748 matches
-
bine făcută, fusta scurtă iar bluza strâmtă îi punea în evidența sânii. A observat imediat, nu purta sutien și abia reușeau să îi liniștească din freamăt cei câțiva năsturași ai bluziței. Șatenă, nasul drept, gura potrivită, buzele cărnoase și ochi căprui, iscoditori. Purta tocuri mici la sandale și ca înălțime îi ajunge dincolo de umeri, are mâinile mari, curate, frumoase și albe de la apă, se cunoaște că muncește cu ele. Mulțumită fizicului toate fetele o admiră iar băieții se uită la ea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
vă fac cunoștință. Este tare drăguță și stă pe lângă Stănică*, deci este din mahalaua noastră. O cheamă Ileana. A doua zi fetele au venit împreună. Într-adevăr, era înaltă, zveltă, bine făcută cu părul lung castaniu asortat cu ochi căprui, vaporoși și frumoși. Fața o avea prelungă, nasul drept și perfect iar gura îți venea să o săruți imediat, o frumusețe, exact tipul de fată care îi plăcea însă când zâmbea ieșeau la iveală vreo doi dinți cariați, problemă ușor
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
la o parte și să ducă la moarte cireada care o urma. Sub privirile măcelarilor, vaca-fariseu s-a lăsat pe picioarele din spate, ca un câine, s-a lăsat așa în prag, s-a uitat la lume cu ochii ei căprui de vacă și a grăit. Vaca-fariseu a grăit. A zis: — Renunțați la consumul de carne! Vocea vacii era vocea unei tinere. Vacile care stăteau la rând în spatele ei s-au legănat de pe un picior pe celălalt, așteptând. Măcelarii au căscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
luni am fost un fulg mărunt, M-au troienit doar gândurile triste, Au curs ninsorile ca un descânt Din iarna care-a vrut să mai reziste Am renăscut și iată-mă cuvânt. Aștept de-atâta vreme primăvara Și ochii tăi căprui să râdă iar Că am lăsat în urma mea țigara Vreau gustul dulce-amărui în dar. Povești prea multe, zboruri nepermise Au înghețat în fulgii reci de nea, Le-ar dăinui în simfonii nescrise Doar primăvara, dacă ar putea. Peroanele sunt goale
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
într-una din zile am răsturnat inima într-o vază cu flori apoi am aflat că adunând frunze poți grăbi întoarcerea primăverii am coborât în stradă să dezgrop urmele sărutului tău Tata da tată vreau să fiu împăcare ochilor tăi căprui să-ți îmbrățișez inima singura care nu mă minte să-ți cuprind aripile într-un zbor ce depășește norii să-ți port hainele albe cu umeri lați și pieptul încălzit de amintiri să iubesc și umbrele tale risipite pe întinderea
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
albi sau galbeni Deosebiți prin fire Ca niște frați să ne-nțelegem Că de-aia e făcută lumea. Balaban Livia-Paula, clasa a V-a Clubul Copiilor Comănești Bacău profesor coordonator Iacob Leonid Dă-mi, toamnă Dă-mi, toamnă, ochi tăi căprui Dă-mi, toamnă, mii de gutui, Și mai dă-mi și-un zâmbet larg, Că îmi este foarte drag Să te văd fericită, Țanțoșă și neobosită, Să dansăm noi pe câmpii Printre frunze ruginii. Să cântăm ușor cu vântul De
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
așezat pe o bancă își ștergea cu o mână tremurătoare ochii încercănați ca două zorele pe un zid năruit. Avea trupul gârbovit, palmele aspre și bătătorite, fața ridată și înnegrită de vânt, părul și mustața albe ca neaua și ochii căprui, dar care te priveau cu dragoste și bunătate. A fost un om puternic, drept, mândru, cu dragoste pentru natură și oameni, credincios și mai ales cu o voință de fier. Nu s-a lăsat înfrânt de necazurile și greutățile vieții
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
urmele ei. Mulțumesc! Trebuie să plec, ne vedem mai târziu. Am ieșit din magazin și am mers unde am văzut cu ochii. Am ajuns pe o stradă îngustă, întunecată și pustie. Am căzut în genunchi. Lacrimile șiroiau din ochii mei căprui. Simțeam că am murit, că cineva a înfipt un cuțit ascuțit, foarte ascuțit în piept. Mă doare sufletul! Cum am putut să fac așa ceva, cum am putut să-l omor pe Andrei, cum am putut să omor atâția oameni, atâtea
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o altă zi normală de clasa a XII-a. Ultimul an. Ultimele momente de chin, de falsitate și urma facultatea, portița mea de scăpare. Vezi pe unde mergi! Strigă la mine un băiat de vreo doi metri, brunet, cu ochii căprui, cu fața plină de acnee și părul nespălat. Scuze, am icnit și mi-am continuat drumul spre copacul din curtea școlii. Era în zona îngrijitorilor, dar acolo florile vorbărețe tac, păsărelele jucăușe dorm, iar vântul vijelios stă calm. Era locul
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Îi expuse În amănunt, docilă, elementele de care dispunea referitoare la moartea lui Gildas. În timp ce vorbea, Îl scruta cu atenție pe polițistul care cerceta piesele din dosar. Părul lui Fersen, brun și mătăsos, Îi cădea peste frunte, umbrind o privire căpruie care iscodea totul cu acuitate, căuta uneori să-și sondeze interlocutorul pînă În adîncul sufletului, dar nu dădea la iveală nimic personal. Se simți iritată de faptul că el părea să n-o asculte și că la unele detalii ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
căsătorie. Momentul potrivit nu avea să mai vină niciodată. Un tînăr toxicoman Îndopat cu cocaină decisese altfel... Sicriul se Închisese peste Valentine, peste inelul. Și peste inima polițistului. Prima imagine care Îi apăru pe retină a fost aceea a ochilor căprui ai lui Lucas, aplecat asupra ei. Marie citi În privirea aceea o Îngrijorare surdă și difuză, atît de rapid Înlăturată Încît Marie crezu că visase. - Ce mai Încoace și-ncolo, nu te poate lăsa omul o clipă singură! au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
fără să oprească motorul, băgînd mîna În cutia de scrisori pentru a trage ziarul care ieșea În afară. Ronan era de-acum tot ce Îi mai rămînea. Se uită o clipă la tînărul vlăjgan blond cu trăsături delicate, cu ochii căprui și blînzi moșteniți de la tatăl lui, Îl văzu cum lăsa să-i scape ziarul pentru a-și lua telefonul mobil, vîrÎt Într-unul din buzunarele blugilor, Îl văzu zîmbind la citirea mesajului pe care tocmai Îl primise. „O fată“, gîndi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
grațios banii pe care el nu-i avea. Casa, fabrica de faianță, nimic nu Îți aparține. Îți aduc aminte că ne-am căsătorit sub regimul separației bunurilor și că aici nu ești altceva decît un slujbaș. Privirea blîndă a ochilor căprui ai lui Philippe se Înăspri. - Slujbașul Îți amintește că priveghiul la sicriele lui Loïc și Nicolas va avea loc peste două ceasuri. Gwen avu o mișcare de dezgust. - Doar n-ai de gînd să te duci? - Nu numai că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
în care individul pare din ce în ce mai dispus la orice compromis, mai ales cu sine însăși. Iar de aici tot felul de bocete rituale mult prea des întâlnite în pagini ce se doresc a fi poezie dar nu reușesc. „Ochii-ți pîrguie căprui/ Sînu-i plin de mere coapte/Dulci de zi, ba dulci de noapte/ Și pe stîngu-s și pistrui !” Vasile Pintilie, De toamnă. Versul plin, de o remarcabilă și discretă subtilitate erotică dă imaginea unui creator exersat ale cărui poeme pot fi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vișină pe buze. la fereastra dinspre tine gândul mi-l ascult și cântă și atât îmi e de bine! și atâta mă framântă! că m-aș cățăra-n livezi până-n vârful ceruluidoar să văd: iubire, verzi îți sunt ochii ori căprui? ca să-ți spună "te iubesc" macii au ieșit din floare luna-i tot descântă-n seară și-i întreabă de-i firesc până când și ea, minciuna, s-aibe chip de fată mare. iu al meu, de-atâta vară. De-atâta
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pe care o aveam în mână. Randall a râs. Legitimația era cât se poate de falsă. Fata din poză avea un păr lung, blond, aproape alb, împletit din codițe și pistrui. Eu am moștenit pielea măslinie a tatei, am ochii căprui deschis și, ca majoritatea semenelor mele de la acea vreme, îmi purtam părul întunecat aranjat în coafura omniprezentă denumită „Rachel“. În loc de pistrui, aveam o roșeață sub formă de pete care se întindeau ca un incendiu peste obraji, coborând către piept... foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
am remarcat că asemănarea dintre ea și Betty / Beth Short constă mai mult în coafură și machiaj. Una peste alta, trăsăturile ei erau mai puțin rafinate decât cele ale Daliei și doar vag asemănătoare. I-am studiat chipul: avea ochi căprui, cu o privire panicată, vizibilă în lumina de pe stradă, și fruntea încruntată, de parcă creierul i-ar fi lucrat ore suplimentare. Îi tremurau mâinile, așa că i-am luat cheile de la mașină și banii și am îndesat totul în poșetă, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
din nou Madeleine, m-am întins spre întrerupător, dar ea m-a prins de încheietura mâinii. M-am împins în ea violent. Arcurile scârțâiau, lumina strălucea, iar eu am transformat-o pe Madeleine în Betty - i-am transformat ochii ei căprui în ochi albaștri, corpul ei în cel al lui Betty din filmul porno, și am făcut-o să mimeze „Nu, te rog“. În timp ce ejaculam, mi-am dat seama că n-o să fiu niciodată la fel de bun doar cu Madeleine. Dând fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Am dat din cap aprobator. Lorraine ieși înaintea mea. Lumina zilei i-a scos la iveală firele duse de la ciorapul de nailon și urmele de ac de seringă de pe brațe. Când a urcat în mașină, am remarcat că are ochii căprui, spălăciți, iar când a început să bată darabana pe torpedou, am văzut că trăsătură comună cea mai apropiată dintre ea și Betty e oja cojită de pe unghii. Era de-ajuns. Am mers spre El Nido și am urcat în cameră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
hotărât s-o înfrunt pe femeie. Ramona stătea în pragul ușii, părând o fantomă în halatul ei inform din mătase. Avea părul răvășit, iar fața îi era buhăită și plină de pete roșii - probabil de la plâns și nesomn. Ochii ei căprui închis - aceeași culoare ca ai mei - erau neliniștiți. Scoase dintre faldurile halatului un pistol de damă și îl îndreptă spre mine. — I-ai spus Marthei să mă părăsească, mă acuză ea. I-am zburat pistolul din mână. Arma a aterizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Iuda, care fusese cel mai mare. Inna m-a declarat demna „fiică a Leei”, cu o voce plină de satisfacție. Și, așa cum făcuse cu toți copiii ei de până atunci, s-a uitat în ochii mei și a zâmbit: erau căprui, și unul și altul, ca ai lui Iacob și ca ai fiilor lui. Rahela m-a șters, m-a dat Zilpei, care m-a luat în brațe, apoi Bilha m-a sărutat. Am luat sânul mamei cu gura flămândă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am amintit vorbele verișoarei mele și am înțeles ce vrusese să spună Bunica. Se referise la ochii ei, care erau exact ca ai Rebecăi, negri și cu o privire ascuțită și directă ca o săgeată, în timp ce ai lui Basemath erau căprui și totdeauna plecați. I-am povestit Tabeei despre cortul roșu și despre cum mamele mele celebrau luna nouă cu prăjituri, cântece și povești, lăsând la o parte orice gâlceavă în zilele în care luna nu se arăta. Iar eu, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lui sau a mea. Până la urmă nu m-am mai putut abține și am ridicat ochii înspre el. Era cu o palmă mai înalt decât mine. Avea părul negru și strălucitor, dinții drepți și albi. Ochii aurii sau verzi sau căprui. Într-adevăr, nu m-am uitat destul încât să văd ce culoare aveau pentru că niciodată nu mai fusesem privită așa. Gura îi zâmbea politicos, dar ochii lui așteptau răspunsul la o întrebare pe care eu n-o înțelesesem cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
posibil, al lui May Bartram. Pentru Minnie e destul. Închide cartea, suflă În lumânare și adoarme pe loc. A doua zi, Îi Înapoiază cartea Theodorei Bosanquet. — Ți-a plăcut? o Întreabă Theodora. — E scrisă frumos, domnișoară, dar... — Dar? Ochii mari, căprui ai Theodorei aproape sclipesc poznaș. — Păi, ca s-o spun pe-a dreaptă, nu prea e de mine. — Da, domnul James e Într-adevăr un scriitor dificil la prima lectură. Cere mult de la cititori. Dar și răsplata e mare. — De asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bun. Căci Luna alină răcoroasă cu stropi de roua lăcrămioarei ceea ce Soarele a pârjolit. · Trei culori cunosc pe lume: roșu sânge galben soare bleu văzduh și libertate Trei culori cunosc pe lume: văzul melodia și simțirea Cu doar doi ochi: căprui deschis, spălăcit calzi, inteligenți și verzi periculoși · Iar dacă ai îndoieli, el te va lua în brațe și te va iubi. Îți va trece. Trece frica. Rămâne emoția. · Și mai este Viteza. Fuga cu tine de nimic și către nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]