3,562 matches
-
domoale, maluri înflorate, / Cu struguri dulci în ruginia vie, // Cu toamne grele, atârnate-n ramuri, / Cu mituri cuibărind în vremi uitate, / Mereu ți-ai ars în sfinte idealuri / A ta nestinsă sete de dreptate. Te-ai învechit, ca vinul în butoaie, / În pivnițe și hrube tăinuite, / Iar vânturi când au vrut să te îndoaie, / Bărbați ai dat, la vremuri nărăvite. // Urmașilor făcutu-le-ai istorii, / Ca sufletul din ele să se-adape, / Și miruiți cu-a tale sfinte glorii, / Furtunile să
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
îi era sete un pahar cu vin de calitate. Cel mai mult îi plăcea cum începe să circule vinul prin tot corpul său și stomacul imediat îi cerea ceva de mâncare. Cât tatăl era plecat la magazia în care țineau butoaiele cu vin și damigenele cu țuică, Săndica a luat trei pahare înalte din bufet, le-a spălat la găleata cu apă de afară, așezându-le pe o tavă din plastic cu mânere. - Noroc, tată, și bine ai venit acasă! Stai
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
treji cu toții,doar unul este mai căscat, -Hai mă,pământul nu așteaptă,să terminăm de secerat! Caruța-i pregătită-n curte,boii deja sunt înjugați, În traiști au pus ceva mâncare,o ceapă, brânză și câțiva cârnați. Au luat și un butoi cu apă,fiindcă stau mult la secerat, Când soarele arde mai tare,si boul trebuie adăpat. Și tot muncind se face amiază,din secerat ei se opresc Se dau la umbră de căruță,mănâncă și se odihnesc. Mai spune unul
SECERIS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349903_a_351232]
-
mâna cei prinde cu siguranță. Priveliște plăcută, trenul prinde viteză se strecoară printre dealuri sub cerul senin. Se așezase o stare de destindere, de degajare o rupere de senzația că această societate e de rahat. Buna dispoziție te scoate din butoiul cu melancolie, te deconectează de la toate relele. Poate fi un fel de protecție, cortexul realizează și oprește forțat procesul. O indiferență față de sistem m-a făcut imun, continui să mă simt un om liber! Starea pe care o aveam era
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349981_a_351310]
-
ce putea visa un copil), când tăiam porcul era pace, liniște și armonie...lucrau împreună, se înțelegeau din priviri, își zâmbeau ștrengărește la glumele deochiate ale măcelarului, luam masa toți, cu papricașul tradițional...și murăturile unice, puse de tata, la butoi. Acum, soția verișorului meu se împărțea...la gătit pentru musafirii care urmau să sosească și la a-l ajuta pe măcelar (ea știa exact ce trebuie să-i dea la mână, fără ca el să ceară...și treaba decurgea foarte repede
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
Că-mi dete să beau. Da’ eu nu mă-mbătai, că fusăi mai ‘oț ca ea, că m-a învățat nea Gogu, al lui Băscrăcea, să beau lapte înainte, că nu mă mai îmbăt; pot să beau eu și un butoi. Și eu așa făcui... ‒ Așa, și? ‒ E! Beui eu și mă făcui că mă culc, deh, ca oamenii beți. Ea se făcu că se bagă în pat lângă mine, dar ședea ca pe ghimpi, japița. Avea mâncărimi pe la vintre, bag
DIN LUMEA REALĂ A SATULUI -PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344421_a_345750]
-
și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ ars, smălțuit (frigiderele clasice), toitanele din argilă, smălțuite, cu lapte prins ori bătut, săculeții cu brânză atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de naștere sau ca luptătorii de samo, cu vinul alb și roșu de riesling sau otonel, cu butoiașe sau damigene pline ochi cu țuică de prună, galbenă ca gutuia ori cele rubinii cu
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
trace, purtau coșurile acoperite cu ștergare de in țesute de ele, pe cap sau în mână, iar bărbații țanțoși ca niște curcani, cu pălării de fetru și pană de cocoș la ele, țineu în mâini sticlele cu vin, scos din butoiul ori damigeana neîncepută din toamnă de la cules, care spumegau de bucurie ca niște șampanii. Cei care se sculaseră dis de dimineață și se împărtășiseră, dar mai aveau câte ceva de pregătit sau de îngrijit la treburile gospodărești (erau puțini dintre aceștia
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
pălinca localnicilor, și foarte mult umor. Expoziția se numește „Institutul de Limbi Străine”, țuica „Algocalmin”, deoarece vindecă toate durerile, trebuie pregătită după o anumită rețetă și trebuie băută cu măsură, pe pereți sunt expuse caricaturi: „De mâine montez apometrul la butoi.”, „Vecine, nu mai bate în țeavă!”, „Vorbești stereo sau văd eu dublu?” etc. Casa tradițională din Gurghiu este alcătuită din: târnaț, hol, un fel de prispă, pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
beteală, globulețe din mărgele, singuri sau în grup (pădure). Meșterul dogar Truția Vasile este originar din satul Căcuci, comuna Beica de Jos, a învățat meșteșugul dogăritului de mic, de la tatăl său. Lucrează din lemn de stejar, salcâm, brad, cireș, păr, butoaie pentru vin, cognac, țuică, cu o capacitate de la 3 la 500 de litri. O noutate pentru noi o constituie butoiul dublu compartimentat pentru vin și pentru țuică. Pentru a le deosebi în partea unde este țuica are sculptate pe capăt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de Jos, a învățat meșteșugul dogăritului de mic, de la tatăl său. Lucrează din lemn de stejar, salcâm, brad, cireș, păr, butoaie pentru vin, cognac, țuică, cu o capacitate de la 3 la 500 de litri. O noutate pentru noi o constituie butoiul dublu compartimentat pentru vin și pentru țuică. Pentru a le deosebi în partea unde este țuica are sculptate pe capăt pere, iar în partea unde este vinul are sculptați pe capăt struguri. În fața pavilionului expozițional se află Atelierul în aer
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
numai 19 ani de meningită. Am mai fost martor și la o glumă făcută de învățătorul Ion Macedonescu, aflat la un “pahar de vorbă” cu prietenul său, tâmplarul Bălteanu în restaurantul lui Nae Moldoveanu. “Jupân Nae, să ne servești din butoiul ăla care știi că ne place! De amintit că Ion Macedomnescu îl împrumuta deseori pe Nae Molodoveanu, când acesta pleca după vin în podgoria Muscelului. “Da, da, îi răspundea cam fonfăit, jupân Nae. Când vorbea, acesta avea un defect nazal
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
dintre ei a scos pistolul și a tras în plin, nimerind pe nenea Mitu lu` Codiță în picior. N-a murit, dar nici teafăr n-a rămas, ci schiop pentru tot restul vieții. Glonțul următor a fost tras în doagele butoiului cu țuică, iar din țuțuroiul stârnit s-au adăpat pe săturate setoșii oșteni ai Armatei Roșii. Reclamația adresată de victimă șefilor acestora n-a avut nici o urmare; dimpotrivă, Codiță a fost acuzat că a dovedit aroganță și sfidare față de luptătorii
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
cu holtei. Veneau bărbații și le duceau în șuturi acasă.Ei, să știi, cînd ai să vezi femei bete pe drum , înseamnă că vinu-i tare anu' ceala. Nu mai știau oamenii pe un' să pună vinul. Și-au umplut ei butoaiele, butoieșele, balercile și balercuțele, poloboacele și polobocelele de toate felurile și mărimile, damigenele, bidoanele, canistrele și gagistrele (de ce rîdeți?), butelcile și butelcuțele, budanele și budănelele - da' degeaba! Înnebuniseră butiile de atîta vin și aruncau cepurile cît colo, împroșcînd sîngele Domnului
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
sceptrul tău regesc. De aceea-ntreb, ca omul, să pricep și eu mai bine Cât mai pot și eu de tine să mai spun, să mai pricep, Cu mirare prins adesea între stup ii de albine Ori în beci lângă butoiul unde-nvârt și eu un cep. Ce puteri, ce așezare în gângănii și în boabe, Prin împărăția verii și a toamnelor târzii! Cum se strânge roua mierii, cum se-ngreună podoabe Când lumina ta-i cernută din înalturi peste vii
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
pentru ca să fie dezgropat peste o oră și jumătate, la capătul unei rezistențe supraomenești, că spărgea pe piept, cu barosul, pietre de moară, făcea box și lupte cu sportivi de performanță, campioni, era omul forte care rupea lanțuri, intra într-un butoi cu apă, deasupra căreia se turna benzină și i se dădea foc, spre a nu permite ieșirea, câteva minute bune, până când ardea combustibilul, se lupta cu un urs carpatin de doi metri și jumătate și două sute cinzeci de kilograme. „În afară de
FRAŢII TARZAN. CORIFEI ÎN ARENA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347614_a_348943]
-
probă practică. Aici Costel i-a spart pe toți. Fiind văr cu vreo doi consilieri dar și membru în același partid a câștigat concursul. În consecință, în următoarea Săptămână a Patimilor, spectatorii au putut admira un Isus de forma unui butoi de bere, chel și transpirat care dădea indicații unor însoțitori cum să poarte crucea. Avea însă un dosar beton! Referință Bibliografică: VIA DOLOROSA / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1471, Anul V, 10 ianuarie 2015. Drepturi de
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
Anul se-noiește, Românul se primenește. Cu primeneala rămâne, Sufletul îi e tăciune. Guvernanții des numiți De ani ne țin umiliți. Nu putem să ne-amăgim, Doar cu un pahar cu vin Și ăla tot de la noi Păstrat cu grijă-n butoi. O sarma, un cozonac... Cum la noi creștinii fac, După care mulți tânjesc, Îi alinți cu... „Vă iubesc !„ Schimbi guverne fără rost, Că românul e un prost. Speram în ziua de mâine, Că ne-a zis: „Să trăiți bine!„ Promisiuni
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
de aur Prietenul mă bea, am gust de pelin, Ascultând înserarea colorată de-un graur. Din rădăcini urc și-n boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în căni de lut Ciobanii doinind din fluiere de soc, Când eu fierb în butoaie tăcut... Prietenul sunt eu și mă sorb Din cupa mea de trup și gând, Încă se scrie poemul în orb Din care n-am plecat nicicând. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sunt seva poemului meu / Al Florin Țene : Confluențe Literare
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361805_a_363134]
-
viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau să cumpere sau
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cu un pensionar sau cu un muncitor în construcții. Și de aici și ierarhizarea, gradul de obediență și altele... Nici nu mai vorbesc de cutia cu momeli. Termenul de cutie este desigur generic ea putând fi orice de la sac la butoi. Interesant, iar pentru copii foarte ispititor, este faptul că aici foșcăie tot felul de vietăți pline de muci și duhori, unele aproape necunoscute științei dar despre care pescarul vorbește cu evlavie. Ele sunt cele care-i aduc gloria pe baltă
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
că îi este permis să iubească, simțind că existența lui și-a recăpătat sensul cândva pierdut. * A dat deoparte delăsarea de până acum. A pus mâna pe hârleț și a scos toată iarba crescută de jur-împrejurul depozitului de carburanți. A aliniat butoaiele, ca la armată, îngrijindu-se ca cele de benzină să fie cât mai la umbră, urmate de cele de motorină și petrol apoi de cele cu uleiuri și lubrefianți. Strădania lui nu a rămas neobservată. A făcut ce a făcut
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
asupra lui Comănescu. Era într-un amurg. Agitat, Comănescu întreaba în dreapta și în stânga de Bert, furierul c-l. Odată ce l-a găsit și a fost clarificată urgența, după deschiderea porților depozitului de carburanți, Comănescu a tras mașina cât mai aproape de butoaiele cu benzină. - Scoate-ți mașina de aici ! Alimentarea se face la poarta depozitului ! - Mă așteaptă comandantul ! Sunt, și așa, în întârziere. Alimentează-mă aici ! Bert a șovăit. - Hai odată, vezi bine că sunt în mare grabă ! S-a lăsat convins
XVII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365363_a_366692]