aidoma lui Vlaicu Vodă, eșuează, însă tribulațiile sufletești ale Milei, între iubire și ură, asigură acțiunii un anume dramatism. Rețin atenția și câteva scene pitorești, precum iarmarocul din Târgoviște ori forfota din piața burgului Sibiu, locul în care se produce asasinarea lui Mihnea. Detașată parcă din Bimbașa Sava, piesa într-un act Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează apropierea autorului de subiectele contemporane, având în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
Cornelius Agripa»”) intră în atmosfera de „legendă nordică”, prin care sufletul înstrăinat, pândit de moarte își trăiește „exilul nostalgic” („O albă lebădă sub lună și-n urmă, iată, Lohengrin. Sunt mort deși mă simt în viață. Trăiam odată-n vechiul burg !” - Anamnisis). Nici vetustețea acestor fresce „desprinse din stemă parcă”, nici chingile formei fixe (sonetul) nu întunecă înfiorarea, uneori muzicalizată simbolist, în fața timpului („În umbră-Umbră - el stă viu” - Pendula veche de stejar), temă ce-i domină versurile. Încă amintindu-i pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288590_a_289919]
-
referință în goticul romantismului german sau de aiurea (poemul Doar dinții speculează o temă a lui Edgar Allan Poe), se pune în scenă, cu redundanțe, controlul histrionic al actului fiind activ și vizibil în regie (Odaia gingașei iubiri, Vedenie în burgul gotic). Un poem caracteristic și în același timp unul dintre cele mai frumoase ale sale este Spre steaua carnagiului: „Treceam - câtă vreme - pe lângă limanuri,/ prin intermundii, tărâmuri inferne,/ fără opriri la cereștile hanuri,/ căci, vai, călăream pe un vierme.// De ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
treatment in primary care. JAMA 2001; 286: 1317 1324. 35. Holdsworth J. District hospital management and outcome of critical lower limb ischemia: comparison with national figures. Eur J Vascular and Endovascular Surgery 1997; 13: 159-163. 36. Jain D, Shaker SM, Burg M, Wackers FJT, Soufer R, Zaret BL. Effects of mental stress on left ventricular and peripheral vascular performance in patients with coronary artery disease. J Am Coll Cardiol 1998; 31: 1314-1322. 37. Jensen SA, Vatten LJ, Romundstad PR, Myhre HO
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar și spre altele, mai îndepărtate, în care viețuiau prin Bărăgan sciții, precum și spre veacurile în care strămoșii poetei „plecau [...] în toamnele tăcute, / Cu turme și ciubare / Prin burguri cu grofi aprigi și târguieli amare / La Lipsca și Trieste, la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
reușit să genereze în plan lingvistic niciun cuvânt propriu care să desemneze conceptul de „oraș”. În intervalul mai sus amintit, toți termenii utilizați ce denumeau această realitate erau cuvinte de împrumut: târg - de origine slavă (trugu), comună - din franceză (commune), burg - din germană (Burgă/ franceză (bourgă, oraș - din maghiară (városă. O evoluție deosebit de interesantă au avut-o derivatele urbe/urban. În cazul substantivului urbe (din latinescul urbs, ~is), acesta reușește să pătrundă în limbajul cotidian abia la sfârșitul secolului al XIX
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orientală. Și mai mult încă, diferențierea provine din variațiunile ce au existat înainte de 1950, în relația oraș-sat. Atît în Europa Centrală cît și în cea Orientală raportarea la Occident viza urbanismul și atașamentul față de specificul ancestral rural sau tipic al burgurilor rămase în mare parte rurale. În spiritul acestei viziuni, liberalii unguri au fost calificați drept urbaniști, fără a avea vreo legătură cu urbanismul sau cu arhitectura, în timp ce adversarii lor tradiționaliști și-au luat titlul de agrarieni sau de populiști. Deși
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fenomen militar a favorizat ascensiunea "cavalerilor" de origine țărănească; ei au sporit rîndurile aristocrației hidalgo, devenită mult mai numeroasă și mai per-meabilă aici decît în altă parte, înglobînd aproape a zecea parte a locuitorilor Castiliei în 1541 iar în anumite burguri ale Astu-riei și Regatului Leon reprezentînd jumătate din populație (comparativ cu procentul de 1-3 % în cea mai mare parte a Europei, cu excepția Ungariei)98. Cît despre repopularea teritoriilor, puțin cîte puțin, recucerite dar expuse încă multă vreme raidurilor arabe, aceasta
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
confesiune surâzătoare, melancolică, aparținând unui fel de Ianus bifrons care își joacă în fața ochilor, sfios și autoironic, imaginea. Viața între cărți, în bibliotecă, trăire aproape muzicală, se vede concurată de viața cea aievea, de odinioară și din clipa prezentă, când burgul este descoperit cu o privire ingenuă, care soarbe parcă uitata exuberanță a naturii. În acest jurnal liric, monologic, delicat, aristocratic, emoțiile vin dinspre și se întorc întotdeauna la lectură, carte, motive livrești. Ca și A. I. Odobescu, C. peripatetizează grațios și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
proporțională cu cantitatea de proteină prezentă în vaccin. VACCINURI TERAPEUTICE Realizarea unor VLP himeră, care să conțină atât antigenele proteinei capsidare cât și ale oncoproteinelor E6 și E7 reprezintă strategia cea mai avansată pentru obținerea unor vaccinuri terapeutice (van der Burg S.H. și colab., 2007). Vaccinurile HPV au fost dezvoltate după obținerea expresiei proteinei capsidare L1 în celule eukariote. Astfel sintetizate, proteinele sunt glicozilate și se pot autoasambla în particule asemănătoare virionilor care exprimă epitopi conformaționali identici cu cei din structura
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]