3,155 matches
-
documentar «Vasile Eminovici» din satul Călinești Cuparencu, jud. Suceava”. În fiecare an, la 15 ianuarie (aniversarea zilei de naștere a poetului Mihai Eminescu), participanții la Festivalul Literar „Mihai Eminescu” vin la casa memorială și depun o coroană de flori la bustul poetului. După acest moment, la școala din localitate se desfășoară un scurt program literar-muzical. În anul 2009 a avut loc un recital de romanțe, susținut de soliștii Gabriela Teișanu, Elena Rusu și Gavril Dorneanu, acompaniați de orchestra „Tezaur folcloric”, a
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
municipiul Chișinău, fiind înmormântat în Cimitirul Central din capitala RSSM. În anii '80 ai secolului al XX-lea, sculptorul I. Poniatovski a executat la mormântul liderului sovietic un monument în marmură albă pe postament din granit, având ca piesă centrală bustul lui Kiril Iliașenko lucrat în tehnica altoreliefului. Pe postamentul de granit, este sculptat cu caractere Kirilice numele „Kiril Fiodorovici Iliașenko” și anii de viață ai acestuia .
Kiril Iliașenko () [Corola-website/Science/312562_a_313891]
-
moderne, în formă de "U", cu biserica rezidită în interior. Noul spital avea 240 de paturi, iar medicii îngrijeau bolnavii la cele mai ridicate standarde medicale. A fost refăcută și cupola, sub care se deschidea o sală imensă, decorată cu busturi, din care se urca pe o uriașă scară de marmură, din care se ieșea în mai multe cabinete și saloane. În prim plan se remarcau busturile din marmură ale lui Grigore Basarab și al Saftei Brâncoveanu. În 1904, planșeele din
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
A fost refăcută și cupola, sub care se deschidea o sală imensă, decorată cu busturi, din care se urca pe o uriașă scară de marmură, din care se ieșea în mai multe cabinete și saloane. În prim plan se remarcau busturile din marmură ale lui Grigore Basarab și al Saftei Brâncoveanu. În 1904, planșeele din lemn au fost schimbate cu planșee de beton armat, o premieră în România, și au fost adăugate corpuri noi de clădire. După reforma agrară din 1921
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
Juliusz Krajewski. În sculptură, a existat o tendință spre alegorii sculptate în piatră preaslăvind muncitorul obișnuit, utilizate în principal în scopuri arhitecturale, cum ar fi cele care înconjoară Palatul Culturii și Științei din Varșovia, inclusiv cea mai mare parte a busturilor din ipsos ale oficialilor comuniști din aparatul de partid apparatcik. Colecția de sculpturi socrealist poloneze este expusă la Palatul Kozłówka, aproape de Lubartów. Doctrina realismului socialist în cinematografia sovietică își avea originea în jurul Revoluției bolșevice (Eisenstein, Dovzhenko, Pudovkin),a atins apogeul
Realismul socialist în Polonia () [Corola-website/Science/329194_a_330523]
-
Bustul eroului Ion Grămadă din Stroiești este un monument ridicat în anul 2007 în memoria scriitorului și publicistului bucovinean Ion Grămadă (1886-1917), voluntar în Armata Română, căzut pe front în lupta de la Cireșoaia. El se află pe o culme de lângă DN17
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
monumentului s-au numărat prefectul județului Suceava, Orest Onofrei (care a contribuit cu suma de 1000 RON), și primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Constantin Gabriel Șerban. În noiembrie 2006, Asociația Culturală „Bucovina viitoare” a lansat un concurs de proiecte pentru un bust al lui Ion Grămadă, la care erau invitați toți sculptorii bucovineni. Propunerile erau așteptate a fi depuse până la data de 28 noiembrie (când se aniversau 88 ani de la data când Congresul General al Bucovinei a adoptat moțiunea privind unirea necondiționată
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
fi depuse până la data de 28 noiembrie (când se aniversau 88 ani de la data când Congresul General al Bucovinei a adoptat moțiunea privind unirea necondiționată a Bucovinei cu Regatul României) la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava. Bustul a fost realizat de către sculptorul Cezar Popescu după câteva fotografii de epocă. Costurile de execuție s-au ridicat la suma de 25.000 lei, banii provenind din donații și din sumele obținute de scriitorul Ion Drăgușanul din vânzarea volumului „Mărturisitorii
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
fotografii de epocă. Costurile de execuție s-au ridicat la suma de 25.000 lei, banii provenind din donații și din sumele obținute de scriitorul Ion Drăgușanul din vânzarea volumului „Mărturisitorii”, pe care l-a publicat în vara anului 2007. Bustul eroului Ion Grămadă a fost inaugurat la 26 august 2007, puțin după ora prânzului, pe un amplasament situat pe o culme de lângă DN17 (E58) care străbate comuna Stroiești, "„astfel ca toți călătorii să-l poată vedea pe Eroul Bucovinei pășind
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
care străbate comuna Stroiești, "„astfel ca toți călătorii să-l poată vedea pe Eroul Bucovinei pășind pe cer”". Cu prilejul dezvelirii monumentului, un sobor de patru preoți a celebrat și o slujbă de pomenire a eroului și de binecuvântare a bustului. La acest eveniment au participat subprefectul Ștefan Alexandru Băișanu, sculptorul Cezar Popescu, scriitorul și publicistul Ion Drăgușanul, primarul și viceprimarul comunei Stroiești, Ștefan Crainiciuc și Ion Băițan, membri ai familiei scriitorului și numeroși localnici. Monumentul este alcătuit din bustul din
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
a bustului. La acest eveniment au participat subprefectul Ștefan Alexandru Băișanu, sculptorul Cezar Popescu, scriitorul și publicistul Ion Drăgușanul, primarul și viceprimarul comunei Stroiești, Ștefan Crainiciuc și Ion Băițan, membri ai familiei scriitorului și numeroși localnici. Monumentul este alcătuit din bustul din beton al eroului Ion Grămadă, flancat de două postamente placate cu marmură albă, pe care sunt trecute numele unor eroi (Iustin Breabăn, Ion Grămadă, Lascăr Luția, Ambrozie Micuțariu, Silvestru Micuțariu, Dumitru Mihalaș, Vasile Popescu, Teodor Turturean, Aurel Tudor) și
Bustul lui Ion Grămadă din Stroiești () [Corola-website/Science/321913_a_323242]
-
roz. Clopotnița are șase clopote, turnate în 1936, armonizate în arpegiu. În 2011 a fost cuprinsă într-un proiect al municipalității pentru evidențierea patrimoniului arhitectural prin iluminat special pe timpul nopții. În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află busturile celor cinci ctitori ai bisericii: Iacob Marian, Ing. Victor Vlad, Pr. Ioan Imbroane, Av. Emanuil Ungurianu și Ioachim Miloia, executate de sculptorul Aurel Gheorghe Ardeleanu. Busturile lui Vlad, Imbroane și Ungurianu au fost dezvelite în 8 septembrie 2007, iar ale
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
iluminat special pe timpul nopții. În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află busturile celor cinci ctitori ai bisericii: Iacob Marian, Ing. Victor Vlad, Pr. Ioan Imbroane, Av. Emanuil Ungurianu și Ioachim Miloia, executate de sculptorul Aurel Gheorghe Ardeleanu. Busturile lui Vlad, Imbroane și Ungurianu au fost dezvelite în 8 septembrie 2007, iar ale lui Marian și Miloia în 7 septembrie 2008, cu ocazia prăznuirii hramului bisericii.
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
pentru a fabrica păpuși ieftine, cele scumpe având capul din porțelan. În sec. al XIX-lea, tehnica a pătruns și în SUA, unde s-a dat aprobarea ca bancnotele retrase din circulație să fie folosite la fabricarea de replici ale busturilor personalităților. Apariția maselor plastice a dus la abandonarea "papier mâché" în producția de serie. În prezent, "papier mâché" se folosește doar pentru lucrări artizanale, precum măști decorative sau obiecte de mici dimensiuni.
Papier mâché () [Corola-website/Science/311015_a_312344]
-
încadratura este un mijloc de expresie în cinematografie. Primele filme erau turnate la cadru general, datorită opticii primitive a vremii. Odată cu răspândirea obiectivelor cu focală lungă și rafinarea limbajului cinematografic, prim-planul (cadrul care arată fața și o parte din bustul persoanei) și mai apoi gros-planul (o parte a feței) au devenit mijloace specifice de expresie cinematografică, prin opoziție cu ceea ce spectatorul unei piese de teatru sau al unui spectacol de operă putea vedea cu sau fără un binoclu. Succesiunea cadrelor
Încadratură () [Corola-website/Science/311137_a_312466]
-
Timișoara, Cluj Napoca, Reșița, Caransebeș, Oravița, etc. În prezent este dirijat de învățătoarea Mirela Dragoș. Drept recunoaștere a importanței ctitorului Hagi, Nicolae Dimitrie, factorul de bază al existenței bisericii, locuitorii Oraviței Montane în frunte cu preotul Ion Găvădină, i-au ridicat bustul în grădina acestui locaș de cult, spre aducere aminte.
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
este opera sculptorul român Mihai Onofrei (1896 - 1980) Bustul, realizat din beton, este așezat pe un soclu înalt și simplu din beton. Pe soclu este fixată o placă de marmură pe care este următoarea inscripție: Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (1745 — 1813), cunoscut mai degrabă cu numele de Kutuzov, a
Bustul generalului Kutuzov () [Corola-website/Science/332787_a_334116]
-
lui Ieseu într-o inițială de pe la 1200-1215 de pe folio 4r a manuscrisului “Liber Scivias” de Hildegard von Bingen, Cod. Sal. X 16 a Bibliotecii Universitare din Heidelberg. Același arbore e reprezentat, cu mult mai multe ramuri, care formează medalioane cu busturile profeților, în biserica Sf. Margareta din Mediaș.
Ieseu () [Corola-website/Science/306110_a_307439]
-
ediții prime și cu autografe, fotografii edite și inedite, fotocopii, obiecte care au aparținut scriitorilor (pipă, medalii, ștampile, ceasornic solar etc.), numeroase extrase din operele lor, precum și ale exegeților acestora, fișe bio-bibliografice și genealogice, tablouri și portrete în ulei și busturi în ghips. Camerele memoriale: salon de muzică, bibliotecă-birou, sufragerie, dormitor sunt amenajate cât mai aproape de destinația lor originară, punând în evidență piese de mobilier, instrumente muzicale (flautul lui Iacob, pianul lui Leon etc.), fotografii, portrete ale membrilor familiei sau ale
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
celor trei conducători-Horea, Cloșca și Crișan. A doua cameră este o încercare de reconstituire a unui interior de casă de secol XVIII, iar în cămară sunt expuse obiecte și unelte specifice epocii și locului. În fata Casei memoriale se găsește bustul lui Crișan, opera a sculptorului Marcel Olinescu, lucrarea fiind realizată în anul 1929. Marcu Giurgiu s-a născut în anul 1733 în localitatea Vaca (astăzi satul Crișan, comuna Ribița, județul Hunedoara). A fost unul dintre conducătorii răscoalei țăranilor români din
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) din Crișan () [Corola-website/Science/324927_a_326256]
-
economist român pe timpul Imperiului Austro-Ungar. Iancu Flondor (1865-1924), unul dintre principalii făuritori ai Unirii de la 28 noiembrie a Bucovinei cu România, a fost căsătorit cu Elena de Zotta și a avut trei fii: În parcul central din Rădăuți există un bust din bronz al patriotului român Iancu Flondor, inaugurat în 28 noiembrie 2009. Nicu Flondor (1872-1948) a fost primar al municipiului Cernăuți de 3 ori. A fost căsătorit cu Elena de Grigorcea și a avut următorii descendenți: Nicu Flondor a primit
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
în Lista monumentelor istorice actualizată prin ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. De-a lungul anilor, Emil von Becker a creat numeroase lucrări spectaculoase: monumente publice, monumente funerare, statui, clădiri publice și private, cu sculpturi ornamentale, busturi, cavouri, grădini publice sau particulare, medalistică, numismatică, măști mortuare. O capodoperă realizată de Becker este Mormântul Ostașului Necunoscut din București, închinat memoriei celor căzuți în Primul Război Mondial și amplasat în Parcul Carol I. Acesta a fost vernisat în anul
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
două medalii, reprezentând monumentele și pe cei doi regi: Leopold al III-lea al Belgiei și Carol al II-lea al României. În aceeași linie, a realizat și "Monumentul soldaților căzuți în Primul Război Mondial", ridicat în 1940 la Rădăuți. Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica, turnat în bronz de Emil Becker în 1934, a fost amplasat în fața primăriei din Alexandria. În afară de aceste lucrări de artă monumentală, artistul a realizat peste 130 de lucrări, medalii și plachete pe teme istorice, culturale sau
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
liberali, și terminate în 1929, dar după ce aceștia au pierdut alegerile, lucrarea nu i-a mai fost plătită de către noul guvern național-țărănesc. Și-a primit totuși banii, abia în 1935, după ce liberalii au revenit la putere (Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2)). Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica a fost ridicat spre cinstirea fondatorului orașului Alexandria, Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834-1842. Bustul, amplasat în fața Primăriei, a fost turnat de sculptorul Emil Becker în 1934. Bustul hatmanului Mihăiță Filipescu, personalitate cu un rol
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
guvern național-țărănesc. Și-a primit totuși banii, abia în 1935, după ce liberalii au revenit la putere (Guvernul Gheorghe Tătărăscu (2)). Bustul domnitorului Alexandru Dimitrie Ghica a fost ridicat spre cinstirea fondatorului orașului Alexandria, Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834-1842. Bustul, amplasat în fața Primăriei, a fost turnat de sculptorul Emil Becker în 1934. Bustul hatmanului Mihăiță Filipescu, personalitate cu un rol important în înființarea orașului, a fost amplasat în fața Primăriei Municipiului Alexandria în 1934. https://www.facebook.com/pages/Emil-Wilhelm-Becker/189944924546558
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]