1,121 matches
-
șușă fiindcă drumul /ce trece/ în curmezișu șușălii și cu trecerea carălor pe acolo să dărâmă șușaoa, cari nu ar trebui să să zmintească”. Raportul acesta este din 16 iulie 1846 și poartă semnătura umbrăreșteanului de loc „Căpit/an/ Miron Bute”. Deși exprimarea slujbașului poartă pecetea vremii sale, din text rezultă clar grija epistatului pentru apărarea și păstrarea șoselei în permanentă stare de funcționare, în special în punctele unde construcția era periclitată. Mai rezultă din acest raport că drumul, respectiv șoseaua
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stare proastă de conservare, determinate ca datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și care a aparținut în mod sigur unui membru al familiei ctitorilor, înmormântat în acest loc. În continuare extragem și transcriem date din Sama lui Grigoraș Butunoi (= Bute I. S.) vătahului de la Umbrărești, de banii ce au cheltuit la trebuințele bisericii. și alte cheltuieli ce se ridică la totalul de 1.522 lei și 24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama lui Grigoraș Bute, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Butunoi (= Bute I. S.) vătahului de la Umbrărești, de banii ce au cheltuit la trebuințele bisericii. și alte cheltuieli ce se ridică la totalul de 1.522 lei și 24 parale (1 leu = 40 parale), sumă exclusivă din sama lui Grigoraș Bute, în care nu sunt incluse toate materialele cumpărate și nici toate lucrările efectuate, căci altele au fost în seama vreunui antreprenor sau vătaf nemenționat în sămile din condicile existente, respectiv păstrate. Dar, și din cifrele, și materialele specificate mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la Umbrărești marele logofăt Manolache Costache și urmașul său la moșie, marele vornic Gavril Conachi. Avem în vedere pe acel vătav Darie, pe care îl folosește ca slujbaș și „logofeteasa Manolăcheoaie”, sau pe vătafii Lupu sin Manole (descendenți Corpăcești), Gheorghiță Bute, Ioniță Trușan, Vasile Tonul, Grigoraș Butunoi, nume pe care le întâlnim în sămile Conăchești din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este adevărat că nu ei scriau în „condicile de trecut sămile vătafilor”, ci era un anume slujitor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu scutelnicii, oameni scutiți de bir pentru că efectuau anumite lucrări agricole pe moșia boierului. De exemplu, la Umbrărești, în 1803 ianuarie 1, Gavril Conachi are pe următorii scutelnici: „Ion Iacomi cu patru boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu patru boi, Gheorghe Bute cu patru boi, Ion Bobocea cu patru boi și Ioniță Morariu cu doi boi, ficiori din Umbrărești”. Nu era nevoie ca astfel de oameni să fie știutori de carte, cum e cazul slujitorilor, respectiv al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bir pentru că efectuau anumite lucrări agricole pe moșia boierului. De exemplu, la Umbrărești, în 1803 ianuarie 1, Gavril Conachi are pe următorii scutelnici: „Ion Iacomi cu patru boi, Darii sin Sandul cu patru boi, Ion Bute cu patru boi, Gheorghe Bute cu patru boi, Ion Bobocea cu patru boi și Ioniță Morariu cu doi boi, ficiori din Umbrărești”. Nu era nevoie ca astfel de oameni să fie știutori de carte, cum e cazul slujitorilor, respectiv al vătafilor. Mulți din categoria acestora
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
patru lei pe un anu de fiecare contribuabilu - salariul unui învățătoriu”. Actul a fost semnat de locuitori din satele Condrea (Salcia), Dumitrache Cucoaneș, Dănăilă Perjeru, Manolache Nistor, Enache Crivățu ș.a., din satul Slobozia-Torcești și Umbrăreștii-răzeș Gheorghe Căulea, Răducan Hagiu, Darie Bute, Ilie Trifan, Manolache Strătulat, Mihai Bulai, Alecu Botezatu, Ion Murgociu, în total un număr de 30 gospodari din cele trei cătune. La Declarație va fi anexată cererea lui Ilie Călugăreanu, prin care arată cum „Fiindu necesitate de învățatoriu comunal la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
printr-o cadă sau butoi cu apă care se numea dulbacă. Ele străpungeau vasul cu apă în partea superioară, oblic, ieșind afară prin partea opusă, fixate prin tot atâtea chicușuri 2 de lemn pe care se scurgea rachiul într-o bute de doage îngropată în pământ cam pe jumătate. Până la apariția primilor stropi de alcool, sub cazanul cu borhot focul ardea puternic, apoi trebuia domolit. Băutura cădea într-un vas înfundat, prevăzut cu două orificii. Când țuica din vas ajungea la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
își vor face haine, zicând: „Bună vreme, bună vreme La dumnevoastră cinstiți nănași! Noi finii, nu v- aducem parale, Ci ne arătăm cu colaci Foarte buni și frumușei, Colăcei de grâu frumos Să vă fie de folos Și-o mică bute de vin Să vă fie voia deplin.” Nașii, la rândul lor, dădeau finilor un „suflet” - o oaie, un purcel sau o vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă”, se joacă spre dimineață, cu chiuituri specifice, pentru care nunul plătește bine pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
târgului pe acolo. Exact același lucru s-ar fi putut citi și pe buzele fostului interlop, convertit într-un fel de impresar, numitul Rudel Obreja, exact același cuvânt imediat după repriza a 4-a și KO-ul fabulos al lui Bute asupra lui Mendy... „Hai la Doamna”, au putut citi pe buzele lui Rudel, câteva milioane de români care urmăreau emoționați și totodată mândri, în direct, meciul românului nostru mai mult adoptat de Canada, decât cinstit de România! Ce a urmat
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
o clipă, doar pentru câteva secunde bune, atenția celor 9.000 de români aflați la Gala de la Romexpo s-a mutat de pe EROUL din ring către „Doamna” în alb, aflată undeva în rândul 2... “Mulțumesc doamnei...”, a reușit să spună Bute și a început un cor uriaș de fluierături și huiduieli, huiduieli care s-au oprit abia în momentul în care Bute a renunțat să-i mai mulțumească „Doamnei”. Oare de ce a trebuit ca un astfel de moment, o asemenea victorie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de pe EROUL din ring către „Doamna” în alb, aflată undeva în rândul 2... “Mulțumesc doamnei...”, a reușit să spună Bute și a început un cor uriaș de fluierături și huiduieli, huiduieli care s-au oprit abia în momentul în care Bute a renunțat să-i mai mulțumească „Doamnei”. Oare de ce a trebuit ca un astfel de moment, o asemenea victorie să fie umbrită chiar și pentru o clipă de un gest, de o reacție? Unora chiar le este greu să înțeleagă
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
simțurile românilor din sală au uitat de necazuri și erau amorțite complet de bucuria asistării în direct la o asemenea victorie de păstrare a Centurii de mare Campion, prima acasă, în țara care l-a crescut și pe care Lucian Bute o iubește din toată inima? Multora ne pare rău că Lucian a fost nevoit să asiste la acest cor de fluierături și huiduieli? Doar pentru că cineva a încercat să exploateze electoral o victorie reală, a unui campion real, într-o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
imnuri de slavă” să fie înscris în cărțile de istorie și să i se ridice în final o statuie. Aceasta este încă o mostră de mistificare și afundare în mocirla unor vremi mizere. Fiți siguri că moldoveanul din Pechea, Lucian Bute e mult deasupra nămolului de Dâmbovița și bine ar fi, ca niciodată cineva să nu mai încerce să îl folosească în încercări de poziționare electorală. Lecția aceasta a fost destul de cruntă și poate vor învăța din ea și alții! Să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cer59. Pierre Authié continuă să profeseze fantaziasmul bogomil: Cristos nu a fost niciodată „adumbrit” de ceva atît de abject ca pîntecele unei femei 60. Conceptul de „adumbrire” este astfel explicat de preotul din Montaillou: „Așa cum un om aflat Într-o bute stă În umbra acesteia #umbra, de unde adumbrare## fără a primi nimic de la ea, ci este numai conținut Înăuntrul ei, tot astfel Cristos a locuit În Fecioara Maria fără a lua nimic de la ea și s-a aflat În ea numai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
București ,, Zorilor surorilor, nu pripiți la zorit. Că cutare ( cum Îi numele ) nu s-a găsit. Nici din pat nu s-a sculat, De-mbrăcat, nu s-a-mbrăcat Nici pe mîini nu s-a spălat Nici merinde nu și-a luat Nouă buți cu băutură Nouă cuptoare cu pîine Ce-i trebuie pe-a lume. Nouă oale cu legume Nouă cuptoare de mălai Ce-i va trebui ( numele ) În rai. ” ,, Zorile sunt cîntate trei dimineți, avînd În mîini lumînări aprinse și cîte o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ardelenească, fiind aduse odată cu migrările “bejenarilor” peste munți. Iată câteva exemple de apelative regionale de la baza toponimelor corespunzătoare: boiște, blidar, bahnă, bobeică, budăi, ceair, chetrărie, chicere, ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
este dintre toate cel mai bun și trainic, pentru că în udeală se face mai vârtos decât însuși stejarul și frasinul. Din crin se fac cele mai bune catarguri, grinzi, costoroave, leațuri, scânduri, roți de mori, treuce de apă, doage de buți, poloboace ș.a. Stolerii, rotarii, butnarii și strugarii îl întrebuințază și nu este așa de lesne supus putrezirei și mâncărei de cari. Șindila făcută dintrânsul trăiește mai mult decât acele care sînt făcute din alte soiuri de lemn. Pentru lemne de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
necesar dezvoltării proiectelor de modernizare. Veniturile, ce urmau să fie încasate din dările comunale - „dou) parale pentru carele intrate cu marfă în târg, aceași sumă pentru căruțele cu cai, 10 parale pentru o vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de afară. Ninge, ninge tare, unde să pleci pe o vreme ca asta? — Ce-ți pasă? Cât îmi dai? — Știu eu? — Nu-i spui lui Constandin de învoială decât de la plecarea noastră după două zile. Plec la Brașov pe la Tabla Buții, că vămile pe Dâmbovița sunt păzite. Ha, ha, mare ești Zamfiro, la țâța mea a supt vodă, Constandin al meu a ajuns domn, mare domn! Mă lași în seara asta să-l mai văd o dată. — Zamfiro, vă prinde viscolul pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cerul era târât într-un fel de rotire greoaie. În străfundurile nopții uscate și reci mii de stele se zămisleau fără odihnă și țurțurii lor scânteietori se desprindeau întruna și începeau să alunece pe nesimțite către zare. Janine nu-și butea lua ochii de la acele lumini plutitoare. Se rotea o dată cu ele și aceeași mișcare încremenită o apropia, încetul cu încetul, de străfundurile ființei ei, în care se înfruntau acum frigul și dorința. În fața ei stelele cădeau una câte una, stingându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
Și atunci găinăreasa de căderea-i se îndură: Despărți găinărimea cu viață immorală De chilia solitară a puicuței, ce își spală A trecutului păcate prin asceza cea obscură. Ea căta societatea părințelului Chirilă, A claponului lugubru cu humorul lui de bute; El iubește-n ea ideea frumuseței cei trecute, În matroana desflorită vede încă pe copilă. {EminescuOpIV 230} Ea vedea în înțeleptul cu-arătare reverendă Prototipul cucoșimei, pe-al cucoșilor cucoș, Când cu flori de-oratorie și cu ochi bisericoși, Adâncit
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cupe multe "Și la pământ v-o două trei. "Căci are-n sân Moldova noastră "Viteze inimi de creștin; "Tineri, în veselia voastră, "Stropiți-le duios cu vin! {EminescuOpIV 352} "Și în Moldova mea cea dulce "Orînduit-am cu prisos: "Ca butea plină să o culce, "Cea goală iar cu gura-n jos, Și astfel stă, -n Moldova toată Cu susu-n jos ce era treaz. "Odihna multă-i lăudată "La cel chefliu, la cel viteaz. {EminescuOpIV 353} 105" Cînd de mănușa lungii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vii lucrătoare i cu livadă din vale și din deal i cu casă șidrilită cu pivniță cu cramă i cu grajdi i cu casa deosebit pentru vier, i patru căzi doao ciuberî, i o călcătoare, i un teascu, i o bute i doao poloboci. Care toate aceste le-am vîndut cu tocmală, drept 990 lei” La sfârșitul zapisului găsim: „Și eu am scris zapisul acesta cu zîsa dumnealui Ioniță ceaușul de aprozi. Ilie diiac za divan”. Și uite-așa, vere. Cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în care se încadrează, homo religiosus crede în totdeauna în existența unei realități absolute [s. n.], sacrul, care transcende această lume, unde totuși se manifestă, sanctificând-o și făcând-o reală [s.n.].“ Reiese, prin urmare, imposibilitatea desprinderii unui set de atri bute care să ofere o definiție clară a termenului „sacru“. Mai degrabă, el este utilizat pentru a sugera și a surprinde o anume calitate și/sau intensitate cu privire la manifestarea divinului ori în relație cu divinul, acesta însuși neputând fi circumscris. Scăpând
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]