3,622 matches
-
cum tu pleci din mine, Dă-mi un alt zâmbet, fermecat, cu dragoste perlat Și-l vei vedea cum va regăsi iubirea-n tine. Trezește scânteie-albastră, de iriși păzită, Și lacrimile ei îți vor cânta-n mici cristale, Ascultă-le cântul ce în lumini de cascadă Îmi vor scălda obrajii, iubirea lor va curge... Încremenesc geamătul durerii în tine, dor, Văd lumea poeziei tale cu claritate, Suferința mi s-a supus unei flori de bujor Și a înflorit pe chipul meu
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
lui simt cum tu pleci din mine,Dă-mi un alt zâmbet, fermecat, cu dragoste perlatși-l vei vedea cum va regăsi iubirea-n tine.Trezește scânteie-albastră, de iriși păzită,Și lacrimile ei îți vor cânta-n mici cristale, Ascultă-le cântul ce în lumini de cascadăîmi vor scălda obrajii, iubirea lor va curge...Încremenesc geamătul durerii în tine, dor,Văd lumea poeziei tale cu claritate,Suferința mi s-a supus unei flori de bujorși a înflorit pe chipul meu...eternitate!... XXX
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
în tine, dor,Văd lumea poeziei tale cu claritate,Suferința mi s-a supus unei flori de bujorși a înflorit pe chipul meu...eternitate!... XXX. PSALM UCIS, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. Iți cânt balada inimii, dar n-auzi, Departe...departe simt că ești, in moarte, Incă pe tărâm rece, al unei ierni Ce ți-a lăsat fioruri inghețate... Primăvara m-a trimis să-ți cânt, cu dor, În simfonii de viață, fără ură
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
auzi, Și-ngână trist un cântec al dragostei Nemuritoare, din harpe și viori... Psalmodiez lumina in poeme Și-n verset de iubire iți voi scrie, E-atâta primăvară-n jur, privește Cum viață reînvie, bucură-te!... Citește mai mult Iți cânt balada inimii, dar n-auzi,Departe...departe simt că ești, in moarte,Incă pe tărâm rece, al unei ierniCe ți-a lăsat fioruri inghețate...Primăvara m-a trimis să-ți cânt, cu dor, În simfonii de viață, fără ură,Știu
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
fericit o sorb vrăjit când simt răcoarea fragezilor zori. Tu-mi ești liman pe care an de an coboară ai speranțelor cocori crezând mereu că și-n destinul meu există nu doar lună, ci și sori. Prin tine par un cânt incendiar când mă străbat zburând privighetori, când trupul meu de lut parcă-i făcut din flaute, din naiuri și viori. Tu, cer senin de-atâtea stele plin și drag pământ ce-ascunzi numai comori! Anatol Covali Referință Bibliografică: Tu, dragoste
TU, DRAGOSTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385276_a_386605]
-
flămânzirea gurilor de vânt,argint prins la urechile primăverii, voluptate și tremur pe fiecare arcuș ce mă sorbea pe coapse, pulbere de iubire pârguită în amurgul unui singur anotimp, și țipăt prelung, și bocet sugrumat în cearșafuri de floare, și cânt în fânarul cosițelor de rouă care-mi spălau arșița buzelor,însetate de săruturile tale de lemn mirosind a pudoare, o trecere dezvelită pe sanctuarul nestatorniciei nicicând... Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: TRECERI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TRECERI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385298_a_386627]
-
făceai,... VI. AU ÎNFLORIT CASTANII, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017. Au înflorit castanii Au înflorit în parc castanii Și pe-ndelete număr florile și anii, Mireasmă de iubire și de verde crud Și dulce cânt de păsărele-ascult. M-așez pe banca singură și goală, Care m-aștepta de astă toamnă, Mi-i dor de tine și amintirile se strâng, În palma-mi rece, încet, încet le frâng. Și iar mi-i dor, mi-i dor
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
așez pe banca singură și goală, Care m-aștepta de astă toamnă, Mi-i dor de tine și amintirile se strâng, În palma-mi rece, încet, încet le frâng. Și iar mi-i dor, mi-i dor de noi, De cântul mierlei din zăvoi, Mi-i dor de tandre jurăminte, De liniștea din caldele-ți cuvinte. Când noaptea din gândurile mele, Își pune hlamida ei de stele, O cale argintie către ele am deschis, Însă, fără iubire steaua mea s-a
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
strâng, Când pentru toate mai e un răsărit, Eu n-am avut nimic din ce-am dorit. Citește mai mult Au înflorit castaniiAu înflorit în parc castaniiși pe-ndelete număr florile și anii,Mireasmă de iubire și de verde crudși dulce cânt de păsărele-ascult.M-așez pe banca singură și goală,Care m-aștepta de astă toamnă,Mi-i dor de tine și amintirile se strâng,În palma-mi rece, încet, încet le frâng.Și iar mi-i dor, mi-i dor
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
așez pe banca singură și goală,Care m-aștepta de astă toamnă,Mi-i dor de tine și amintirile se strâng,În palma-mi rece, încet, încet le frâng.Și iar mi-i dor, mi-i dor de noi,De cântul mierlei din zăvoi,Mi-i dor de tandre jurăminte, De liniștea din caldele-ți cuvinte.Când noaptea din gândurile mele,Își pune hlamida ei de stele,O cale argintie către ele am deschis,Însă, fără iubire steaua mea s-a
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Nu te mai aștept Am învățat să nu te mai aștept, La poartă, gătită-n parfumată ie Și-o să adorm strângând la piept, Doar perina, cu iz de iasomie. În cântul dulce-al păsării măiastre, Copacii se trezesc din recea agonie, Flori albe-nmiresmate și sihastre, Îmi cântă iarăși, trista-mi simfonie. Și menestrelu-mi cântă-n gând, Însă nu vreau s-ascult ce spune, Sunt slove ce le simt încă arzând
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
deșert, Cântu-i să rămână, pe nota unui flaut. Citește mai mult Nu te mai așteptAm învățat să nu te mai aștept,La poartă, gătită-n parfumată ieși-o să adorm strângând la piept,Doar perina, cu iz de iasomie. În cântul dulce-al păsării măiastre, Copacii se trezesc din recea agonie,Flori albe-nmiresmate și sihastre, Îmi cântă iarăși, trista-mi simfonie.Și menestrelu-mi cântă-n gând,Însă nu vreau s-ascult ce spune,Sunt slove ce le simt încă arzând
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
noapte, regină-n paradis.... XXIX. DE DRAGUL TĂU, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017. De dragul tău, în suflet trandafiru-mi crește fără spini, iar eu m-aș ofili, de tu nu mă alini, te regăsesc în cântul marilor iubiri, in zborul lin și delicat de heruvimi. Și dacă-n vise nu te-aș auzi, nici liliacul n-ar mai înflori, iar dimineața, nu m-aș mai trezi, de n-ai fi tu iubite-n fiecare zi. Și-
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
bate-n geam, însă un flaut fermecat șoptește-ncetișor:,, să știi că el nu te-a uitat.” ... Citește mai mult De dragul tău,în suflet trandafiru-mi crește fără spini,iar eu m-aș ofili, de tu nu mă alini,te regăsesc în cântul marilor iubiri,in zborul lin și delicat de heruvimi.Și dacă-n vise nu te-aș auzi,nici liliacul n-ar mai înflori,iar dimineața, nu m-aș mai trezi,de n-ai fi tu iubite-n fiecare zi. Și-
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
de taină, ca leagănul în zbor al cocorilor. rostogolindu-l pe tot ce-a fost marele dor. S-a prins de Cerdacul (cerul dacului) cerului cu ochii înfloriți de lacrimi, cu inima pe cărăruie spre împlinite vreri, cu armonii de cânt în care se revarsă Harul sfânt. Nicicând răstignirea nu mi-a fost mai grea /și fierea mai amară, Maica mea. Nicicând ca astăzi, singur stând în cuie, /să-mi plângă la picioare nimeni nu e, /căci osteniți de prigoniri și
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
istoricul Radu Constantinescu în cartea pomenită mai sus. Până la vârsta de 15 ani, Gerard a urmat cursurile școlii de la San Giorgio, unde se pare că a învățat scrisul și cititul în limba latină, unde a primit câteva cunoștințe practice de cânt liturgic și de noțiuni de aritmetică. Ulterior, pe la 1076, la Bologna, vechi oraș roman, avea să se deschidă prima facultate de drept din Europa Occidentală. La Bologna a locuit Gerard timp de cinci ani, probabil între 1015 și 1020. „Legenda
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
Gerard va fi instalat ca episcop la Cenad, unde el a venit cu 10-11 ieromonahi la mănăstirea Sf. Ioan din cetate. De aici își va începe misionarismul în compania a 30 de preoți itineranți. La Cenad, împreună cu profesorii Walther, pentru cântul liturgic, și Heinrich pentru gramatica latină, va pune bazele unei școli, prima de pe teritoriul României de astăzi. În 1041, va ceremonia în biserica palatină Sf. Maria din Cenad încoronarea lui Sámuel Aba. Restaurarea lui Petru, detronat de comitele palatin Sámuel
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
decât "genunchiul broaștei", cum ar spune Ion Creangă? Tassoni se arată familiar cu zeul artelor când îi cere ( dacă tot știe să "poeteze"), să-l îndrume și să-l... țină de mâneca surtucului Astfel va fi cu putință: "dacă la cântul meu urechea-ți e-aplecată,/ Elena să se transforme într-o găleată". Italianul pleacă de la războiul Troiei provocat de răpirea prin seducție a celei mai frumoase pământene imaginabile, ispitit să arate cum o simplă găleată poate provoca între două cetăți
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
vizionar, precum ( la pagina 19) traversarea piezișă de către Satana a globului terestru: Iară Sătana, iute ca vântul Sau din arc slobozita săgeată, Pătrunzând în curmeziș pământul, Eși la lumea de sus, afară, În chip de fum cu vânătă pară. Începutul cântului IV exprimă o nostalgie aproape argheziană după un illo tempore când sfinții mai coborau din cer să-i pedepsească pe cei răi, iar acum cerul i-a uitat pe oameni și nevoile ce-i sugrumă; Dumnezeu nu mai trimite nici
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
sugrume Nevoile-întru viața-întreagă. Îngeri nice-în vis acu s-arată Să ne-nvețe vr-o taină ciudată. Admirabil se folosește Ion Budai-Deleanu de un motiv al epopeilor eroice grave ( Ariosto, Tasso), cel al rătăcirilor protagoniștilor prin codri și palate fermecate. Așa, în cântul IV, viteazul Argineanu ajunge la "doauă izvoară de-potrivă", curgând "pe două boarte"; mai cu seamă, nu trebuia să bea din cel din stânga, cum o face el cu lăcomie, căci soarbe astfel "dintru ticăloșie", acea apă transformându-l pe loc
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
Căci ochii nu știu cum i să-nfocară/ Și-întralt chip cu tot să strămutară." Cele două transfigurări magice au loc la scurtă vreme una după alta, redate cu grație și înlesnire de poet. Ingenios este armamentul oștii cu care arhanghelul Mihail, în cântul următor ( la paginile 225-227), iese înaintea ordiei dracilor ce se apropie sub camuflaj: "învoaltă-în neagră ceață"; nu-i lipsesc îngereștii armii: "săbii de pară,/ câteva tunuri cu fulgeri pline,/ tot feliu de artelerie cerească", la toate acestea adăugându-se redutabile
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
său (de fapt, al adevăratului viteaz, Argineanul) se îndepărtează învăluit într-o eroare de concordanță a timpurilor verbale, ea însăși precedată de o fastuoasă cacofonie: "Calul fugi ca când nu i-ar pasă". Parpangel își revine din leșin în admirabilul cânt IX, printre ai săi, cărora le va povesti călătoria sa prin iad și prin rai. "Oarecine" îl va fi purtat în zbor, fără a-i servi cu adevărat, precum Virgil lui Dante, de cicerone în lumea de dincolo, destul de sumar
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
poet "cât toate zilele"! Regretul după ne-participarea lui la viața literară vie, la cea din prima jumătate a secolului XIX când atâtea s-au făcut pentru limba și literatura română, încerc să-l alin cu un distih de la începutul cântului XI, unde imaginea lui Heraclit din Efes, "Obscurul", se ivește în plină lumină: Plâng cu lacreme necontenite, Cum plângeai oarecând, Eraclite!
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
-nchei la hăinuță? “ Și de această dată răspunsul a venit prompt și „dens”: „Așa umblă și nea Nicu”... Iar ca orice copil din tată venit de pe meleagurile artelor marțiale și care se respectă după tradiția străbună, și micuțul Fu, pe lângă cântul românesc, se dedică nu fără pasiune meșteșugului de karateka, firește la palatul care i-a devenit locul de unde parcă n-ar mai pleca... Momente care i-au rămas în memorie celui care ne-ncetat se dăruiește muzicii și celor mici înfrățiți
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
va fi găzduită de Cantina Agronomie din Calea Aradului nr. 119, va debuta cu o evocare a eroilor neamului - Horea și Avram Iancu -, urmată de „Cântec, joc și voie bună, până-n ziurel de ziuă”. Așadar, din program nu vor lipsi cântul și jocul popular moțesc, pentru reușita evenimentului urmând să-și dea concursul: renumitul taragotist din Țara Moților, Gheorghe Pașca, însoțit de două tulnicărese, orchestra condusă de Frații Sicoe, precum și soliștii vocali Maria și Tudor Furdui Iancu, Alina Ivan, Ghiță Pășcălău
Agenda2005-44-05-general14 () [Corola-journal/Journalistic/284367_a_285696]