2,180 matches
-
le va înapoia. Nici pierderea unor copii nu l-a determinat să caute o slujbă. Ca orice gânditor neînțeles, Marx nu putea triumfa pe tărâm simbolic decât pierzând în plan economic. O asemenea contradicție dădea naștere unor reprezentări ambivalente ale burghezului și ale intelectualului: primul, client de negăsit, solicitat și disprețuit în același timp, al doilea, prinț al spiritului făcând negoț, vrând-nevrând, cu intimitatea sa cea mai secretă 122. De simpatia lui se bucurau toți cei care refuzau servituțile vieții utilitare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mari disponibilități morale 138. În probleme de generozitate socială, Marx nu aducea nimic nou. Exagera doar tendințe existente deja în dezbaterile vremii. Pentru că nu mizeria sporea la mijlocul secolului XIX, ci sensibilitatea față de ea. Din preocuparea de a se diferenția față de burghezul „hrăpăreț“, exploatator al celor mulți, vechea aristocrație reinventa atunci mila creștină sub numele de filantropie. Iar Marx nu făcea decât să amplifice această strategie de discredit simbolic. În realitate, chiar dezvoltarea capitalistă făcea posibilă discuțiile despre sărăcie și, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a „mizerabililor“, căpăta, în ochii elitelor, imaginea unei omeniri diferite și amenințătoare, degradată, irecuperabilă, potențial criminală 142. Dintre cei doi actori implicați în susținerea acestei alterități, cel care comandă, contrar aparențelor, nu este cel despre care se vorbește, proletarul, ci burghezul, acela care ține discursul și care găsește în celălalt un mijloc de a-și hrăni fantasmele 143. Muncitorul real devenea, prin delegație, un Prometeu care sfida limitele cunoașterii, pronosticurile sociale. Toate aceste potențialități au o componentă onirică, inerentă epocii, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se regăsește în toate revoluțiile din secolele XIX și XX, care au supralicitat inegalitatea ca sursă insuportabilă a suferinței. Era, acesta, debutul erei istorice a mulțimilor. Noua eră a alimentat constant utopia egalității. Prin contrast cu cetatea ideală, a egalității, burghezul a atras toate criticile și tot disprețul. Acesta este eroul preferat de Balzac, înfățișat în forma parvenitului, este pramatia lui Stendhal, ori filistinul lui Marx. Literatura și filosofia au contribuit în mod hotărâtor la impunerea acestui portret în aquaforte al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a atras toate criticile și tot disprețul. Acesta este eroul preferat de Balzac, înfățișat în forma parvenitului, este pramatia lui Stendhal, ori filistinul lui Marx. Literatura și filosofia au contribuit în mod hotărâtor la impunerea acestui portret în aquaforte al burghezului. În contrast cu noblețea de caracter a aristocratului ori a cugetătorului, burghezul este meschin, obtuz și diform. De la stânga la dreapta, de la Lamartine, Heine, Hölderlin și până la Stendhal și Flaubert, toată lumea îl urăște 10. În spațiul cultural și social-politic românesc ura față de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
preferat de Balzac, înfățișat în forma parvenitului, este pramatia lui Stendhal, ori filistinul lui Marx. Literatura și filosofia au contribuit în mod hotărâtor la impunerea acestui portret în aquaforte al burghezului. În contrast cu noblețea de caracter a aristocratului ori a cugetătorului, burghezul este meschin, obtuz și diform. De la stânga la dreapta, de la Lamartine, Heine, Hölderlin și până la Stendhal și Flaubert, toată lumea îl urăște 10. În spațiul cultural și social-politic românesc ura față de burghez este însă departe de a fi aureolată de un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În contrast cu noblețea de caracter a aristocratului ori a cugetătorului, burghezul este meschin, obtuz și diform. De la stânga la dreapta, de la Lamartine, Heine, Hölderlin și până la Stendhal și Flaubert, toată lumea îl urăște 10. În spațiul cultural și social-politic românesc ura față de burghez este însă departe de a fi aureolată de un asemenea prestigiu. Într-un mediu istoric întârziat, burghezia nu este repudiată atât pentru starea ei materială, cât pentru originea sa etnică. Faptul că numeroși exponenți ai capitalismului primar erau alogeni a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
burghezia nu este repudiată atât pentru starea ei materială, cât pentru originea sa etnică. Faptul că numeroși exponenți ai capitalismului primar erau alogeni a generat o reacție de adversitate față de străini, în primul rând, și abia în plan secund față de burghezi. În aceste condiții, ideologul socialismului românesc, C. Dobrogeanu-Gherea, nu se războiește atât cu burghezia, cât mai ales cu promotorii neoiobăgiei și ai regimului hibrid generat de lipsa unei burghezii puternice. Eminescu vede în regimul liberal artificial un factor dizolvant al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
românească”, „Vatra”, „Albina”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Familia”. În presă debutează în 1953 la „Viața românească”, cu schița Cișmele și noroi, iar editorial în 1954, cu volumul Cișmele și noroi, cuprinzând șase schițe satirice în spiritul vremii, la adresa moralei și a comportamentului burghezului mărunt. Înrâurit în mare măsură și de exercițiul ziaristic, scrisul lui L. se transformă cu timpul atât la nivel stilistic, cât și tematic. Culegerile Aventurile lui Nucu (1956), Din satul meu (1956), Zile de iulie (1956), An de școală (1957
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
brașovean. Lunga perioadă de apariție, șaizeci și doi de ani numai în secolul al XIX-lea, explică, în bună parte, oscilațiile de atitudine și unele inconsecvențe. De la liberalismul moderat și reformist, cu ecouri iluministe, al lui G. Barițiu, la democratismul burghez, cu justificate revendicări naționale, dar fără un program de acțiune socială, al Partidului Național Român (pe care, după 1881, gazeta l-a reprezentat o vreme), calea G. de T. a fost jalonată de evenimentele din 1848-1849, de epoca de relativă
GAZETA DE TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
este mai bogată, cu cât citești și ai mai multe puncte de vedere la dispoziție, cu atât ești mai dificil de reeducat. Comunismul a mizat mult și pe deculturalizare sau aculturalizare, trimițând intelectualii la munca de jos, sărăcindu-i pe burghezi, aducând țăranii la oraș. Prin aceste dislocări oamenii erau scoși din contextul lor cultural, reperele lor valorice erau perturbate și anulate. În haosul astfel creat, regimului Îi era mai ușor să-și impună propriul mesaj: iată, acesta este adevărul, aceasta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intereselor patriei noastre socialiste”1, adică (reluând În literă o frază jdanovistă): „Arta trebuie să servească unui singur scop: educației socialiste, comuniste”2. Tot În termenii reactivatelor clișee jdanoviste, omul politic combate traducerile, cărțile „care fac apologia modului de viață burghez, chiar apologia crimei”, literatura decadentă „care otrăvește sufletul tineretului nostru”. Socotită vătămătoare, libertatea de creație este Înfierată, actul artistic redevenind, ca În vremea stalinistă, o afacere a activului de partid: De dragul libertății de creație noi nu putem Închide ochii, nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu Hrabal, Mroek etc., de acord, dar mereu de sub superficialitatea râsului pândește strigătul individului liber profund ultragiat. Se poate vorbi despre rezistență În literatură atunci când dispunem de o varietate a competiției din avangarda modernistă, când experimentul modernist Îl epatează pe burghez la fel ca și pe nomenclaturist. E o rezistență a stilului contra literaturii de consum. Doru Pop: Întrebarea mea rămâne următoarea. Când vorbești despre comunism - și tocmai pentru că te referi la așa un eșantion Îngust de observare, evident că În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Finețea conversațiilor aluzive, inventate în spiritul istoriei, este probabil fără egal în romanul istoric românesc, iar analogiile cu situații reale și situații ficțional cunoscute operează permanent în mintea cititorului avizat. Iată-l pe Pantazi Ghica, primul nostru gidian: „Ești un burghez înrăit! - Ce-i rău în a fi burghez? - N-ai simțul gratuității și plăcerea autodistrugerii.” Înțelepciunea luptelor politice: „Uneori un dușman detestabil este un factor de solidarizare mai eficace decât un conducător ambițios”. Raporturile cu Occidentul Europei și perpetua chestiune
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
probabil fără egal în romanul istoric românesc, iar analogiile cu situații reale și situații ficțional cunoscute operează permanent în mintea cititorului avizat. Iată-l pe Pantazi Ghica, primul nostru gidian: „Ești un burghez înrăit! - Ce-i rău în a fi burghez? - N-ai simțul gratuității și plăcerea autodistrugerii.” Înțelepciunea luptelor politice: „Uneori un dușman detestabil este un factor de solidarizare mai eficace decât un conducător ambițios”. Raporturile cu Occidentul Europei și perpetua chestiune a sincronizării: „Dumneata vorbești de parcă ai trăi în
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
FĂRCĂȘAN, Sergiu (23.X.1924, București), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Elisei (n. Schapp) și a lui Meyer Finkelstein. Și-a petrecut copilăria într-un mediu burghez, de oarecare înlesnire materială. Urmează școala primară la Seminarul „Ienăchiță Văcărescu”, continuându-și învățătura la Gimnaziul „Ion Heliade-Rădulescu” și la Liceul „Mihai Eminescu”. Înscris la Facultatea de Medicină din Timișoara, se mută după doi ani la cea din București, dar
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
din mediul urban -, lipsa de prosperitate nu consta în venituri mai scăzute, ci în statutul social inferior, în vulnerabilitatea lor sporită în raport cu instituțiile statului și în interzicerea accesului la puterea socială și politică. Asemenea evreilor din societatea românească interbelică sau burghezilor din societatea medievală europeană, aceste grupuri sociale aflate în zona excepționalității sociale își plăteau confortul material prin renunțarea la alte componente ale prosperității, precum lipsa de securitate socială, prestigiul scăzut și accesul interzis sau limitat la puterea politică. În mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cel mai mult timp. Nu avem de a face cu o noutate istorică, ci doar cu revitalizarea unui sistem mai vechi decât capitalismul de organizare a economiei. Este suficient să ne amintim că, de exemplu, în Evul Mediu, societatea interzicea burghezilor - care aveau bani, dar nu și titluri nobiliare - să poarte haine confecționate din catifea, rezervate nobilimii. Hainele de catifea existau pe piață și aveau, evident, un preț de piață. Dar dacă erai burghez și nu nobil, acest preț se multiplica
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de exemplu, în Evul Mediu, societatea interzicea burghezilor - care aveau bani, dar nu și titluri nobiliare - să poarte haine confecționate din catifea, rezervate nobilimii. Hainele de catifea existau pe piață și aveau, evident, un preț de piață. Dar dacă erai burghez și nu nobil, acest preț se multiplica cu un coeficient β care făcea produsul inaccesibil, indiferent câți bani ai fi avut. Similar, pe piața socialistă a României existau autoturisme oferite spre vânzare populației. Dar prețul lor „de piață” era ponderat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și se străduia să dovedească că organizarea capitalistă a producției este deopotrivă legală și morală, cel puțin în interiorul moralei socialmente acceptate. Este adevărat că Marx nu găsește nici un alt motor final al acțiunii de tip capitalist decât lăcomia infinită a burghezului, însă el considera, precum toți filosofii capitalismului de până la el, lăcomia și egoismul un „dat natural” uman. Iar capitalismul urma să fie înlocuit de comunism nu în virtutea unei morale superioare, cea a dezalienării, pe care neomarxiștii au descoperit-o mult
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pentru a se implica, cu un succes oscilant, în politică, în vreme ce marele capital și-a folosit resursele pentru a-i influența pe actorii politici care ajungeau la guvernare. Această primă etapă a privatizării a spart unitatea socio-economică a fostei mici burghezii socialiste și a condus la restructurări importante în interiorul ei. Nu toată fosta mică burghezie socialistă a avut acces la privatizare sau a avut încredere în rezultatele ei. Nu toate aceste privatizări ale fostelor circuite financiare dinspre stat spre mica burghezie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care unește mica burghezie. Dacă ar fi vreodată să dăm crezare teoriilor conspiraționiste, atunci ilustrarea acestora trebuie căutată mai puțin la nivelul instituțiilor fostului comunism - Securitatea, Nomenklatura, activiștii de rang secund ai birocrației politice comuniste etc. -, cât în interiorul acestei mici burghezii foste socialiste și devenite neocapitaliste. Definirea acestei relații drept „corupție” este, însă, sociologic vorbind, îndoielnică. Mai degrabă avem de a face cu un mecanism de funcționare a societății care, deocamdată, nu poate fi înlocuit cu altceva. Eu, cel puțin, nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unei componente a micii burghezii. În România postcomunistă, această componentă a reușit chiar să se instituționalizeze în primii ani de după revoluție, prin intermediul Partidului Democrat Agrar. Alte țări est-europene foste comuniste au construit și ele asemenea partide politice, formate din mici burghezi care pretindeau că reprezintă țărănimea și care au avut un succes politic variabil. Indiferent de grupurile sociale pe ale căror voturi se bazau, până la urmă, mica burghezie românească s-a reprezentat pe sine și a susținut acele politici economice și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
constată mai Întâi o serie de caracteristici comune # ... nu ne putem abține să ne gândim la bolșevism, la organizarea sa militară și - mai ales In Rusia - la organizațiile sale de turnători aleși pe sprânceană, la decăderea de drept [statutara] a „burghezilor”, lipsiți de drepturi politice și cu bunurile confiscate, pe scurt la eliminarea Întreprinzătorilor, a comercianților, a rentierilor, a preoților, a descendenților familiei dinastice și a șefilor fostei politii (1959, pp. 136-137), # pentru a remarcă mai apoi contradicțiile la care este
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
seminarii, dezbaterile erau organizate sub forma apărării unor puncte de vedere opuse - fiecare trebuind să găsească cele mai bune argumente pentru a apăra punctul de vedere reprezentat. Cursanții trebuiau să fi citit literatura de propagandă a celorlalte partide, nazist, social-democrat, burghez și chiar enciclicele papale, dar literatura eretica de partid, precum cea a lui Troțki, era ascunsă Într-un fond documentar secret. Numele celor ce fuseseră excluși din KPD În anii ’20 era menționat, dar nimic mai mult, punctele lor de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]