2,073 matches
-
contemporanul marelui dramaturg, de imitarea acestuia. Fără a se erija într-un exeget al operei marelui clasic, Gheorghe Filip nu face altceva decât să-și expună propriile opinii, acelea ale unui cititor fidel al operei clasicului, operă devenită „carte de căpătâi” pentru contemporanul nostru, totodată avizat, alegându-și ca obiectiv „lumea lui Caragiale”, după cum însuși recunoaște în „Cuvânt lămuritor”: „Ne-au interesat numai reacțiile umane, resorturile care fac atât de vie și de complexă lumea lui...”. Procedând în acest fel, autorul
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
picioare mici. Îți cauți fericirea în bani și-n băutură, dar ea te așteaptă acasă-n bătătură. • Viața e vânt, iar moartea-i momânt. • De când cu terorismul, ți-e frică și de o înțepătură de albină. • Cartea pooate fi de căpătâi sau de doi bani duzina. • Femeie frumoasă e un dar ceresc, o despățire un miracol pământesc. • Gloria nu se caută, ci se cucerește. • În fiecare cîălătorie e o doză de plictiseală și un strop de poezie. • Chiar și trântorul și
GÂNDURI REBELE (36) – AFORISME: VIAŢA ŞI DIVERSITATEA EI de HARRY ROSS în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369532_a_370861]
-
și Lord Byron. Îmi place muzicalitatea versurilor lor. Voiculescu pentru temele religioase, Byron, pentru iubire. Cred că mă regăsesc cel mai bine în zona dintre cei doi: nici nu-mi bat joc de cruce, dar nici nu o așez la căpătâi. Cred în divinitate, dar într-un mod mai abstract decât ar fi portretizat Voiculescu în poeziile sale. Toți scriitorii pe care i-am răsfoit au avut un impact. Unul de schilodire, altul de înavuțire. Ce, nu este adevărat că cinefilii
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
în aval de cea cu „aurul din elitre / scoarțe“ - cărțile: La paradisul mineral Gruescu, Editura Timpul, Reșița, 2000; De o sută de ori Banat. Patina și pătimirile unui publicist în pustie, Deva, Editura Călăuza, 2003; Cămila din Bucegi. Veghind la căpătâiul cărții, eseuri, Timișoara, Editura Marineasa, 2005; Și veți trece prin vamă ca fluturii, reportaje, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2007; O căsnicie infernală - provocări partajate în rate, interviuri, Reșița, Editura Tim (978-973-696-331-5), 2015; etc. Cu un elegant „avertisment“ (reșițean, bineînțeles, din 20
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
i-a revoltat pe boierii din Țara Românească și pe domnitorul Constantin Brâncoveanu. Episcopul unit Atanasie Anghel care a fost anatemizat de mitropolitul Valahiei și Ierusalimului a murit tânăr, în august 1713, izolat de către catolici, numai cu călugări iezuiți la căpătâi, pe patul de suferință, să nu cumva să renunțe la actul uniației de la 1698/1699. E înmormântat de preoți catolici, slujba fiind oficiată în maghiară și latină. Atanasie a murit mâhnit ducând cu el în mormânt porecla de Satanasie dată
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
nr. 1334 din 26 august 2014 Toate Articolele Autorului 25 August 2014 Nu te poate inima uita, Uitarea nici nu știu de unde vine- În curând se face Ziua ta, Prima dintre toate fără tine! O să aprind o lumânare știu La căpătâiul amintirii tale Și cât voi sta în umbra crucii viu Am să fiu vrednic de atâta jale! Tot număr în tăcere anii tăi, Anii cei cu soț- optzeci și opt, Din vârsta mistuită în văpăi Și grâul meu de-acum
ÎN CURÂND SE FACE ZIUA TA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368185_a_369514]
-
Senin, călăul își ștergea Barda de sânge. Mai retezase un cuvânt Ce se crezuse rege. Un abur întunecat O arătare ca o pasăre de pradă Se ridica de pe leșul cald Alungând cuvintele Ce se adunau din spațiu Să petreacă la căpătâiul mortului Care, nebun, îndrăznise. PĂMÂNTUL NIMĂNUI Pe pământul nimănui, Rezemat de nicăieri Sub un cer pe care norii Se strivesc în depărtărări Și se joacă între inimi Beat de-atâtea înserărări Caut urmele dorite Între cer și trei cărări Căutarea
GEORGHE NEAGU + APĂ ŞI LACRIMI (POEME) de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362748_a_364077]
-
al satului din acel război. Iar Cucu, singurul subofițer din cei ce fuseseră în casa lui Toader în noaptea când acesta nu-și spusese lămurit adeziunea și singurul legionar ce nu abdicase de la crezul legiunii. O spusese răspicat și la căpătâiul mortului și la groapa săpată în pripă în cimitirul satului. Preotul slujise ce slujise, dar Cucu cocoțat pe mormanul de pământ scos din groapă ținu o cuvântare despre meritele locotenentului legionar. Sătenii îl priviră mai întâi muți, apoi uimiți. Nu
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
dădea sufletul, două lacrimi izvorâseră din ochii larg deschiși, parcă ar fi zis că atâta plâns e de-ajuns pentru ea... Fusese înmormântată cu pompă de Artemie, care-i ridică și o cruce din marmură neagră, cum n-avea la căpătâi nici un răposat în cimitirul din dealul satului! Dar ce folos ?! Ultimii ani îi trăise însingurată. Cât o fi suferit biata, n-au știut nici dreapta, nici stânga! Și ea fusese rugată să stea la fata cea mare, pe care o
CAPITOLUL 14 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370110_a_371439]
-
fiu și toți cei care au consemnat aceste lucruri le-au dat spre moștenire altora. (Eusebiu de Cezareea, Viața..., Cuvânt către adunările sfinților, cap. 18, 19, 20, PSB, vol. 14, ... /Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 8). Între preocupările de căpătâi ale Împăratului un loc de seamă l-a avut teologia rugăciunii. Iată ce ne transmite: Rugăciunea dreaptă este cu neputință de biruit și tot cel ce va stărui în rugăciunea curată nu va fi dezamăgit, fiindcă, de nu vei șovăi
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
așezat capul de zimbru, sacrificat pentru sufletul răposatului” ..., mulțimea așezată de o parte și de alta a locului arunca în fața cortegiului flori uscate ...” „În fruntea tuturor pășeau, cădelnițând din belșug, proaspeții slujitori ai bisericii creștinești”. Mușata însăși se afla la căpătâiul fiului ei înconjurată de cei apropiați ...” „În urma carului împodobit cu cetină de brad, erau solii lui Mircea, rude apropiate ale neamului Mușatin, în straie cernite ...” Conflictele de la curtea domnească precum și intrigile care se țes la curțile vecine, maghiară și polonă
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
atât din punct de vedere spiritual și cultural cât și din perspectiva păstrării și perpetuării tradițiilor, limbii, artei și identității românești. Din acest motiv, Biserica Ortodoxă Română a fost văzută de Stat, cu excepția perioadei regimului comunist, ca o instituție de căpătâi, cu o influență deosebită în rândul oamenilor. Nu întâmplător, subliniază autorul, Biserica Ortodoxă a devenit, imediat după evenimentele din anul 1989, instituția cu cea mai mare popularitate, iar încrederea oamenilor în ea a fost în toți acești ani foarte mare
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
o simți în preajma naturii devine un numitor comun pentru scrisul multor poeți. De asemenea, în cuvântul meu lămuritor spuneam că va veni și o carte a treia, cu Memoria lui Femios pe care o consider de pe acum o carte de căpătâi, în sensul că va cuprinde și proza, și poezia mea toată. Am deja o sută de poezii la care lucrez și care vor fi cuprinse în această carte de care vă vorbesc. De ce Memoria lui Femios? Pentru cei care nu
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
Dumnezeu îl făcea și îl face în biserică, înainte de și după masă, înainte de culcare, pe care femeile îl făceau pe pâinea frământată, cu care își închinau copiii mici, cât și prin obiectul confecționat din piatră, lemn, marmură, metal postat la căpătâiul morților, în cimitire, la monumente ale eroilor, la răspântii, la locurile accidentelor, pe acoperișurile caselor sau purtat la gât sub formă de pandantiv ori ca semn distinctiv. Sentimentul de venerație față de acest simbol religios omul și l-a exprimat prin
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
darul. * Cartea istoricului Alexei Memei, “Teroarea comunistă în RASSM (1924-1940) și în RSSM (1944-1947)” , Ed. “Serebia”, Chișinău, 2012, e o carte “grea”, un tratat aplicat de istorie a ocupației ruseși, bolșevice, în vatra românilor din Est. E o carte de căpătâi pentru istorici, dar și pentru cei care știu, de la Bălcescu încoace, că “istoria e cea dintâi carte a unui neam”. Mânat de curiozitatea celui nerăbdător să afle, precipitare născută din puținătatea timpului rămas pentru asta, am citit-o într-o
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
Sale și a fețelor bisercești mai ales (căci știm că până și „gura prostului poate grăi adevăr”), am ajuns a-mi fi din ce-în-ce mai greu să cred că Biblia mai poate fi pentru noi oamenii, chiar o „carte de căpătâi", cum ne cere Biserica. Apoi m-a mai binecuvântat Domnul să pot asculta pe viu, oamneni importanți, cum ar fi astronautul Neil Armstrong, martirul Richard Wurmbrand, Caraman, Moldovan, Părintele Ionică de la Mănăstirea, și alții! Nimic nu am pus pe seama întâmplărilor
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Moldovan, Părintele Ionică de la Mănăstirea, și alții! Nimic nu am pus pe seama întâmplărilor, ci totul pe seama unui scop ce cred că îl are Creatorul cu mine și cu fiecare om în parte. Dar revenind la Biblie, ca și Carte de căpătâi, mi-am zis mult timp în inima mea: Poate că, de moment, n-o fi alta! Noi românii, suntem un popor tare binecuvântat cu talent literar și chiar ne „sare-n ochi” ușurința cu care un om, fără multă carte
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
de cancer, obosită de hăituirea securității, călugărița zburătoare și-a dăruit sufletul în mâinile Domnului, în ziua fatidică de 2 februarie 1948, între zidurile reci ale Spitalului din Cluj. Maria Popescu, un nume obișnuit, împrumutat. Așa scrie pe crucea de la căpătâiul mormântului din Cimitirul Central Cluj-Napoca. Astăzi, 2 februarie 2014, se împlinesc 66 de ani de când Smaranda Brăescu - prima femeie pilot și prima femeie parașutistă din România - a plecat în ultimul său zbor către Escadrila din Ceruri. Un destin al unei
FATA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353819_a_355148]
-
mea, de-atâta neumblat, A început să doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-aș duce, răstigniri să cer. Îngenuncheată-n rugă zi de zi, La căpătâiul gândurilor sparte, Am scris în palma arsă: nu veni Să împărțim la doi aceeași moarte. S-a tulburat o lume între noi Altare de lumină stau să crape, Iubirea crește nufăr din noroi Și rătăcești ca ceața peste ape... AM
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
mea, de-atâta neumblat, A început să doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-aș duce, răstigniri să cer. Îngenuncheată-n rugă zi de zi, La căpătâiul gândurilor sparte, Am scris în palma arsă: nu veni Să împărțim la doi aceeași moarte. S-a tulburat o lume între noi Altare de lumină stau să crape, Iubirea crește nufăr din noroi Și rătăcești ca ceața peste ape... MĂRGĂRITAR
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
de sub dictatura comunistă. Era susținătorul continuu al acțiunilor pornite din mediul studențesc. După 22 decembrie anul 1989, a fost unul dintre primii preoți de spital, prin fondarea așezământului medical-creștin „Christiana“, în care a slujit atât în capelă, cât și la căpătâiul bolnavilor. Îndemna enoriașii să aducă din puținul lor pentru spital, adunând mulți tineri în biserică și în diferitele acțiuni caritabile pe care le întreprindea. Ținea mult ca oamenii să se roage, să respecte datinile și pravilele, să se împărtășească din
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A OPTSPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI (1924 – 1997)... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/352594_a_353923]
-
idee pe care am reținut-o de la Eusebiu și mi-a plăcut, este faptul că nu trebuie să uităm că mai puternic decât confederația răului este Dumnezeu, ce îi poate ajuta pe oamenii ca noi, chiar dacă am ajuns fără nici un căpătâi în viață. Însă ceea ce este nespus de frumos este faptul că putem spera într-un viitor minunat pregătit de Dumnezeu tuturor celor ce-L iubesc.” Sandu se despărți de Nicolae oarecum mai ușurat, având ferma convingere că nu totul va
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (10) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352719_a_354048]
-
și-ți sărută iar sandala, se oprește prin zăvoi, căutându-ne pe noi, ca o aripă de vis, unde cerul s-a deschis și-unde am căzut în rai tu crăiasă și eu crai, unde ne-ntânleam întâi, pe sân verde căpătâi. luna se varsă-n ulcioare și din rai curge răcoare, prin fân verdele își coase petalele somnoroase, peste măguri neumblate se-aude-a singurătate, câmpulețul numai flori mirosind tot a bujori și pe fânul plin de rouă eu am să te frâng
LUNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353729_a_355058]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > AZI, ACOLADĂ ALBĂ DE ZĂPADĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului Se ceartă norii între ei Care să ningă mai întâi, Să-mi fac pernă la căpătâi, Din neaua albă de la zei... Să-mi culc poveștile din vis Printre steluțe de argint, Cu flori de tei să nu mă mint, Din vara dorului promis... Și buzele să le ating Cu un sărut adus din nori, Doar l-
AZI, ACOLADĂ ALBĂ DE ZĂPADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354200_a_355529]
-
a fost așa, măi noroc de tinichea... Căci odat’ ce te găseam eu precis te răsădeam în grădina mea din vale ca să am norocu-n cale. Și noroc peste soroc, aș fi fost altul în loc - căci ursita cea dintâi pune vieții căpătâi. Măi trifoi cu patru foi, nu jelesc c-ai stat ascuns, căci puținul mi-a ajuns. Iar de-acum, de vei veni, sigur, îmi vei...prisosi. Referință Bibliografică: Trifoi cu patru foi / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TRIFOI CU PATRU FOI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354613_a_355942]