926 matches
-
întinde pe dealuri, Apahida mișcă spațiul om în infinitezimal, doi miei ținuți la iesle, arătură pe lotul de lîngă casă, oprește tractorul, maneta la care umblu, detalii impersonale în pasta de factori mobilizatori, vezi Sadoveanu pentru cheia Sadoveanu în peisaj, cîrd de mașini, cioara singură o personalitate, casele rezerva în basme de familie, Fundătura deschisă la vest, total pe trei sferturi cuprinsul primăverii, Iclod 23 km, satul pe biserici, troițe, Valea Orman prima barză din an pe cuib, ciocul peste stîlp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
II-a a gării Mărășești, asta și trebuia să faci, să nu mai scrii! iluzia că rămîne ceva în urmă se numește somn, drepturile alienatului, dar cine ești tu să-ți aduc eu ție o bere? nu te pune în cîrd în tipul de relație semiotică alienarea, mai multe alienări tipuri de comunicări, un nebun vrea să conducă o țară, fă sensul giratoriu! Ora 2,46, în rapidul Botoșani București, senin cu remanență, chiar dacă închipuită de expertul în timp. Ora 6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pămîntul își scoate valurile și laptele condensat, pe văzduh netezime, urbană la Onești, bate indigo subliminal, crengi încrengături în ornamente, straturi de locuire 5 nivele, blocurile arheologic, Trotușul lava apei Onești, albie de fluviu în sute de metri, 19,54 cîrd de fete la coborîre, angajarea anfiladei, calculele mersului lor, oricît de demonstrativ, pînă și pe scenă, de unde urîțenia, orice simbol este ambiguu, orice semn este simbolic, peronul gării aproape troian, pe cărări Borzeștiul, lovitura de suprasimbolizare biserica lui Ștefan, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
noastră n-o mai simțisem de mult. Era, dacă vreți, un fel de împăcare cu toată lumea. Am fi fost de acord cu iertarea păcatelor tuturor, indiferent de dimensiunile și numărul lor, acumulate de la naștere. La ieșirea din comuna Ruginoasa un cîrd de gîște conduse de un falnic gînsac trece drumul tacticos, fără grabă. Sub îndrumarea șefului, cîrdul mergea prea încet și, văzînd că am oprit, furiosul sultan mi-a tras vreo două înjurături, adică vreo două găgăituri. Scuzați, șeful, îi răspund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Am fi fost de acord cu iertarea păcatelor tuturor, indiferent de dimensiunile și numărul lor, acumulate de la naștere. La ieșirea din comuna Ruginoasa un cîrd de gîște conduse de un falnic gînsac trece drumul tacticos, fără grabă. Sub îndrumarea șefului, cîrdul mergea prea încet și, văzînd că am oprit, furiosul sultan mi-a tras vreo două înjurături, adică vreo două găgăituri. Scuzați, șeful, îi răspund supus. Acceptînd scuzele mele se grozăvește la harem, bombîndu-și și mai mult pieptul. Scena aceasta rurală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a fost smuls primul sărut. Cu certitudine că multe povești s-au transmis în timp cu adăugiri, cu romanțări și, ruginind, au căpătat o anume savoare. Deodată, cum mergeam noi leneși și visători, auzim un măcăit în cor. Era un cîrd de rațe și rățuște care făceau mare tărăboi. Unele băgau capul în apă și rămîneau cu fundul în sus, fapt ce mă făcea să zîmbesc amuzat. Georges bate puternic din palme, pune apoi mîinile pîlnie și strigă: Diana, vino aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
băgau capul în apă și rămîneau cu fundul în sus, fapt ce mă făcea să zîmbesc amuzat. Georges bate puternic din palme, pune apoi mîinile pîlnie și strigă: Diana, vino aici și-l salută pe domnul. O rață iese din cîrd și vine, sigură pe ea, spre noi. Lip, lip, lip și oac, oac, oac. Ajunsă la noi dă din cap și măcăie. Georges o ia în brațe și povestește domol. Era să moară. Avea o afecțiune internă extrem de complicată. Operația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și m-am lungit cu fața în sus. Era o minunăție. De jur-împrejur, bâzâit de gâze, concert în aer liber dat de greierași și un conglomerat de ciripit de tot felul de păsări și păsărele. Numai că, în înaltul cerului cârduri de puncte argintii - bombardiere nemțești - zburau încet spre răsărit. Abia li se auzeau zumzetul motoarelor. Fiind, cum spuneam, cu urechea la pământ, auzeam niște bubuituri înfundate, venind de undeva de departe. Sunt tunurile de pe Prut, bă Grigoraș, m-a lămurit
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
îi întreabă : - Unde mergeți cu pași așa fermi, se pare că mergeți ca mine, mai departe ? - Nu chiar așa departe, dar nici prea aproape ca să mergem, pe vremea asta, agale, răspunde o măicuță ce se afla în fața ultimei persoane din cârdul ce se formase. Apoi continuă : « Eu cu persoana aceasta mergem la Schitul Mălinești, ce se află colo după pădure, aproape de vârful dealului, iar dumnealor din fața noastră sunt Gârceneni. Dar dumneata unde mergi? Săndel, oarecum surprins de răspunsul prompt dat de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
În materie de teatru, pre-cenzura era și mai terifiantă. Funcționa și aici obligativitatea stupidă a recomandării unui cenaclu. Proiectul de repertoriu era, apoi, "supus dezbaterii oamenilor muncii". Adică, sculerul ori văcarul, ieșit ostenit și asudat din tură, era dus cu cârdul la Club, unde se întâlnea cu reprezentanții Teatrului. Aceștia îi vorbeau despre Büchner ori Pirandello, iar bieții făuritori ai bunurilor materiale erau cu gândul doar c-au pierdut rândul la jinduita coadă unde "se dădea" parizer pe buletin. Repertoriul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
spun c-am spart tăblița. Să strig pe sora mea cea mare Să-i spun că-mi este foame. Să-mi dea și mie să mănânc Că măicuța mea doarme. Să merg cu frățiorii-n crâng S-ascultăm pitpalacul, Cum cârduri de cocori se duc Lăsând în urmă satul. Să căutăm prin iarba verde Fluturi zburând și melci. Să curățăm de mărăciuni Poteca pe unde treci. Of,... doamne, fă-ne iar copii Întoarce, Doamne roata, Să mă duc la bisericuță Cu
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
când urcam pe deal spre casă, în dreapta era moșia marelui istoric Marghiloman care trăia la Paris, a lui Vizante și Kogălniceanu, mari boieri sau descendenții lor, cu mari întinderi de vii și păduri. Din Ardeal veneau zeci de tineri, în cârduri, ca să muncească la vie, să câștige un ban, iar unii mai isteți, ajungeau să fie logofeți, să răspundă de oameni, de muncă. Așa se făcea că unii se căsătoreau și rămâneau pe loc, își făceau căsuțe, cumpărau vii și deveneau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mi pusese picioarele pe spinare. Și când reușeam de vedeam ce se mai întâmplă-n urmă, ce constatam? Arătarea aceea mare, cenușie, semeață și lălâie, coborâse între timp Dealul Obrejii. Se-ndreapta spre cele trei podețe, tocmai unde oprisem eu cârdul oilor. Înainte de-a vedea cum avea să se comporte între oi, îmi făceam acum socoteala, ceva-ceva mai liniștit, că, într-un fel, am reușit să-l păcălesc pe lup! Că îl oblig să se oprească între oițe, să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a vedea cum avea să se comporte între oi, îmi făceam acum socoteala, ceva-ceva mai liniștit, că, într-un fel, am reușit să-l păcălesc pe lup! Că îl oblig să se oprească între oițe, să-și aleagă din tot cârdul, pe cea care-i place, dar să mă lase pe mine-n pace. Gândul acesta îmi sporea, oarecum, încrederea, îmi ușura fuga. Mă și vedeam ajuns acasă și povestind și chiar înflorind totul, dându-mă și crezându-mă iarăși un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aceea aproape pustie, era o liniște ca de cimitir... Doar câțiva bărbați, cam la vârsta senectuții, să i numeri pe degetele de la o singură mână, în picioare sub „Teiul lui Eminescu”, stăteau abătuți și triști ca niște cocori rămași de cârdul lor, care s-a călătorit... Erau... foști elevi, ai fostului Seminar „Veniamin Costache” din Iași... Printre ei mă număram și eu. Cu o seară înainte, fusesem chemat la întâlnirea de comemorare a 60 de ani de la desființarea școlii noastre... și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se lăsă peste tot întinsul... Peste tot se așternu o liniște deasă, că-ți puteai asculta bătăile inimii... doar greierii mai țârâiau tremurat. În liniștea nopții, din depărtare se auzi un găgăit ascuțit apropiindu-se din ce în ce. Un cârd de gâște sălbatice acoperea cerul de deasupra, alunecând către miazăzi pentru iernat. „ Asta înseamnă că a venit vremea toamnei..!”, murmură careva mai mult șoptit. După o vreme, tot el continuă cu o tristețe care-i sfâșie sufletul. Cocoarele, în toamna
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
urmând ca în primăvară să-l părăsim și noi. Astfel, tristețea sătenilor era și mai mare. Zilele și săptămânile se scurgeau; ăsta este rostul lor dintotdeauna... să se scurgă. A trecut și noiembrie... Se apropia iarna, frunzele cădeau din copaci... cârdurile de ciori părăseau pădurile ridicându-se deasupra satului aproape pustiu. Era ceva jalnic... era sinistru. A venit și decembrie... luna lui Ningău, cu primii fulgi și vânt aspru. De câteva zile peste sat ningea într-una, ulițele erau înecate de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
gând... „..Doamne !.. Cât de mari au fost !” Capitolul IV „ADEVĂRUL SE VA RĂZBUNA ÎMPOTRIVA CELOR CARE L-AU NESOCOTIT” Soarele toamnei se suise pe cer în cumpăna amiezii. În fața porții, foștii elevi, triști și abătuți.. ca niște cocori rămași de cârdul lor, care s-a călătorit... s-au mai oprit pentru câteva clipe.. Nu se îndurau să plece... Se uitau cu îndreptățită mândrie, la impunătoarea cladire a fostei lor școli, monumentală chiar și pentru vremurile de astăzi. O priveau și li
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cerul avea o limpezime cum rar s-au mai văzut. Sus, sus pe cer, doar câteva scame de nori, pluteau încet ca niște grămezi de puf alb. Foștii seminariști, în poarta școlii, abătuți și triști ca niște cocori rămași de cârdul lor, care s-a călatorit, încă se mai uitau cu jale și tristețe peste gard... în urmă cu șaizeci de ani... Rememoram, pentru încă, a câta oară, amintirea tuturor visurilor născute între acele ziduri.. și, năruite în lunga viață de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a prezentei Convenții. Articolul 6 În scopul elaborării prognozelor privind pescuitul în Marea Neagră, Părțile Contractante convin să facă informări operative reciproce, prin orice mijloc corespunzător, asupra migrației peștilor industriali indicînd timpul, locul concentrării și direcția mișcării lor, precum și desimea concentrării cîrdurilor și condițiile hidrometeorologice în care se observă aceste migrații și concentrări. Articolul 7 Pentru o rațională folosire a rezervelor de pește din Marea Neagră, Părțile Contractante convin să efectueze anual schimburi reciproce de informări privind rezultatele cercetărilor științifice în domeniul ichtiologiei
DECRET nr. 2 din 7 ianuarie 1960 pentru ratificarea Convenţiei între Guvernele Republicii Populare Române, Republicii Populare Bulgaria şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind pescuitul în Marea Neagra, semnată la Varna la 7 iulie 1959. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125464_a_126793]
-
limitat în chenare de diferite dimensiuni la o scală diferită, mai mică sau mai mare; - să completeze desene de diferite dimensiuni progresive, conform logicii, la scala dimensiunii alese;să urmărească un contur prin colorarea unor imagini cu elemente înșiruite îun cârd de rațe, o garnitură de tren) de la stânga la dreapta; - să identifice pozițiile dreapta - stânga prin colorarea unei figurine situate la dreapta sau la stânga de un anumit reper; - să identifice pozițiile înainte - înapoi prin colorarea unor elemente identice îcopii, mașini
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
î. De altfel, toate cele trei consoane ale regiunii a treia, pronunțate prelung sunt însoțite de sunetul î datorită poziției retrase a limbii. Fonemul î odată obținut se exersează prin metoda analitico-sintetică izolat, apoi în cuvinte și propoziții de genul: Cârdul de gâști gâgâie din gât, când vin pe rând la râu. (22, 184, 228) Recuperarea în dislalia vocalelor Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație și vocalizare integrate în gimnastică generală: - respirații cu accentul pe inspirația lentă pe nas sau
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
să văd ce se petrece afară, metamorfoza strălucitoare a naturii, care continuă să mă uimească! Copacii desfrunziți au aerul de schelete pârlite în foc, și printre crengile lor zboară ciripind mulțime de vrăbii, căutându-și hrana, pe când sub cerul lânos cârduri lungi de corbi fac manevre prevestitoare de vitejii... Peste tot se întinde lințoiul de omăt, iar pe străzile 6 parcă dispărute sub zăpadă se văd mișcându-se încet sănii, ca-n poveștile bunicilor de odinioară. Mă învârt în casă fără
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sortimentele de pizza, fastfood-urile. Într-un astfel de climat subtropical se consumă cantități mari de Înghețată, fructe, băuturile tropicale cu cuburi de gheață, berea rece și vinurile roșii. 175 Îndrăgostiții de plimbări pe malul oceanului, pot observa de pe moderna Esplanadă cârdurile de păsări care se pregătesc de Înnoptat printre micile dune de nisip și ierburi ale lagunei. Ne strângem mai mulți, tineri și adulți În preajma coloniei de pelicani care s-a aciuat aici și urmărim cu atenție, fără să facem zgomot
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
deschide cu grație maternă drumul pe ape spre fiica ei mai mică, Noua Zeelandă, țara insulară de imigranți și nativi de la capătul lumii. Suntem curioși să-i descifrăm enigmele și mai ales oamenii!!! Nava despică valurile albastre ale Mării Tasmaniei, stârnind cârduri vesele de pești zburători. Tasmania se profilează În dreapta noastră ca o pată verde, plină de mistere, dureri Însângerate și remușcări datorate vechiului genocid, speranțele viitorului tolerant. Aerul a Început să se răcească, vremea s-a stricat. Constelația Crucea Sudului strălucește
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]