2,562 matches
-
Comandantul Diviziei 2 de infanterie; Plutonul de marinari; Batalionul 4 de vânători; Regimentul 4 de linie; Regimentul 5 de linie; Ambulanța; Regimentul 7 de linie; Regimentul 1 de artilerie; Comandantul brigadei de cavalerie; Muzicele regimentelor de roșiori; Divizionul mixt de călărași; Regimentul 1 de roșiori; Regimentul 2 de roșiori. Tunurile luate trofeie aveau ghirlande de stejar cu inscripția bătăliei unde au fost cucerite. Tot orașul erea bogat gătit cu drapele și lampioane, o lume imensă alergase din toate colțurile României, așa că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
intrările până la concurență de 500 lei. IV Marele premiu al Jockey Clubului, alergare de fond pentru cai de orice proveniență, pe 3 000 metri. Pr. I, 3 500 lei, pr. II, 500 lei, pr. III, 200 lei. Alergare militară pentru călărași pe 1 500 metri, pr. I, 500 lei oferiți de d-l Ștefan Petrovici Armis, pr. II, 200 lei, pr. III, 100 lei. Premiul al 2-lea nu se acorda decât atunci când alergau cel puțin 5 cai. Marele sportsman al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de ani de-atunci!... incidentul nicolae blaremberg-george san marin în ziua de 26 mai un mare scandal emoționează toată societatea bucureșteană. La Șosea, avocatul și om[ul] politic Nicolae Blaremberg, pe când stătea în trăsură, a fost lovit de către brigadierul de călărași George San Marin, cumnatul lui Constantin Stoicescu, mai târziu ministru liberal. Iată cum și de ce s-a petrecut agresiunea, după declarațiunea părților și martorilor. George San Marin, în etate de 23 ani, erea un om de o putere atletică. La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
nevoie de noi cadre. Termenul redus pentru instrucția noastră militară a trebuit să fie și mai redus. După cîteva luni de școală, am fost deci făcuți plutonieri și trimiși la regimente. Am cerut să fiu repartizat la regimentul de artilerie (călărași) care avea reședința în timp de pace la Galați. Regimentul se afla însă în refacere între Berești și Bîrlad. Avusese mari pierderi în retragere. N-a trecut multă vreme, numai cîteva săptămîni, și regimentul a primit ordin de plecare pe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
mărturisirea cu opinia: ca să fii anticomunist, cred că ajungea să fii român. Decebal Gavrilescu (n. 1930), din Igești, jud. Storojineț (azi Ucraina), este o altă victimă. Fiind din Bucovina, în 1951 va fi deportat în Bărăgan, la 15 kilometri de Călărași. Vor forma o localitate nouă, Olaru, cu un număr de 806 familii de deportați: preoți, învățători, agricultori, ingineri. Celor din zonă li s-a comunicat că vor veni coreenii (războiul din Coreea era în plină desfășurare), s-au mirat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
muntenii cujbele și au aprins focurile, pregătind ceaunurile de mămăligă. Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în această primă zi. Rechiziția s-a făcut totală în aceiași zi de Duminică. În ajun, treceau călărașii din sate curat îmbrăcați, porniți spre Roman și Botoșani, veseli și cu capetele cailor împodobite cu cordele. Chiuiau și strigau către cei care mai lucrau încă pe ogoare: Haideți, măi, la bătălie! În noaptea de Sâmbătă, noaptea mobilizării, cătră miezul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
procesele bunurilor boierești. Încasează veniturile stărostiei Bârladului. Poartă un toiag cu împletitură de aur pe fond albastru. 4. Marele vornic al țării de sus. Staroste de Dorohoi. Poartă toiag la fel. 5. Hatman pârcălab al Sucevei. Judecă pe slujitori arcași, călărași, darabani, seimeni, lefegii. Poartă toiag roș cu împletitură de aur. În tabără poartă buzdugan. 6. Marele Postelnic umblă înaintea Domnului, cu toiag îmbrăcat în argint. Are sub jurisdicție pe aprozi, curieri și pe Turci. E și pârcălab de Iași. 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu 2000 de gospodării. Cea de-a treia “republică” este Tigheciul, un codru la hotarele cu tătarii din Bugeac “cel mai puternic parapet al întregirii Moldove dinspre apele Prutului”. Locuitorii acestui ținut plătesc un bir mic, anual, și sunt toți călărași. Odinioară contingentul format de ei se ridica la 8.000 de călăreți, în vremea lui Cantemir reducându-se la 2.000. Alexandru Gonța a considerat că locuitorii celor trei “republici” nu pot fii socotiți țărani, deoarece locuiesc în ținuturi muntoase
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în vremea lui Cantemir reducându-se la 2.000. Alexandru Gonța a considerat că locuitorii celor trei “republici” nu pot fii socotiți țărani, deoarece locuiesc în ținuturi muntoase și se ocupă cu păstoritul, iar cei din Tigheci, fiind cu toți călărași, sunt slugi domnești. Cantemir scria că sunt, totuși, țărani, în timp ce oamenii, pe care domnul îi numea slugile sale, erau boieri. Interpretarea lui Gonța este surprinzătoare. Fiind el însuși țăran, știa că locuitorii de la munte se ocupă nu numai cu păstoritul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000-15.000 de oameni. Această oaste era formată din curteni și slujitori, doi termeni care au creat uneori confuzie. I. C. Filitti considera că slujitorii militari îndeplineau în timp de pace slujbe administrative, iar curtenii, în rândul cărora intrau proprietarii și călărașii, alcătuiau o armată cu caracter popular. Constantin C. Giurescu credea că toți subalternii marilor dregători organizați pe cete, cum sunt, de exemplu, păhărniceii, spătăreii, vistierniceii, armășeii intrau, în Moldova, în rândul curtenilor. Ei formau miezul armatelor lui Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
conferea domnului o putere specială era funcția de comandant suprem al armatei. El comanda adunarea oastei, fixând un loc anume de concentrare - beleagul -, el ordona trimiterea oamenilor la casele lor. Domnul, în calitate de șef al armatei, ordona inspecții ale unor unități - călărașii din anumite ținuturi, inspecții care se lăsau cu pedepse grele, pentru cei care nu veneau cu armele pregătite (scut, sabie curbă, în stil turcesc, suliță cu coadă lungă, secure sau buzdugan). Cei avuți posedau cămăși de zale și coifuri de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o atmosferă de cântece și strigături. Cu săptămâni Înainte, femeile Își pregăteau strigăturile și la prezentarea zestrei se desfășura un duel de o rară frumusețe și Înțelepciune populară. Când mireasa pleca Într-o comună vecină, spectacolul se Întregea cu "venitul călărașilor" și amenajarea unor porți din lanțuri și covoare, la primirea alaiului mirelui și mai ales la plecarea acestuia cu mireasa. Copiii ne Îmbulzeam În mulțime, cu riscul de a fi maltratați de lumea Înfierbântată. Astăzi, aproape totul s-a stins
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
bacali, abageri), 135 birnici „ci pără acum plăte stăpânii (boieri) pentru dânșii, aflându-se supuși”. Unii breslași și slugi se ocupau cu grădinăria, alături de sârbi și de bulgari. Existau circa 80 de „sudiți nemțești” și „rusești”. Mai erau înscriși 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg, 13 slugi bejenari ai beșleagăi, 4 bejenari cu cartea Vistieriei ai căpitanului Ion Hotincian și 14 ciocli. Cei 153 de birnici fuseseră „supuși” la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a construit la Huși, în 1833, biserica Înălțarea. La ridicarea lăcașului a contribuit și Hagi Irimia Arhip, bunicul din partea tatălui lui Gh. Ghibănescu, care a vizitat Ierusalimul, împreună cu familia sa. În afara bulgarilor, mai erau 80 „sudiți nemțești” și rusești, 16 călărași ai căpitanilor târgului Huși, 13 vătăjei boierești și ai Episcopiei, 14 scutelnici ai cișmelelor din târg. Mai târziu, în 1847, satul Plopeni a intrat în componența orașului Huși. În afara procesului de înglobare a satelor din zona periferică a vechiului târg
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Radovici. Din tabloul de repartiție a contingentului 1877 pe corpuri și județe, rezultă faptul că în județul Fălciu 49 de tineri erau repartizați la Regimentul 6 (București) și 37 tineri la Regimentul 4 (București). Din armata teritorială făceau parte 51 călărași și 182 dorobanți. La aceste cifre adăugăm 363, adică numărul tinerilor ce trebuia să dea fiecare județ pentru armata permanentă și cea teritorială; 1.254 era numărul tinerilor înscriși pe listele de tragere la sorți ale fiecărui județ. Tabelul următor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
autorităților județului cu privire la efectuarea muncilor agricole ale familiilor ostașilor concentrați. Instrucțiunile date comunelor de către prefectul județului Fălciu (7 martie 1877) îndemnau pe țărani să folosească toate plugurile din comune spre a ara și semăna cu porumb ogoarele rezerviștilor, dorobanților și călărașilor. „Cunoașteți tare bine - arătau aceste instrucțiuni - că sătenii noștri obișnuiesc a da clăci de pluguri și altele pe la diferite persoane, cu atât mai vârtos vor face pentru frații lor, pentru consătenii lor, care sunt trimiși să apere cu viața lor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
liceenilor și studenților veniți în vacanțele de vară, ansamblurile de fluierași, recitatorii de poezii patriotice și membrii echipei de teatru de amatori care amuzau cel mai mult mulțimea nelipsită de la spectacolele lor. Era vremea în care nunțile se făceau cu călărași spre fericirea mireselor ce ieșeau cu părinții și frații mai mici în pridvar ca niște prințese, ca niște invoalte flori albe ca să fie culese și să fie duse la casele mirilor ce le așteptau cu dor în suflet și cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza Ciolan, strălucită profesoară și pianistă a Iașilor, au dorit în clipele din urmă să se odihnească pe veci pe pământul Eternității, cimitirul din apropierea casei din strada Călărașilor în care au petrecut atâția ani de viață“. Dorința lor a fost îndeplinită. Pentru activitatea artistică și contribuția adusă la îmbogățirea tradiției școlii pianistice, Eliza Ciolan se înscrie între personalitățile de seamă ale vieții culturale ieșene ale secolului XX. CIOPRAGA
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
anexat aci o listă de numele oamenilor ce sunt destinați a conduce la Bucuresci acele 100 căruțe requisiționate, vă invit ca imediat să luați măsuri pentru concentrarea acelor oameni și În ziua de 19 curent să’i trimiteți la Casarma Călărașilor de aci fiindu că la 20 (iulie, n.n.) urmează a pleca cu trăsurile”. Prefectul județului Întărea dispoziția scriindu-i polițaiului (numele vechi al șefului poliției) să-și trimită toți agenții de care dispunea „...pentru ca toți acei oameni prevăzuți În listă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
În aseminea cazu Întreținerea oamenilor va fi pe comptul dv. (subl.ns.)”. Bineînțeles că, fiind stare de alertă maximă, șeful oamenilor legii hușeni a evidențiat În rezoluția sa urgența acestei misiuni. Anexat adresei, era și „Tabloul nominalu de rezerviștii de Călărași și Dorobanți, destinați a merge ca conductori trăsurilor rquisiționate”. Iată-le numele după 135 de ani de curgere a timpului: „Reserviști de Călărași. 1) Blându Antonu (Hușși); 2) Chiru Neculaiu (Hușși). Reserviști de Dorobanți. 1) Parfeni Lăcătușu (Hușși), 2) Mirciu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să apreciați În ce timp se cere aseminea concursu” La data de 4 august 1877, Prefectura Fălciu se adresase din nou ferm conducerii Poliției Huși (cu numărul 6681), căreia-i ceruse participarea totală În cazul recrutării contingentului necesar corpurilor de călărași și dorobanți. Tonul adoptat de șeful județului În asemenea cazuri nu mai era unul protocolar ci unul ultimativ, de executare imediată fără crâcnire. Se poate spune că, pe timpul Războiului de Independență, slujbașii statului Însărcinați cu ordinea publică n-au avut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de respiro fiind foarte des implicați În fel de fel de acțiuni, precum aceasta, de pildă: „Comandantul Diviziei Galați prin telegrama poștală No.5212 solicită (din Ordinul Domnului Ministru de Resbel) a se da tot concursul necesar șefiloru Depozitelor de Călărași și Dorobanți din acestu giudeciu (județ, n.n.), fiind că un asemine concurs ar facilita mai repede adunarea contingentului recruților, căci din causa concentrărilor actuale, efectivul oamenilor În acele Corpuri este foarte redusă, Subscrisul se grăbeșce a vă comunica urgent aciastă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de o problemă declarată ca urgentă de către șeful său direct: „Am vedere că numai cu un singur soldatu ce este dat la Prefectură nu se pot espedia lucrările care se reclamă de urgență și În vedere că Compania Escadronului de Călărași locală astăzi este lipsită de soldați, subscrisul În interesul serviciului, vă invită D-le Polițaiu ca cu Începere de astăzi 9 curent să regulați de a se da câte un serjentu la Prefectură care va sta permanent de dimineață și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rezolvare polițaiului Alexandrescu: „Conform adresei ce am primit dela Domnul Prefect al Giudețului sub No.(...), am onoare a vă ruga ca de urgență să regulați a se concentra și trimite la primărie de unde să se ducă la Escadronul de Călărași pe toți reserviștii din clasa 1869, urmând a fi trimiși la corpurile lor respective, bine voim a duce la Îndeplinire această mijlocire de cea mai mare urgență fiind că Duminică 4 Septembrie acești reserviști vor fi la Casarme gata de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de Primăria Huși În care i se cereau răspunsuri urgente și serioase din cauza numărului nepermis de mic al mobilizaților. De data asta, primarul N. Gheorghe Îl informase că primise o adresă ultimativă și de la „...Comandantul Depositului Regimentului Nr.5 de Călărași din Galați”, bașca una de la prefectura județului. Neavând altă soluție la Îndemână, Alexandrescu le ordonase În scris subalternilor „...de a satisface cu cea mai mare urgență ordinele indicate și de mi se comunica răspunsul. IMEDIAT”. Mirosul prafului de pușcă al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]