11,853 matches
-
această imagine sonoră, Barnea forțează, pierde din vedere legato-ul făcînd fraze colțuroase, iar gravele nu se aud; doar atunci cînd cîntă respectînd natura vocii sale, în pasajele lirice sună foarte frumos. Cristiana Popescu a fost o Sentă energică, decisă, călcînd apăsat (este și opțiunea regiei) dar efortul vocal mult prea mare, a depășit-o. În rolul ingrat al lui Erik, Gabriel Năstase a cîntat impetuos, mai puțin preocupat de stil. Marius Brenciu a fost Cîrmaciul, excelent în actul I, ca
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
civilizații, pe care nu le mai numim. Am spus Ceas, unealta mileniilor anterioare a bățului de trestie înfipt în nisip, în jurul căruia umbra subțire a Soarelui se învîrtea lin. Nisipul pe care Arhimede tocmai își calcula teorema, cînd legionarul roman călcă peste ea brutal cu sandaua. Enervarea,... furia grecului, rămasă în istorie, deopotrivă cu 3,14: Nu călca, dobitocule, peste cercurile mele! Străpuns cu spada de soldat în era păgînă de dinainte de apariția creștinismului, măcar marele cetățean al Siracuzei nu a
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
ce urmează s-ar putea să se repete. Nu sînt sigur. În acest caz, ar fi o altă variantă. Oricum, pentru o scenă de roman, a fost o pierdere. Întîi, țiganca tînără cu o stiluetă de egipteancă de pe un basorelief călcînd măreață rufele abia spălate pe care le strînsese una cîte una de pe frînghia întinsă între doi vișini sau zarzări în floare, că era luna lui mai... Ea apasă ca LA REPASSEUSE, călcătoreasa pictorului francez, mașina de călcat cu o forță
Răzlețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16559_a_17884]
-
unii confrați m-au certat. Era la cîteva săptămîni doar după marea revoltă din Piața Tien An Men. Drept să spun, și eu ezitasem... Ocazii însă de a vedea o astfel de lume erau atît de rare, încît mi-am călcat pe inimă. La urma urmei, nici să te superi pe China, ca văcarul pe sat, nu e firesc. Bine înțeles, ca să faci lucruri inconvenabile, argumente se găsesc berechet. Totuși, înarmîndu-mă cu un suflet de reporter insensibil, plecai... Mai întîi, călătoria
Spre China by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16596_a_17921]
-
boierești. Pe drumurile ce duc spre aceste palate sunt o sumedenie de gropi deoarece aceiași boieri ai vremurilor noi, când și-au ridicat semețe ziduri proprii au adus mii de basculante sau "tiruri" cu diverse materiale care cântăreau greu și călcând pre moarte, călcând greu și apăsând și mai greu, spărgeau vechiul asfalt. Ar fi fost firesc (ne închipuiam noi) ca aceste drumuri pe care le-au stricat noii ciocoi, ca tot ei să le și repare. Aș! Noua "arhitectură" a
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
ce duc spre aceste palate sunt o sumedenie de gropi deoarece aceiași boieri ai vremurilor noi, când și-au ridicat semețe ziduri proprii au adus mii de basculante sau "tiruri" cu diverse materiale care cântăreau greu și călcând pre moarte, călcând greu și apăsând și mai greu, spărgeau vechiul asfalt. Ar fi fost firesc (ne închipuiam noi) ca aceste drumuri pe care le-au stricat noii ciocoi, ca tot ei să le și repare. Aș! Noua "arhitectură" a Snagovului arată cam
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
-uri ori, pur și simplu, persoane publice din România. l Parlamentarii de la stînga la dreapta, sînt deranjați de legea care le cere să-și mărturisească pînă la leu averile, inclusiv pe ale soțiilor și copiilor, fiindcă nu vor să-i calce hoții. Auziți motiv! Pe vremuri, apărînd de critica oficială un roman mai deocheat în limbaj, un critic curajos a exclamat: "Nu din romane învață copiii noștri să vorbească și să se comporte urît!" Cronicarului îi vine să exclame: Nu de pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
Tatăl meu, împăratul Domițian, ori cea a lui Daniel Cristea-Enache, Doi tați minunați. Sînt, amîndouă, cu diferențe de nuanță și de stil, "divulgări" ale tatălui "livresc" (unul sau mai mulți). Cel căruia ai vrea, dar nu te-ncumeți, să-i calci pe urme. La cealaltă extremă stă scurta poveste pe care o scrie Livius Ciocârlie, Copil, mă luam la trîntă cu tata. Nu numai copil, ci și mult mai tîrziu, dintr-o "emancipare" cu năbădăi. Un sentiment de inutilitate a pus
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
dirig, bac, mate, cas, mag. În ultima vreme numărul lor s-a îmbogățit considerabil. Vom reveni cu siguranta asupra subiectului; deocamdată, îl ilustrez doar prin cîteva exemple: comp ("dacă is acasă, stau non-stop în fața compului și clickuiesc & butonez", bestgames.ro), calc ("era instalat pe calcu' meu", computergames.ro), admin ("adminul va cere părerea", cafeneaua.com), biclă ("mai trag și niște ture pe mijlocu străzii cu bicla", bestgames.ro), geogra ("în timpul orei de geogra toată lumea vorbea", forumul educațional ȘEI), muz ("da' măcar
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
Simona Vasilache Tactica jocului de șah lasă, pentru ieșirea din remiză, "portița" împrumutului de rol. Un pion care merge, prin convenție, doar înainte, "scoate" regină (sau altă piesă), cu singura condiție de-a fi călcat, la pas, toată jumătatea adversă. Așadar, odată ajuns la capătul tablei caroiate, capătă drepturile, incomparabil mai mari, ale poziției pe care o înlocuiește. Se produce, altfel spus, o "infuzie" de identitate particularizată de două contexte: conjunctura care o face necesară
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
sau occidental, de clasă mijlocie. Când acesta mai e și milionar, sunt și mai puține șanse să te intereseze soarta lui. Aceasta e marea problemă a lui Scorsese, iar el trece pe lângă ea de parcă nici nu ar fi acolo și calcă astfel o lege a lumii filmului. Or, cu tot sentimentul de vină al Academiei Americane de Film și cu tot pomelnicul de nominalizări al peliculei, așa ceva nu se iartă. Vorbesc de "sutură", un cuvânt complicat care definește o realitate relativ
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
bătătorit al curții, pe iarbă, pe troscoțel, pe uliță ori pe miriștile triste de august, pe arătura de primăvară și pe aceea de septembrie. Îmi amintesc roua de dimineață udându-mi gleznele și prundișul cald de pe malul Someșului, pe care călcam precaut." La capitolul eseuri se remarcă: Dumitru }epeneag - punct și de la capăt de Irina Petraș, Acasă printre străini. Fără virgulă (despre Gabriela Melinescu) de Nicolae Turcan, Ion Mureșan - metafizicul textualist de Călin Teutișan, O plimbare prin agora de Ștefan Borbély
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
de bufnița policandrului, rotindu-și impasibilă capul mecanic. Cavalcada cailor este preluată de învârtitul unor roți de biciclete, multiplicate la nesfârșit, cu ritmuri amețitoare. Și ritmul sacadat al mișcărilor tuturor. Aparatul și operatorul de demult par să fi imortalizat istoria călcând pe jăratec, țopăind și grăbindu-se să iasă cât mai repede din scena-cadru. Iureșul cadranelor de ceasuri. Ora revoluției la Sankt Petersburg, Moscova, Berlin, Paris, Londra, "Niu Iork". Ritmul revoluționar al morții prin înfometare. La un funt de pâine, cei
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
lepădând în urma sa un alt trup, aidoma cu primul. Mereu câte un alt Noimann se desprindea, căzând în spate, în timp ce-n față îl aștepta coaja unui nou eu, în care pășea pentru o clipă. În cealaltă clipă însă piciorul său călca într-un alt trup. Mergând, Noimann se simțea asemenea unei armonici dezacordate, ce se întindea mereu, dar nu mai revenea la loc." și " Forând cu sârg la cabinet și îngânând bine cunoscuta arie din Rigoletto, Noimann avea impresia că în
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
scriusă nu-l spunsă nu-l strigaltfel îmi voi pierdegraiul și lirași viețile viitoareMartor tăcutrămân pentru voiși-mi dau cuvântulde poet... XIV. EPITAF, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015. Epitaf Cu durere pe durere călcând lasa-voi lumea de iluzii licornul meu va fi liber spre alt pământ prin ceruri să mă poarte peste lumi întunecate și târzii bântuite de himere să zbor înapoi spre moarte acolo, nu mai e nimic din ce știu ci
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
care mă așteaptă Arsura să le-o sting, știi bine Cum ritmu-și bate-n partea dreaptă! * Tu strigi din munți spre văi de dor. Eu stau pe-un mal și te ascult Și-n lacrimi scriu versuri ce vor Să calce timpul chiar mai mult, * Legându-mi dorul meu de-al tău Ca-n viață binecuvântați, Să îl rugăm pe Dumnezeu Să nu ne lase-nstrăinați. * de Gabriela Mimi Boroianu Referință Bibliografică: Izvor de iubire ~ Să știi ~ Dorință / Gabriela Mimi Boroianu
IZVOR DE IUBIRE ~ SĂ ȘTII ~ DORINȚĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382645_a_383974]
-
să vin la voi/ În lumea cea nedreaptă/ Eu te aștept când vii la noi,/ La judecata dreaptă.” ... „Doar văd ce e în drumul tău,/ Nu pot să îți schimb calea,/ Că faci doar bine sau faci rău/ Când dealul calci ori valea.../ Dar știu că bine-ai învățat/ Cum mersul vieții este/ Și ai urcat neînfricat/ Spre crestele celeste./ Ai devenit smerit, pios,/ Cu dreaptă judecată./ Așa te vreau: evlavios,/ Când vii în lumea dreaptă!” Poetul transmite prin aceste versuri
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
a fost sau este angajat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București, ori colaborează cu el, nu poate să fie decât numai un om de valoare, iar pe deasupra un om de omenie. Nu-i vorbă, până și cei care calcă trotuarul în sus și în jos pe lângă clădirea cu mari vitrine a Teatrului acestuia, sunt asemenea, ca de altfel și cei de pe trotuarul de cealaltă parte a Căii Victoriei, dar ei parcă nu-s trecători așa de cumsecade, dacă nu
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
trag seva, pângărit a fost Cuvântul Cu sudoarea frunții mele dospesc pita unei zile și mă frâng ca trei nuiele, când dau naștere copilei... Pe Adam îl doare coasta.. iar femeia nu-l ascultă, amândoi își duc povara c-au călcat sfânta poruncă. foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Izgonirea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
IZGONIREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382745_a_384074]
-
este împreună cu ei umilit, ofensat, alungat și torturat. Dar Dumnezeu nu se înmormântează în suferința omenească, ci El rămâne Dumnezeu, întrucât în Iisus Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm: "Cu moartea pre moarte călcând". Dumnezeu - Omul răstignit este Același cu Dumnezeu - Omul înviat. Crucea face să irumpă în inima creatului, în inima existenței noastre o forță dumnezeiască, o viață mai puternică decât moartea. Dumnezeu se răstignește pe tot răul lumii pentru a ne deschide
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
El este împreună cu ei umilit, ofensat, alungat și torturat. Dar Dumnezeu nu se înmormântează în suferința omenească, ci El rămâne Dumnezeu, întrucât în Hristos nimic nu poate despărți omenescul și dumnezeiescul. De aceea, la Paști cântăm: "Cu moartea pre moarte călcând". Dumnezeu - Omul răstignit este Același cu Dumnezeu - Omul înviat..." Cu alte cuvinte așadar, una din cântările Triodului, din Duminica a treia a postului, spune că Sfânta Cruce "revarsă razele cele luminoase ale Învierii lui Iisus Hristos". Care este relația dintre
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
șef din Poliție fiindcă a trecut pe roșu, în timp ce coloana în care se afla și prim ministrul aștepta culoarea verde a semaforului. Șeful cu pricina se grăbea la cumpărături. Dacă polițiștii ar fi destituiți toți din cauza manierei bădărănești cu care calcă fără motiv regulile de circulație în, chipurile, interes de serviciu, Poliția română ar fi decimată. Asta în cel mai bun caz. Toate ziarele au preluat declarația liniștitoare a unui specialist că, pînă în anul 2006, în Vrancea nu va avea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
manuale, mai mult: extrapolați în zona unei "nomenclaturi" culturale. Mitizarea lor, reflex, pînă la un punct, al cultului căpeteniilor regimului, a dus la apariția unei ierarhii "de fier", intangibile. Exegeza scriitorilor în cauză nu putea fi decît univocă. Criticii care "călcau cu stîngul", îngăduindu-și rezerve, riscau a nu fi publicați (așa cum s-a întîmplat cu academicianul Șerban Cioculescu, cînd a scris într-un chip "neortodox" despre Nichita Stănescu) ori a suporta chiar rigori administrative (așa cum li s-a întîmplat altora
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
este posibil, întrucît nu se poate face complet abstracție de biografiile celor antologați. Există o mitologie nu numai a persoanei, ci și a textului, iar analiza mitului e deja o recunoaștere ontologică a lui! Conștient de fragilitatea terenului pe care calcă, C. Abăluță își dă seama că "obiectivitatea" unei antologii presupune un alt înțeles al vocabulei decît cel curent: "Și acest alt înțeles poate fi acela de grijă, răbdare, seriozitate, atenție în a îndeplini o muncă de-o maximă rigoare interioară
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
preocupa adevărul. El voi să condamne un partid și personalitățile lui. Dl Schifirneț nu citează un articol în care era ironizat Maniu. Călinescu împingea oportunismul pînă la a compara pe român cu sovieticul, unul leneș și împleticit, altul, harnic și călcînd muzical. E drept, comparația e de la începutul deceniului următor. Să citești și să nu crezi: Călinescu apreciind călcătura muzicală a sovieticilor, care a lăsat urme pînă azi neșterse în România! Prea blînd, dl Schifirneț calcă la rîndu-i muzical în străchinile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16074_a_17399]