873 matches
-
D-apoi, că nu s-a întâmplat nimic, domnișorilor, da-i musai să vă zic și eu o voroavă... Zi, baciule, voroava! Ce vrei să ne spui? No, place-mi tare fain de dumneavoastră. Că tineri sunteți, frumoși sunteți, fain cântați, fain ați vorovit, gânduri bune aveți, da’ ..., numai că ..., nu-i vremea dumneavoastră amu... Că amu-i vremea hoților și a șmecherilor! No, așa să știți! Noi am zâmbit și l-am îmbrățișat: Va veni și vremea noastră, bade! Hm
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
sunt două șlagăre: socialist și imperialist (ați citit bine, „șlagăre”). Dar șlagărul socialist va învinge șlagărul imperialist”. Apoi dădea tonul, făcând semn copiilor să-l urmeze: „Și ca mâine cântul nostru, răsuna-va peste ocean!”. Dar copii tăceau. De ce nu cântați? Poate nu-l știți! Poate îl știți pe ăsta. Și dădea iarăși tonul, mai ridicat: „Pân’ la unul o să piară dușmanii ce ne-au robit!”. De ce nu cântați?, se adresa unuia dintre elevi, N-avem voce... A rămas la securitate
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Paști, încă n-o fost rebeliunea, la ora 5 dimineața, până când n-o sunat deșteptarea, tătă lumea o fost în geamuri, pe partea de către curte, și de partea de către strada, că acolo o fost camere mari, și tătă lumea o cântat „Cristos a-nviat!” Și-apăi, de la o cameră la alta se striga... Apăi și din Mintiul Gherlei, care-i acolea imediat după pușcărie, de la șoseauă, am văzut pe geam cum o ieșit lumea afară din Mintiu, și femei în cămașă de noapte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
456. Chirurgie laser ORL 40 457. ENG 15 458. Video laringo stroboscopie cu utilizarea video-printerului 20 459. Gimnastica respiratorie (ședința) 10 460. Exerciții pentru tulb de vorbire (ședința) 15 461. Investigarea psihoacustică a vocii 10 462. Reeducarea vocii vorbite și cântate/ședința 10 463. Reeducare computerizată la profesioniștii vocii (ședința) 25 464. Analiza parametrilor acustici ai vocii 15 465. Sonagrama 15 466. Fonetograma 15 467. Electroglotografie 15 468. Mobilizarea aritenoidului (ședința) 10 469. Fizioterapie în disfonii 10 470. Insulinoterapie în disfonii
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132348_a_133677]
-
456. Chirurgie laser ORL 40 457. ENG 15 458. Video laringo stroboscopie cu utilizarea video-printerului 20 459. Gimnastica respiratorie (ședința) 10 460. Exerciții pentru tulb de vorbire (ședința) 15 461. Investigarea psihoacustică a vocii 10 462. Reeducarea vocii vorbite și cântate/ședința 10 463. Reeducare computerizată la profesioniștii vocii (ședința) 25 464. Analiza parametrilor acustici ai vocii 15 465. Sonagrama 15 466. Fonetograma 15 467. Electroglotografie 15 468. Mobilizarea aritenoidului (ședința) 10 469. Fizioterapie în disfonii 10 470. Insulinoterapie în disfonii
NORME METODOLOGICE din 12 ianuarie 2001 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de săn��tate pentru anul 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132355_a_133684]
-
mari, neschimbată rădăcina în toată paradigma flexiunii. Schimbarea sensului gramatical al formelor verbului își află expresia doar la nivelul flectivului, odată cu modificarea acestuia: cânt (prezent indicativ, persoana I), cânt| (prezent indicativ, persoana a III-a), cântAM (imperfect indicativ, persoana I), cântAȚI (imperfect sau prezent indicativ, persoana a II-a, plural), cântASEȘI (mai mult ca perfect indicativ, persoana a II-a, singular), cântÎND (gerunziu), cântAT (participiu) etc. Este adevărat că rădăcina acestor verbe prezintă numeroase variații fonetice (mai cu seamă în partea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acestor timpuri intră cu o formă identică - a fi, dar cu diferite valori morfologice “în sine”. La viitorul anterior (în structura cărui timp, urmează auxiliarul a voi) este conjugat la viitorul I (prezent): voi, vei, va, vom, veți, vor fi (cântat, lucrat, coborât, urât, venit, sosit, vândut, prins etc.). La conjunctiv perfect, auxiliarul a fi are forme de conjunctiv prezent. Spre deosebire de verbul liber a fi, însă, care la conjunctiv prezent are forme diferite pentru toate persoanele (să fiu, să fii, să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este singura formă temporală în structura căreia „flexiunea” auxiliarului a fi diferă de a verbului predicat a fi. În constituirea optativului perfect al verbelor libere, auxiliarul vine cu formele sale de optativ prezent: aș, ai, ar, am, ați, ar fi (cântat, lucrat, coborât, făcut, mers etc.). La infinitiv perfect, forma auxiliarului este de infinitiv prezent: a fi (cântat, lucrat, coborât, urât, mers etc.). 2. Prin intermediul formelor de viitor indicativ, conjunctiv prezent și optativ prezent, auxiliarul a fi se constituie în instrument
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi. În constituirea optativului perfect al verbelor libere, auxiliarul vine cu formele sale de optativ prezent: aș, ai, ar, am, ați, ar fi (cântat, lucrat, coborât, făcut, mers etc.). La infinitiv perfect, forma auxiliarului este de infinitiv prezent: a fi (cântat, lucrat, coborât, urât, mers etc.). 2. Prin intermediul formelor de viitor indicativ, conjunctiv prezent și optativ prezent, auxiliarul a fi se constituie în instrument al modului prezumtiv (prezent și perfect): voi, vei fi cântând, cântat etc.; să fi (eu, tu, el
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi venit etc. La persoana I, opoziția de număr se neutralizează la imperfect și la perfectul compus: (eu, noi) cânta-m, lucra-m, cobora-m, venea-m, sosea-m, vedea-m, vindea-m, prindea-m etc.; (eu, noi) a-m cântat, lucrat, coborât, venit, sosit, văzut, prins etc. La persoana a III-a, opoziția de număr se neutralizează în structura tuturor verbelor, la conjunctiv prezent, iar în structura verbelor din tipul I de flexiune și tipul II, clasa 2 de flexiune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în enunțuri asertive, cu nuclee predicaționale bimembre (cu excepția verbelor impersonale), imperativul instituie nuclee predicaționale monomembre: Eu cânt/Tu cânți etc. - indicativ Cântă! (tu) - imperativ Indicativul nu se diferențiază în funcție de opoziția afirmativ/negativ: Eu (nu) cânt. Tu (nu) cânți. Voi (nu) cântați. Imperativul prezintă aceleași structuri la plural: Nu) cântați! dar structuri diferite la singular: Cânt-ă! (R + dezinența -ă) Nu cânt-a! (R + sufix de infinitiv -a) De natură prozodică și sintactică este și opoziția din planul expresiei dintre viitorul II al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbelor impersonale), imperativul instituie nuclee predicaționale monomembre: Eu cânt/Tu cânți etc. - indicativ Cântă! (tu) - imperativ Indicativul nu se diferențiază în funcție de opoziția afirmativ/negativ: Eu (nu) cânt. Tu (nu) cânți. Voi (nu) cântați. Imperativul prezintă aceleași structuri la plural: Nu) cântați! dar structuri diferite la singular: Cânt-ă! (R + dezinența -ă) Nu cânt-a! (R + sufix de infinitiv -a) De natură prozodică și sintactică este și opoziția din planul expresiei dintre viitorul II al indicativului și perfectul prezumtiv: voi fi cântat/voi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are în comun tema verbală), la nivel morfologic, la nivel fonetic și la nivel sintactic. La nivel fonetic, opoziția se realizează printr-o intonație specială care caracterizează imperativul, indicativul rămânând nemarcat, din acest punct de vedere: cântă! (tu)/(tu) cânți; cântați! (voi)/cântați... La nivel sintactic, opoziția se manifestă în felul în care se desfășoară în plan sintagmatic relațiile sintactice dintre imperativul unui verb-predicat și termenii realizând diferite funcții sintactice. Relația cu subiectul gramatical La imperativ, subiectul sintactic rămâne neexprimat; este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
comun tema verbală), la nivel morfologic, la nivel fonetic și la nivel sintactic. La nivel fonetic, opoziția se realizează printr-o intonație specială care caracterizează imperativul, indicativul rămânând nemarcat, din acest punct de vedere: cântă! (tu)/(tu) cânți; cântați! (voi)/cântați... La nivel sintactic, opoziția se manifestă în felul în care se desfășoară în plan sintagmatic relațiile sintactice dintre imperativul unui verb-predicat și termenii realizând diferite funcții sintactice. Relația cu subiectul gramatical La imperativ, subiectul sintactic rămâne neexprimat; este „realizat numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
C. Hogaș) „Și zărind rotundu-i umăr mai că-mi vine să-l sărut.” (M. Eminescu) • sintagme formate din verbul a trebui și un participiu: „Trebuie târât ca să se urnească... și are să fie târât.” (I.L. Caragiale) „Le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă.” (M. Eliade) Construcția cu verbul a trebui, dezvoltând sens pasiv cel mai adesea, este o variantă sintactică la sintagme formate din două predicate în relație de interdependență; verbul al doilea, la conjunctiv, realizează funcția de subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
coborâtă pe pământ”. (L. Blaga, 303) • a raportului (spațial sau temporal) dintre subiectul vorbitor și obiectul comunicării: „Spre marea mea părere de rău, în acea seară zaifetul trebuia să se spargă devreme...” (M. Caragiale, 86), „... Le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe-atunci, după război.” (M. Eliade, Dionis, 486) Convergența planului semantic al ambilor termeni ai sintagmei atributive determină dezvoltarea altor perspective în desfășurarea procesului de identificare: • a raportului parte-întreg (atributul partitiv): „Nu credea, dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Adrian...” (M. Eliade, 503), - fie în nominativ, indiferent de cazul termenului-bază: „El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel Mare, zimbrul sombru și regal.” (M. Eminescu, I, 35) „... Le crea din nou, le cânta așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe atunci, după război.” (M. Eliade, 486), „.. Se împământenise luând de soție pe Ilinca Basarab, cea din urmă moștenitoare a vechii familii domnești...” (Al. Odobescu, 123) În structura apozițiilor cumulative, coexistă termeni-secunzi în nominativ cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
auzit. Deci muzică nouă, compozitori de la începutul secolului XX, de la sfârșitul secolului XIX, de care noi nu știm. Sigur, nu neapărat elvețieni. Și dumneavoastră ați adus ceva nou în seara aceasta... Da, Rene Gerber, care a fost pentru prima dată cântat aici. O lucrare minunată, de altfel, o formă de a scrie un concert de pian astăzi, în care publicul ascultă cu plăcere, este muzică, este altceva decât concertele lui Prokofiev, Șostakovici, Bartök, Beethoven sau Mozart, este o muzică interesantă, cum
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
repede în conștiința tinerilor? A supraviețuit până prin ’78, dar lucram cu apariții foarte rare, deoarece locuind în trei orașe diferite, era foarte dificil să repetăm. Cu Mihai Rușan, ultimul oboist, am lucrat până în ’80, când am lansat ultimele noastre piese, cântate și azi la posturile centrale: Origini, Suntem toți români de viță, Suntem aici dintotdeauna, De la Râm de tragem, De 2000 de ani. În 1975 am apărut și singur, făcând înregistrări la Radio și Televiziune. După ce ai câștigat Teletopul, excelenta și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
sunt găsite cu sprijin de către elev; se completează astfel desenul. Dintre sarcinile suplimentare, în completare, se poate cere elevilor să coloreze un cuvânt, o silaba etc. joc „Trenul silabelor”; momentele de relaxare pot constă din exerciții-joc de pronunțare ritmata sau cântată a unor serii de silabe directe și indirecte: ma-me-mi-mo-mu ța-țe-ți-țo-țu utilizarea unor versuri hazlii, ghicitori la care elevii răspund printr-o silaba onomatopee: „Broască a plecat spre lac Și tot face......(oac, oac, oac)” Formarea câmpului vizual de o silaba
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
propria sa liră. Cântând, Orfeu izbutea să miște pietrele și să îmblânzească fiarele. Participând la expediția Argonauților, salvează echipajul, potolid cu cântecul furia valurilor, sau depășind arta sirenelor, la melodiile ispititoare ale cărora navigatorii nu mai erau atenți. Poezia sa cântată subjuga întreaga natură: ea face să se miște lucrurile neînsuflețite, domolește fiarele sălbatice și monștrii, adună oamenii și-i îmbunează pe zei (figura 1). Mitul lui Orfeu este cu câteva generații mai vechi decât generația homerică iar tradiția îl consideră
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
din Filiala Iași a U.S.R. și să se mute la Filiala din București. Mă îndemna și pe mine să fac la fel. Alții, cu ifose de filosofi, eseiști, îl acuză pe marele poet de impostură atunci când vine vorba de poemele cântate. N-o fi avut el o voce extraordinară, lucru normal la un fumător de 2-3 pachete de țigări pe zi, dar că era lipsit de cunoștințe muzicale, asta nu-i adevărat. Câți știu că, de la 5-6 ani, Cezar Ivănescu lua
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
estompat, apoi, priveliștea mediocră, provincială, a dughenelor și „măhălălilor”; în fine, majoritatea localnicilor arată altfel decît cei de odinioară: e o altă mișcare, un alt ritm. Pe scurt, Bacăul nu-i, cum își mai închipuie unii, o rezervație a naturii „cîntate”, dar mai mult plînse, de Bacovia și orice efort de identificare a elementelor „bacoviene” în peisajul actual ajunge la rezultate dezamăgitoare. Pe de altă parte, nu lipsa evocărilor (în afară doar de a celor bune) se resimte cel mai acut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cunoscut sub denumirea de "runo", care se pare că provine de la cuvântul compus "runoinlaulu" - cântec al unui poet de rune. Marin Sadoveanu precizează că există trei tipuri de rune: epice, lirice și magice, acestea din urmă fiind rostite și nu cântate, ca primele două. În sudul Finlandei, cele care păstrează runele epice și lirice sunt fetele tinere care le cântă în cor. În schimb, în nord, predomină runele epice care sunt deținute de către bătrâni. Dacă fetele tinere cântă runele repetând unul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Belle - și pe care le reproduceam destul de fidel. Mai târziu, în timpul facultății, am jucat teatru. Timp de 6 ani am jucat în 9... - Iar acum sunteți regizorul unui film pe care singur l-ați scris, în care dumneavoastră jucați, dansați, cântați, nu? semnați coloana sonoră și scenografia. Îmi cer scuze, timpul e scurt din păcate. Dar, făcând toate aceste lucruri, aveți certitudinea că le faceți bine, vă simțiți excelent în toate cele 7 arte? ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Purceluș la index
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]