735 matches
-
lumea să suspine. {EminescuOpIV 515} 65. DIN ILIADA (cca 1877 ) Cîntă-ne, zână a lui Ahil Peleidul mânie, Carea cumplită făcu Aheilor jale nespusă, Suflete mii viteze de fii de eroi în Aii Au trimis, pe ei înșii de pradă la câni lăsîndu-i Și la paseri. Astfel se-mplini a lui Zeus voință Din acea zi când cearta făcu desbinare amară Intre mult divinul Achil și fiul lui Atreu, Agamemnon, al neamului tot și al regilor rege. Care din zei ațâță al
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spunea grobienii. Și atunci bătrânul Nestor prinde-a spune la povești, Pe-amîndoi îi probozește cu cuvinte bătrânești. Împrejur sta toți Elinii, steteau preoții și regii Iară Nestor ține una... știi mata cumu-s moșnegii. Iar Achil pe Agamemnon suduindu-l zice "Cîne!, Mi-i lua tu pe Brizeis, dar uitată nu-ți rămâne. Las-tu, lasă măi jupîne, știu eu bine ce-am să-ți fac, Să-mi cazi tu odată-n labe, ș-apoi las că-ți viu de hac ". ANA
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Bine fată, nu vă dați. Dar ți-oiu spune încă una... Escelența e bătrână Și e plină-de podagră, îmblă tot cu cîrja-n mână. 78. CRISTALOGRAFIE (1879) Când aduce blonda Liză Socoteala unei vedre, Universul cristaliză Hexacontetraedre! {EminescuOpIV 537} 79. UN CÎNE-I OMENIREA... (cca 1879) Un cîne-i omenirea, cu o căldare veche De coada lui legată... și nu-ntrebați de ce? Noaptea ca și poeții îți urlă la ureche Ca un ostaș de gardă el latră-n trecători. Ca tinerii la baluri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fost Încercată și a trebuit să treacă peste multe despărțiri de ființe dragi, iar de unele vai!, pentru totdeauna, copilul care tocmai deschidea ochii și luă cunoștință cu o rază aurie și lungă de tot, cu lătratul câinelui Lupu, un câne mare și complet negru al Ochenoaiei (cu care se Împrietenise Va) și cu poarta de la curte ce tocmai se deschidea lăsând să intre directorul școlii și o Învățătoare tânără, frumoasă și ambițioasă. Bună dimineața, doamna Ochiană!, spuse directorul Ardeleanu, căutând
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nici teamă, (305) Că el zmeu e și puternic, dar și eu - Călin mă chiamă. Cum vorbește, iată zmeul vine iute ca un vânt, Cu o falcă-n cer el vine și cu una pe pământ. - Buna vreme, smeu de cîne! - Mulțumesc, Călin-Nebune! - Am venit să-ți iau nevasta. - De-i pute de ce nu? Bune (310) Sunt de zis ce-ți vine-n minte, dar mai greu e să le faci, Smeul codrilor de-aramă nu te-așteaptă cu colaci. Eu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nici cu două. Și de-odată peste codri de argint vine în sbor Zmeul falnic, care mișcă cu aripa vârful lor, 400Peste vârfurile - nnalte parcă sborul lui îl simți, Frunzărimea cea mișcată de aripele-i cu zimți. - Bună vreme, smeu de câne - Mulțămesc, Călin Nebun! - Am venit să-ți iau nevasta. - Ba să vezi ce-oi sta să-ți spun: Opt cuptoare mânc de pîne și opt boi și opt antale 405Abia sunt un prânz puternic pentru trupul meu în zale. Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la vorbă de s-o-ntinde, Vorba dulce bine-o prinde, Și de tace iarăși place, Că are pe vino-ncoace; 94 {EminescuOpVI 95} Oacheșă și sprâncenată Și la îmblet alintată - Ar trebui sărutată. Pe când arde focu-n vatră, Lupii urlă, cânii latră, Iar ea toarce din fuior Legănând cu un picior Albia c-un copilaș, Adormit și drăgălaș, Alb ca felia de caș. Și ea zice - ncetișor: - Nani, nani, puișor, Dormi, drăguță, dormi în pace, Că la vară eu ți-oi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
le-am purtat prea bine, De rugină că le-am șters Și n-am fost pretențios. Ia mâncați, mâncați și beți Voi copii, băeți, Ș-apoi să încălicați Și pe mine mă urmați. Iată merg și eu cu voi, Pe la cânii de ciocoi, Că au obicei din ei De-ntreabă pe musafiri De unde sunt și cum îi chiamă. Și pe voi de v-o -ntreba S-o lăsați pe seama mea, Că voi nu știți a vă da, A vă da seamă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cât mănâncă smeul tău? Fata zice: - Patru cuptoare de pîne, patru vaci fripte și patru antaluri de vin. Zice: - Ia să văd eu, le-oi pute mînca? Se pune CĂLIN - NEBUNUL și mănâncă toate. Iaca vine și Zmăul. - Bună vreme, câne de smău! - Mulțămesc Călin-Nebune. - Am venit să ieu pe fată. Na, hai la luptă. - Stai să mănânc ceva. - Da că, zice, eu ți-am mâncat mâncarea. 333 {EminescuOpVI 334} - Cu atât mai bine, zice, eu sunt ușor și tu ești
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Fugi că dac-a veni Smeul te ucide! - Da cât mănâncă Smăul? - Opt cuptoare de pîne, opt vaci fripte și opt antaluri de vin. - Adă-ncoace să văd oi pute mînca? Și mănâncă tot. Iaca vine și Smăul. - Bună vreme, câne de smău! - Mulțămesc, Călin-Nebune. - Hai la luptă. - Stai să mănânc ceva. - Că eu ți-am mâncat mîncarea! - Mi-o fi mai ușor la luptă. Și se iau, se luptă și se luptă - și-l omoară CĂLIN - NEBUNUL. Da lui așa
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
antaluri de vin. - Ia să văd eu, oi mînca? Mănâncă CĂLIN - NEBUNUL, mănâncă, când la un antal de vin nu-l poate bea și zice - așa: cu atîta-i 14 mai tare Smăul decât mine. Iaca vine și Smăul. - Bună vreme, câne de smău. - Mulțămesc D-tale, Călin-Nebune. - Am venit să-ți ieu pe fată. - Ba pe fată nu-i lua-o. - Hai la luptă! - Numai să mănânc ceva. - Eu demâncatul ți l-am mîncat! - Eu oi fi mai ușor, tu mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Bună vremea, soro. - Mi-o spus smeul că vii după mine. Da-ntoarce-te că te prăpădește. - Nu mi-i frică. - El acuș vine, -i la vânat. Vine smeul. - Bine-ai venit, finul lui D-zeu. - Bine te-am găsit, câne de smău. - Hai la luptă. - Hai! Ș-o luptat ei trei zile și trei nopți și nu-l putea dovedi și nu se da nici smăul, nici finul lui D-zeu. El a aprins perii cei doi ș-o venit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
atunci se cununa. {EminescuOpVI 361} {EminescuOpVI 362} {EminescuOpVI 363} PROVERBE ROMÎNEȘTI SERIA I 1Ai îmblat cât ai îmblat, dar acum ți s-a-nfundat. 2Ai înghițit un ac, ai să scoți un fier de plug. 3Ai găsit un sat făr-de câni și îmbli cu mînile-n șolduri. 4A intrat vulpea-n sac. 5Ai dat spuză ș-ai luat cenușă. 6A vorbit și nea Ion, că este și el om. 7A găsit sac de bucate. 8Aleargă după iepure cu carul. 9A lăsat-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a mâncat leurdă și iest timp îi pute gura. 20A nu căde nu se poate, dar cinste îti face, când cazi să te scoli. 21Apa, când se turbură, nu mai vezi ca prin oglindă. 22Apa lină, mult te-nșală. 23A poruncit cânelui și cânele pisicei și pisica șoarecelui, iar șoarecele de coadă și-a atârnat porunca. 24Are cui să semene. 25A sărit din lac în puț. 26A spînzurat-o la ciochină. 363 {EminescuOpVI 364} 27Astăzi am plecat și mâne cât mai avem? 28A
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
leurdă și iest timp îi pute gura. 20A nu căde nu se poate, dar cinste îti face, când cazi să te scoli. 21Apa, când se turbură, nu mai vezi ca prin oglindă. 22Apa lină, mult te-nșală. 23A poruncit cânelui și cânele pisicei și pisica șoarecelui, iar șoarecele de coadă și-a atârnat porunca. 24Are cui să semene. 25A sărit din lac în puț. 26A spînzurat-o la ciochină. 363 {EminescuOpVI 364} 27Astăzi am plecat și mâne cât mai avem? 28A tunat și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
40I-a legat beșica de coadă. 41I-a luat apa de la moară. 42Ia-l de pe mine că-l omor. 43Iapa mea, moșia mea. 44Ia puiul și cacă-te-n cuib. 45I-a pus oala. 46Ia pe unul, dă în altul. 47Iarna n-o mănâncă cânii. 48I-a tăiat de unghișoară. 49Iată ursul fără coadă. 50Ia-te după muscă, că te duce la c... t. 51I-a dat mură-n gură. 52Ia dintr-un sân și bagă într-altul. 53Eu am fost ca tine, tu n-ai ajuns ca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
plimbă, se vede. 235 Ca paparuda cu apa-n cap. 236 Ca rața pe apă. 237 Ca cel ce se călătorește pe mare, moare de sete pe apă, fără apă în urcior. 238 Ca cerbul la apă dorește. 239 Ca cânele turbat, ce de apă rău fuge. 240 Ca puzderii se aprinde. 241 Ca focul la fierari, aci-l vezi că s-aprinde, aci peșin se stinge. 242 Ca lopata la arie. 243 Aruncă, ca apele nămolul pe marginea lor, când
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu se stinge. 269Minciuna ca norul întunecă adevărul, iar buna înțelegere, ca soarele îl discopere. 270Cel ce-și ascunde adevărul său, ca cel ce-și îngroapă aurul și argintul său. 271Ca cărămizile pe zid, una peste alta se așază. 272Ca cânele ce așteaptă cu picerele plecate, cu gâtul lungit, cu ochii sclipiți, cu gura cascată o îmbucătură de la masă să-i cază. 273Ca cel ce-l iubește soacra sa, îl așteaptă cu masa. 274Ca un idol, ce gură are, dar nu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în toată vremea. 345Dracu nu face biserici. 346Șapte frați pe un cojoc. 347Și cu vârf și îndesată. 348Știe moșul ce are în traistă. 349Și din coș grăunțe, și din postavă tărâțe, și din făină parte și din traistă merinde. 350Tot cânele iese din iarnă, dar numai pielea lui știe cum. 351Din pumni străini nu te saturi când bei apă. 352Acul este mic dar scumpe haine coase. 353Vinde via și cumpără stafide. 354Vinde moșia și cumpără sanie. 355Vremea vinde paiele și nevoia
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
natură Un loc făr-de murmură, Supus singurătății. Că fiind făr-de minte Renaște - a mea durere Și inima nu poate A duce mângâiere. Ca umbra trecătoare Eu trec această lume, O foaie plutitoare Ce saltă până piere. Tovarăș la mâhnire, Un câne lângă mine: În urletele sale Natura se răscoală. Ființă făr de nume Ce-i dai paserei sbor, Ce dai omului nume Și apelor isvor, Tu pui copaci pe munte, 414 {EminescuOpVI 415} Pe ceruri curcubeu, Necazuri pe-a mea frunte
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și e cea mai pricepută doftoroaie din întreaga șatră: vindecă de deochi cu cărbuni stinși, face farmece și vrăji ca să intre bafta și norocul în casă, stânge focul din pântece, vindecă de răni de topor, de cuțit, de mușcătură de câne, de venin la inimă și de argint viu, cu fierturi și alifii făcute de ea; ghicește viitorul în costor și în ghioc la vădane și la fetele nemăritate, le leagă și le dezleagă cununiile cu noduri la batistă pe care
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de înțeles că și tu poți fi murdar la orice oră, așa cum sunt unii dintre ei și că și tu ești făcut din același aluat ca și ei. Trebuia citit de urgență, Machiavelli. Bunică-mea avea o vorbă: Până zici câne, zici și jupâne. Pe cât de simplă, pe atât de înțeleaptă. Luasem, paralel cu repetițiile la piesă, hotărârea definitivă să nu mai ocolesc acest termen: jupâne. Așa trebuia lucrat cu de-alde tovarășul Sima și cu alții de mai sus, în
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
bucură-te, tovarășe, ce naiba! Bine...stai așa...trăiască eurobingoshow! Și țipătul bingomanului înjunghie pădurea de la un capăt la altul. Coada lui Chilot căzuse spre Orientul Mijlociu; chipul său oglindea tristețea lumii. Da’ ce-ai, băiatule? Stăpâne, stăpâne mai cheamă-ți un câne! Ce tot spui tu acolo!? Bbaciule stăpâne, ești bogat de mâne! Și ce-i cu asta, băiețel flocos? Dacă află managerul Ungureanu sau inginerul Vrânceanu...Măi cățelul pământului, Mercedes-ul acela e impozabil. După ce plătesc taxele, dacă mai rămânem cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Fumul alb alene iese Din cămin. Dar din ce în ce s-alină Toate zgomotele-n sat, Muncitorii s-au culcat. Liniștea-i acum deplină Și-a-nnoptat. Focul e-nvelit pe vatră, Iar opaițele-au murit, Și prin satul adormit Doar vrun câne-n somn mai latră Răgușit. Iat-o! Plină, dinspre munte, Iese luna din brădet Si se nalță, -ncet-ncet, Gânditoare ca o frunte De poet. Ca un glas domol de clopot Sună codrii mari de brad; Ritmic valurile cad, Cum se
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Întâlnea vădana lipsită de toate și cu deznădejdea în inimă. Înconjurată de droaia copiilor, șapte zece la număr, copii care plângeau de foame, îmbrâncită de la ușa case i bogatului - unde nu i se dădeau nici firmiturile... ca să le împartă cu cânii... Lumânărică o vedea ori de câte ori o întâlnea, o mângâia, îi făcea promisiuni care-i alimentau zâmbetul, iar a doua zi ea avea în bătătură o vacă ce cu lapt ele ei sătura gloata copiilor flămânzi, introducând bucurie în bordeiul deznădăjduitei... Îi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]