2,726 matches
-
care se “îmbuibă” din ”sudoarea” noastră. De aceea corul jurnaliștilor s-a transformat în corul antic al bocitoarelor, care lansează în media melodii dramatice. Astfel, starea de disperare se transmite și străinilor, cărora le provoacă teribile dureri în coate și călcâie. Am citit într-un ziar un interviu luat unui demnitar din...(putere mondială). Reporterul bocea cu obișnuitele întrebări miorlăite: -Credeți că România va mai ieși din prăpastie? Mai avem șanse să intrăm în Europa? Înaltul demnitar i-a răspuns șiret
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
ne-ar fi fost rușine de copii, cred că ne întorceam rostogol înapoi la câmpie. Încărcați cu rucsace grele, corturi, saci de dormit, aragaz și butelii de campanie, haine și mâncare, cu mușchii neobișnuiți cu efortul continuu, cu bășici la călcâie și cu plămânii afumați de țigări, simțeam că ne dăm duhul. Singura consolare erau copiii: deși aveau și ei rucsăcelele lor cu haine, zburdau în jurul nostru, fără probleme de respirație sau de febră musculară. Nu știu dacă am avut un
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
Niște țărani”. Iată așadar, repet, cât sunt și eu înscris momentului și universului spiritual care a dat viață unei artiste investite cu harul de a face și astăzi, prin fiecare apariție pe scenă, o sărbătoare. Chipul ei fermecător, părul până la călcâie ca o lavă de aur, ramă a unui obraz necontenit tânăr, ochii adumbriți de gene oltenești lungi, gura cu un poem al adolescenței, glasul parfumat și învăluitor savant, capabil de nuanțări simfonice, sunt învăluite pe scenă într-un halou fascinant
MARIA DRAGOMIROIU. CONCERT ANIVERSAR ŞI CARTE IMPRESIONABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353238_a_354567]
-
și bătăi ritmate, repetate,. Iar corpurile dansatorilor, drepte și capetele puțin pe spate. Numai picioarele țeseau. Se opreau leșinați lăutarii...Iar erau luați din surt: -Frige-i, bă, un Bugeac! Și „frigeau” lăutarii Bugeacul cu note arzătoare, care făceau să sfârâie călcâiele jucătorilor. Probabil, din această cauză jucau numai pe vârfuri cu pași rapizi, săltați, fulgerători. După ce înțepeneau fălcile clarinetistului și amorțeau degetele țambalagiului, melodia se întrerupea, ca ruptă dintr-un buton, stopând vijelia de pași. Iar auzeai strigăte: -Mușcă, mă, o
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
mâinilor pluteau cu unduiri lascive, expresia feței, transfigurată, cu ochii aproape închiși, o pasăre cu zbor leneș, planat, îmbătată de melodie, visând spre depărtări nedefinite. Apoi, suveica pașilor alerga gradat, din ce în ce mai rapid, pe diferite mișcări, sărituri pe un picior, pe călcâi, cu sincope bătute și bătăi pe glezne și coapse, în salturi sacadate. Mișcările picioarelor, precum trilurile ciocârliei, zburând prin înălțimi în fâlfâiri amețitoare și țâșniri vijelioase...Sufletul lui Nicu Gâscan zbura...zbura...săltat de furtuna pașilor și mâinilor. Apoi, curgea
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
a găsit ușa înțepenită” și chiar dacă: „ferestrele aveau giulgiu de crini/ nu se auzea țipenie/ de om nici gând/ și atunci a aprins candela între nori/ hrănind îngerii înghețați (dragostea). Copleșitoare metafore, ca și în poemul „tatăl”: noaptea își spală călcâiul / însângerat/ felinarele se topesc/ pădurea își frânge coastele albe/ peste plămânii vântului/ în curtea vecină/ bărbatul a făcut pârtie și a ieșit în drum/ dă bună dimineața uitării/ sub un drapel vechi/ cuprins de remușcări/ prezentul se curbează/ și ii
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
spun... - Vei spune altădată. Pentru moment am eu de spus ceva confidențial domnului doctor, te rog frumos! - Da, bine, scuzați-mă! Sunt în salonul alăturat, dacă este nevoie de mine, răspunse Ofelia, ridicându-și bărbia ofensată și întorcându-se pe călcâie, astfel încât să-și vânture halatul pentru a-i dezveli picioarele până mult mai sus de genunchi. Rămași singuri, cei doi prieteni își acoperiră gurile cu palma pentru a nu se auzi dincolo de ușă râsul lor molipsitor. - Ce este, frate? Te-
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
iar poarta timpului trecea prin mine dincolo de hotarele lumii. Aici dorul vegeta așteptând orga de sunete a sufletului tău pe care dănțuiau degetele mele flămânde. Nu eram decât eu, o adiere de vis venit de aiurea, cu timp răsucit în călcâiele în care se înfipseseră neliniști și lacrimi pentru un timp netrăit. Iubito, singurătatea liniștii moare-n tăcerile noastre venite prea devreme, mult prea devreme. Leonid IACOB Referință Bibliografică: singurătate / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 863, Anul III
SINGURĂTATE de LEONID IACOB în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354732_a_356061]
-
gândea că-i va fi mai ușor să-i explice lui Cristian. S-a retras în camera ei și s-a aruncat pe pat în poziția preferată: cu fața în jos. Își lovea la intervale rare și egale fundul cu călcâiele și se relaxa. Se simțea întotdeauna bine așa. I se limpezeau gândurile. Atunci, după discuția cu mama sa, s-a hotărât să povestească totul lui Cristian, la prima întâlnire. „În fond, el este iubitul meu și trebuie să știe. El
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
cu el prin moarte pe lună plină când cornul suna... sub soarele din drumul către Mecca sau pe poteca spre Demiurg când fu în stare să-și dea chiar nemurirea lui haihui rostogolindu-se printre luminile dintâi cu aripioare la călcâi cu el ajung de-atâtea ori la voi și vă aprind sub pleoape visul - se poartă iară visul de iubire dulceață de-astă vară elixir e în nopțile lungi de-acum Nu vă temeți să fiți pe drum să zburați
SENIN de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347218_a_348547]
-
un țăruș, Mânca la masă 3 porții, Și mai cerea una Cu noi, handbaliștii, Erau fetele de la handbal, Și baschetbalistele, În seara de adio i-am cerut Nicoletei pantofii mărimea 39 și am intrat în ei, deși purtam 43, doar călcâiele mi-au rămas pe afară, De la cantină am împrumutat hainele unei bucătărese, și un polonic de cazan, Aveam sâni două perne, Cerceii, Machiajul, Și rujul, Mi le-au pus împreună Antonie, Grămescu, Alexandru, Ionescu, Din recuzita fetelor, dansul reuniunii, s-
LA SĂLIŞTE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357195_a_358524]
-
noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe oceanul de tăcere Se varsă ca o cascadă, Fără dig sau bariere, Fără zgomotul din stradă, Mantie neagră și lungă, Otrăvind meticuloasă, Încercând să mă ajungă Ca o plapumă hidoasă. Mii de vrejuri, spre călcâie Cresc, spărând să mă doboare, În urmă să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte mă străpung Dar, voi învinge misterul
ZBUCIUM de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357248_a_358577]
-
greșeală de micuțul Boc-limbă de drept comun în alte vremuri ce apun înainte de a răsări... Așa au fost vremurile acum doi ani în urmă precum vă zisei deja! Lăsăm de o parte faptul că și micuțul Boc face poc-poc din călcâie în fața ofițerului de marină cu minte de președinte de partid de frunte sau de țară care, după o aplicație practică reușită, precum am zis anterior, mai poate face fărâme și actuala Coaliție, care de ce să nu amintim că a terminat
MODERNIZĂRI LA CENTRALE TELEFONICE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357266_a_358595]
-
sub Feleac Când trece Mihai pietrele tac. Bucură-te drum atins de-o rază de lună Vibrând a unire pe-o singură strună. Bucură-te Someș cu malurile pline Când amintirea lui în suflete mai vine. Bucură-te piatră de călcâiul lui atinsă Aripă peste poteca spre Transilvania întinsă, Bucură-te statuie ecvestră neclintită sub ploi Cînd Viteazul aduce unirea în noi. Bucură-te amiază de sub aripă de cocori De unde ne privește eroul în zori, Bucură-te veșnicie pentru clipa ce
MIHAI VITEAZU, STARE DE GRAŢIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357303_a_358632]
-
305 din 01 noiembrie 2011. Pe oceanul de tăcere Se varsă ca o cascadă, Fără dig sau bariere, Fără zgomotul din stradă, Mantie neagră și lungă, Otrăvind meticuloasă, Încercând să mă ajungă Ca o plapumă hidoasă. Mii de vrejuri, spre călcâie Cresc, spărând să mă doboare, În urmă să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte mă străpung Dar, voi învinge misterul
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
și norii și cerul în care cuvintele devin simple făpturi ale luminii și întunericului din noi scenografia grației vieții se întinde deasupră-mi în și prin mine tac rotunjesc buzele într-o esență de cuvânt nerostit îi las hamul undeva la călcâiul dorului de a fi el este liber eu rămân în cușca necunoașterii până când... până când de pe ramul necunoașterii rodul gândului cade devine bila din centrul privirii noastre de ce Doamne mărul se împarte în patru când frica noastră răscolește amurgul vieții vieților
RAMUL NECUNOAŞTERII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357470_a_358799]
-
alcătuită din elemente constitutive care se împletesc într-o orchestră simfonică de anvergură bethoveniană". Desigur, e greu de râvnit la gloria lui Sadoveanu. De aceea, cei care visează la ea fără onestitate, lipsiti de pudoare, i-au dezvelit lui Sadoveanu "călcâiul lui Achile" - poticnirile omului Sadoveanu în fața unor conjucturi ale istoriei -, punând acest loc din biografia omului Sadoveanu, neatins de pomada zânelor sale ocrotitoare, mai presus de opera lui. Unii le zic acestor poticniri omenești "colaboraționism", alții "compromisuri". Știm bine că
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > LĂURĂ LAVRIC. O VIAȚĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ȘI AURORALĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Se zbate inima noastră și ne ard călcâiele când ne cântă Lăură Lavric! Ce măreție e în glasul bucovinencei artiste, Lăură Lavric! Ce verva, ce veselie, mai presus de orice asemănare cu amănuntele vieții omului și mai aproape de misiunea spiritualizării, desăvârșirii sufletului omenesc, prin pasajele cele mai luminoase
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
soneria și se precipitată spre ușă, să deschidă cât mai repede. Știa că la ora aceea nu putea fi decât Radu. În grabă s-a lovit cu piciorul de birou și simți o săgetare care o străfulgeră prin mușchii până-n călcâie, amorțindu-i talpa pe loc. Îi venea să țipe de durere, dar nu dorea s-o audă și logodnicul ei. Ajunsă în dreptul ușii, îi răspunse celui ce suna de zor: - Imediat Radu. Când deschise spre surprinderea sa era un tânăr
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
Acasa > Strofe > Creatie > FEMEIE Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 429 din 04 martie 2012 Toate Articolele Autorului Femeie Călcâiul tău pășește prin misterele vieții, Iar ochii tăi angelici ascund poveți întregi, În pântecele tău stă zămislirea lumii, Femeie-n tine zac destine mari de regi. Pe brațul tău curaj e scris atunci când lupți, Prin ochiul tău profetic ispitele înlături
FEMEIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357868_a_359197]
-
tablou: Lumi paralele 11 nu mai știu a dormi nopțile. lasă-mi în pumnul de zi, culcușul neatins de uitare. cel de noapte, fărâmă-l în cuvintele Tale până când, în tâmplă-mi va crește dealul răbdării. valea o am în călcâi. arde... Referință Bibliografică: nu mă iubi, Doamne! / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 453, Anul II, 28 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NU MĂ IUBI, DOAMNE! de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357940_a_359269]
-
cu mirajul lor, Au AICI, ceva aparte, îți stârnește APRIG DOR!. . . Vrei s-auzi a VERII șoapte, când e soarele pe creste? Dormi pe fân cosit o noapte, LA CĂSUȚA DIN POVESTE ! Vrei s-auzi frunzișul TOAMNA, cum oftează sub călcâi? Mergi agale pe cărare, ca-n iubirea ce-a dintâi! Tolănește-te prin frunze, uiți că-mbătrânești cu-n an Și ascultă în tăcere . . .Balada lui Ciprian!. Admirând talentul toamnei și penelu-i fermecat, Uiți de tot ce îți lipsește, ești
CĂSUŢA DIN POVESTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358294_a_359623]
-
Dar aveam nevoie de rădăcini și de ramuri. Asemenea copacului ce-și îmbrățișează cerul disprețuit de sămânța-i avortată în omagiul iubirilor ei. Nu te osteni să mă cunoști. Sunt o potecă înspre câmpii, la răsăritul zilei. Mă frângi sub călcâi ori de câte ori nisipul îți devastează pașii ce te poartă înspre niciunde ca niște sclavi tăcuți. Oare ai devenit soldatul care datorează viața imperiului? Ori curtezana obosită de ea însăși? Spre a te oferi tribut instinctelor mele scandalizate de obrăznicia buzelor tale
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
visată. uit să fiu ce nu sunt și-mi învelesc tălpile cu iarbă. zgomotul pașilor devine foșnet. calc sămânța cuvintelor. îmi este bine așa. nu mai privesc marginile drumului. merg fără oprire până la capătul răbdării. cineva încearcă să-mi muște călcâiele. șarpe sau viperă...nu contează. veninul e același. întreb colbul din copita armăsarului-vis, de ce. răspunde mâna prietenului de pe umărul plin de lemne cu încă o tăcere. mă închid. nu mai înțeleg răspunsurile fără contur. ochii-mi sunt orbi, timpanele obosite
OAZA DE LINIŞTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358037_a_359366]
-
Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 542 din 25 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la profețiile care circulă pe seama anului 2012, mai că simt un imbold să-mi iau călcâiele la spinare și să fac un sprint până dincolo de el, cât mai departe, spre viitorul cincinal, dacă se poate. Sunt de acord cu prezicătorii de grozăvii, doar e evident pentru toată lumea că „trăim în miezul unui ev aprins“. De când suntem
2012 – MAI STAU PUŢIN ŞI TRECE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358035_a_359364]