2,618 matches
-
la țel. Nimeni nu are timp pentru clipa, care se pierde în adâncul clepsidrei, uitată și netrăită... Nimeni nu o aude cum... sfârșește în tonul monoton al ceasului de pe perete. Clipa, odată pierdută, nu o mai găsim, decât în gândul călător prin... infinit. De ce alergăm mereu? Unde vrem să ajungem? Viitorul vine... destul de repede. Indiferent de ceea ce faci. Și apoi devine clar cât de important este să îți faci timp pentru a trăi, pentru a fi fericit.” (Sergio Bambaren în "O
CLIPA PIERDUTĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370209_a_371538]
-
DIN URMĂ, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015. Pe-aici poetul este rătăcit, Prin hârburi de anafură și besnă, Heralzii în tăcere i-au murit Și plânsu-i-au durerile în glesnă. De vreme îndelungă-i călător - Cu pietrele și roua din grădină, Cu pulberea, cu norul tunător, Cu toamna îmbrăcată în rugină. A năzuit o țară de povești - Naiade în albastră legiune, Luceferi în betele îngerești Și verile cu umbră de cărbune. Să fluture alaiele în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
și în „PREPOEM” an II, seria II, nr.19 din iunie 1941 ... Citește mai mult Pe-aici poetul este rătăcit,Prin hârburi de anafură și besnă,Heralzii în tăcere i-au muritși plânsu-i-au durerile în glesnă.De vreme îndelungă-i călător -Cu pietrele și roua din grădină,Cu pulberea, cu norul tunător,Cu toamna îmbrăcată în rugină.A năzuit o țară de povești -Naiade în albastră legiune,Luceferi în betele îngereștiși verile cu umbră de cărbune.Să fluture alaiele în zob
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
calendar, peste zile m-aplec Și-mi plac colindele și Sântamaria. Visez ades la biserica din copilărie, Bătrână, cu denie, cu joc, cu prohod; La bâlciuri o fată, o menajerie Și eu evoluând, între ele, Irod. Drumuri în apă, berzele călătoare, Feerie de primăveri și uimire. Blândul Isus între copii, sunătoare În frunza de plopi - aninată vuire. Anii mei, lunile și zilele mele, Frați și surori cu viața, cu amintirea Merg către unde? Și vă scutur nuiele În sufletul negru cum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
tristețea, cu bucuria;Peste calendar, peste zile m-aplecși-mi plac colindele și Sântamaria.Visez ades la biserica din copilărie,Bătrână, cu denie, cu joc, cu prohod;La bâlciuri o fată, o menajerieși eu evoluând, între ele, Irod.Drumuri în apă, berzele călătoare, Feerie de primăveri și uimire.Blândul Isus între copii, sunătoareîn frunza de plopi - aninată vuire.Anii mei, lunile și zilele mele,Frați și surori cu viața, cu amintireaMerg către unde? Și vă scutur nuieleîn sufletul negru cum este cernirea. Publicată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
calendar, peste zile m-aplec Și-mi plac colindele și Sântamaria. Visez ades la biserica din copilărie, Bătrână, cu denie, cu joc, cu prohod; La bâlciuri o fată, o menajerie Și eu evoluând, între ele, Irod. Drumuri în apă, berzele călătoare, Feerie de primăveri și uimire. Blândul Isus între copii, sunătoare În frunza de plopi - aninată vuire. Anii mei, lunile și zilele mele, Frați și surori cu viața, cu amintirea Merg către unde? Și vă scutur nuiele În sufletul negru cum
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Publicată în „DRUM”, anul III,nr. 8 - 9, 24 aprilie 1938 POETUL DIN URMĂ Pe-aici poetul este rătăcit, Prin hârburi de anafură și besnă, Heralzii în tăcere i-au murit Și plânsu-i-au durerile în glesnă. De vreme îndelungă-i călător - Cu pietrele și roua din grădină, Cu pulberea, cu norul tunător, Cu toamna îmbrăcată în rugină. A năzuit o țară de povești - Naiade în albastră legiune, Luceferi în betele îngerești Și verile cu umbră de cărbune. Să fluture alaiele în
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Școlii de la Blaj” reprezentate de adeversarul său funciar episcopul Ioan Bob, cu care s-a luat la propriu de guler, fapt ce i-a adus ostracizarea în Ardeal, cu complicitatea austriecilor, până la moarte. Remarcabil surprinde istoricul Din Petre și exagerările călătorului boier Dinicu Golescu din Însemnările sale de călătorie, care intenționat idilizează viața oamenilor din statele occidentale pe care le-a vizitat pe la 1826, ca să pună în umbră „reaua tocmire”, corupția și ineficiența sistemului administrativ valah, proaspăt ieșit din fanariotism, bazat
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PRIMĂVARA 2012 Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 522 din 05 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Cireșii au înflorit grăbiți În Primăvara asta magică. Eu cerului trimis-am un mesaj Să cheme vântul călător, Dar a venit furtuna... Iar florile se scutur triste și supuse. În digul de la Fukushima, Valuri neîmblânzite se izbesc, Tristețea și drama încă atotstăpânesc Fără cruțare în haosul din Univers. Noi ne-am plimbat în parcul De lângă râul Sumida Unde
PRIMĂVARA 2012 de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353471_a_354800]
-
Nurmuadov și Vincent Magombe. Este activistă a PEN Clubului American și a centrului Drepturilor Omului Heinrich Böll, Fundația din Berlin. Poemele sale sunt incluse în diferite antologii, traduse în limbile olandeză, germană, sârbă, arabă și engleză. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ CULOAREA MEA ROZ Raze călătoare prin celulele pielii Și o insectă se plimbă prin mine Am culoarea roz A privirilor tale fascinate A ierbii în amurg Și mâini de văpaie Am când mă mângâi Am culoarea roz A sărutului în zori Când tu și razele
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
1711. Același panou ne prezintă mari personalități ale culturii și științei românești, cunoscuți și recunoscuți atât în țară cât și peste hotare, care au răsărit din sufletul acestor plaiuri, a acestei comune, purtându-și obârșia cu mândrie, dar pe care, călătorule, îți voi lăsa plăcerea de a-i descoperi la ei acasă, acolo unde, cândva, și-au avut rădăcinile, acolo unde li se păstrează numele. Cu sufletul încărcat de istorie, aluneci spre vatra comunei Pădureni, curios și plin de emoții, întâmpinat
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
te întâmpină Centrul cultural. Aici, intră ori ies tineri îmbrăcați frumos, în costume populare cu motive florale, artistice. Ceva mai la vale, pe partea dreaptă, te întâmpină o mică adunare de oameni, ce par a avea ceva pe brațe. Aici, călătorule, îți va sta în întâmpinare „Sufletul comunei Pădureni” - primarul comunei, domnul Temistocle Diaconu. Este un om între două vârste, cu privire de copil, cu vocea caldă, de o modestie desăvârșită, dar, și de o hotărâre asemenea. Cum, altfel, ar fi
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
momentul de față; Dotarea și reabilitarea unităților educaționale de pe raza comunei; Înființarea unui centru pentru persoane vârstnice la Văleni; Infrastructură; Alimentare cu apă, canalizare și... lista proiectelor continuă. Sunt foarte multe și, cu siguranță, de vei reveni la Pădureni, drag călător, vei fi uimit să vezi că în fiecare an o parte din ele, treptat, vor fi realizate. Voința deosebită a Primarului Temistocle Diaconu, a consilierilor comunali și, firește, capacitatea localnicilor de a crede și de a se mobiliza în jurul acestora
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
rămâi cu-o singură aripa La orișice efort presimți un trac Parcă-mi doresc vorace un delir S-ajung la cel din urmă adevăr Cu flori de miozotis prinse în păr Precum un redivivus rege Lear Am trecut prin lume călător Și-am încercat că Solomon să învăț Că numai din sminteala și dezvăț Nici un suflet n-a ajuns la zbor! Referință Bibliografica: Am incercat că Solomon... Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 705, Anul ÎI, 05 decembrie 2012
AM INCERCAT CA SOLOMON... de ION UNTARU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353010_a_354339]
-
toamnă duce ecou în depărtări. De belșugul rodniciei, frunzele sacrificate scriu povestea veșniciei. De la șes, la culmi înalte. Toamna, cu recoltă vine și cu zaibăr în pahare. Gânduri strânge în ciorchine, cu povești nemuritoare. Copacii își plâng iubire din frunzele călătoare. De-a tristeței despărțire, vântul viscolește jale. A rodniciei zeiță, Toamna, ca o fată-mare își împletește-n cosiță, feunzele din chihlimbare. Gânduri toană în cuvinte, tristețe însângerată. Toamna să rămână-n minte. Să nu poată fi uitată. Ca vinul de
MELANCOLII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353057_a_354386]
-
Acasa > Eveniment > Aparitii > NOU LA EDITURA ANAMAROL Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1377 din 08 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Nou la Editura ANAMAROL, editor Rodica Elena LUPU. Biblioteci călătoare Dispar litere, cuvinte dispar, Fraze, uimiri, înțelesuri Refăcute de tine, suav anticar, Cu ele din nou să mă-mpresuri. Praf mult port pe frunte - sahară s-o treci Stârnind beduinii, cămilele, În suflet s-auzi cântând biblioteci Și piramide ce-ți
NOU LA EDITURA ANAMAROL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353043_a_354372]
-
Cine poate știi ce e dincolo de "EL".....!? Cine poate afla ce e dincolo de ...."EU" !? Nu ne putem descoperii cu adevarat cine suntem de fapt, în spatele măștilor vii. Doar vorbele mai definesc acea identitate cunoscută de noi. Doar vorbele...! Aceste pasari călătoare ce umplu spațiul minții înșelătoare, Doar ele reprezintă puntea care duce spre întunericul gândurilor noastre. Dar oare, ce se ascunde în acel întuneric abisal al minții omenești ?.... De mii de ani ne întrebăm !! OMUL ! Această creație divină, apărut cumva pe
PSIHANALIZA EULUI de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354270_a_355599]
-
Cine poate știi ce e dincolo de "EL".....!? Cine poate afla ce e dincolo de ...."EU" !? Nu ne putem descoperii cu adevarat cine suntem de fapt, în spatele măștilor vii. Doar vorbele mai definesc acea identitate cunoscută de noi. Doar vorbele...! Aceste pasari călătoare ce umplu spațiul minții înșelătoare, Doar ele reprezintă puntea care duce spre întunericul gândurilor noastre. Dar oare, ce se ascunde în acel întuneric abisal al minții omenești ?.... De mii de ani ne întrebăm !! OMUL ! Aceasta creație divină, apărut cumva pe
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
EULUICine poate știi ce e dincolo de "EL".....!?Cine poate afla ce e dincolo de ...."EU" !? Nu ne putem descoperii cu adevarat cine suntem de fapt, în spatele măștilor vii.Doar vorbele mai definesc acea identitate cunoscută de noi.Doar vorbele...! Aceste pasari călătoare ce umplu spațiul minții înșelătoare,Doar ele reprezintă puntea care duce spre întunericul gândurilor noastre.Dar oare, ce se ascunde în acel întuneric abisal al minții omenești ?.... De mii de ani ne întrebăm !! OMUL ! Această creație divină, apărut cumva pe
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
cu optsprezece ani mai tânăr decât el, soțul Jenicăi Burelly, sora mai mică a soției sale, Alexandra Burely și s-au hotărât să ia în antepriză restaurantul din gara Buzău, un nod feroviar unde se întâlnea lume multă, mai ales călători. Intreprinderea a durat aproape un an, după care a fost părăsită, cu destule complicații materiale. Anii care au urmat (1896-1897), deși nu e scutit de gesturi și aprecieri răuvoitoare, Caragiale și-a regăsit acel calm interior favorabil creației literare, publicând
BERARUL CARAGIALE(162 DE ANI DE LA NAŞTERE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353824_a_355153]
-
fluturii în roi în costume multicolore și ii și nasc plăceri în sufletul din noi. Caii-nhămați la căruțe trag la pătule, fânul stivuit în clăi fumegă-n soare, mustul fierbe-n bădane cu spume, în stoluri, stoluri, trec păsări călătoare. E-o toamnă-mbelșugată ca nicicând; se țin petreceri lungi de săptămâni; în față la altar miresele mai plâng, când li se pun întâi pe creștet cununii. Rămâne-n suflet dorul cuibărit de toate câte trec pe rând, se duc
TOAMNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353890_a_355219]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > CĂLĂTOR Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1957 din 10 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ne referim la numele de agent cu sensul „care călătorește, care e în călătorie“. În românește „sufixul - ător formează nume de agent de la verbe și
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
referim la numele de agent cu sensul „care călătorește, care e în călătorie“. În românește „sufixul - ător formează nume de agent de la verbe și numai de la acestea, ca lucrător de la a lucra, învățător de la învăța, trecător de la a trece... Așadar, călător ar trebui să aibă la bază un verb“ (I. Coteanu, M. Sala, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
verb“ (I. Coteanu, M. Sala, ELR, 1987, p. 74). Despre derivatele cu -ător au vorbit acad. Al. Graur, Tendințe, p. 262, Th. Hristea, Probleme de etimologie, B., 1968, p. 26 precizând că se adaugă la verbe. Așadar, explicația că vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
necunoscut autorului DDA. E limpede că trebuie să căutăm un verb dar nu *caballare ori *caballitare propuse de Al. Ciorănescu, căci omul nu călătorește numai pe cal, ci pe jos, cu măgarul, cu căruța, fără să mai vorbim de păsările călătoare care se deplasează în zbor, evident fără legătură cu calul. Considerăm că acel verb de la care provine călător este lat. pop. din Dacia *callare cf. sanscr. kal „a merge“ (E. Burnouf, Dictionnaire sanscrit-français, Paris, 1865, p. 147), pe care românii l-
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]