724 matches
-
a fost publicată anonim în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Portretul oval” și „Hopa-Hop” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) și inclusă sub titlul „Cărăbușul de aur” în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1896 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova, Biblioteca de popularizare Literatura, Știința, Arta, nr. 19. Alte traduceri au fost publicate în anul 1909 sub titlul „Cărăbușul de aur
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
sub titlul „Cărăbușul de aur” în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1896 de Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca din Craiova, Biblioteca de popularizare Literatura, Știința, Arta, nr. 19. Alte traduceri au fost publicate în anul 1909 sub titlul „Cărăbușul de aur. Nuvelă extraordinară” (într-o broșură de 32 de pagini tipărită de Tip. Miulescu din București, în numărul 11 al Bibliotecii Lumen), în 1910 sub titlul „Gândacul de aur” (într-o broșură de 125 de pagini fără an și
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
32 de pagini tipărită de Tip. Miulescu din București, în numărul 11 al Bibliotecii Lumen), în 1910 sub titlul „Gândacul de aur” (într-o broșură de 125 de pagini fără an și datele editorului) și tot în 1910 sub titlul „Cărăbușul de aur” (realizată de Barbu Constantinescu și publicată în volumul "Nuvele extraordinare", editat în 1910 de Edit. Librăriei Socec & Co. din București, în Biblioteca Populară Socec, nr. 101-103). O altă traducere a fost publicată într-o broșură editată în cadrul Bibliotecii
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Gândacul de aur” în volumul "Gândacul de aur", editat în 2014 de Editura MondoRo din București). „Cărăbușul de aur” include un cifru care utilizează substituirea polifonică. Deși el nu a inventat „scrierea secretă” sau criptografia (el a fost probabil inspirat din "Robinson Crusoe" de Daniel Defoe ), Poe a popularizat-o cu siguranță în perioada sa. Pentru majoritatea
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
Poe, „un interes foarte viu în rândul numeroșilor cititori ai revistei. Au sosit scrisori la redacție din toate părțile țării”. În iulie 1841, Poe a publicat „A Few Words on Secret Writing” și, realizând interesul față de acest subiect, a scris „Cărăbușul de aur” ca una dintre puținele piese literare care includ cifruri ca parte a poveștii. Explicația personajulului Legrand al lui Poe despre capacitatea sa de a rezolva cifrul este foarte asemănătoare cu explicația lui Poe din „A Few Words on
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
ca una dintre puținele piese literare care includ cifruri ca parte a poveștii. Explicația personajulului Legrand al lui Poe despre capacitatea sa de a rezolva cifrul este foarte asemănătoare cu explicația lui Poe din „A Few Words on Secret Writing”. „Cărăbușul de aur” din povestire nu este o insectă adevărată. În schimb, Poe a combinat caracteristicile a două insecte găsite în zona în care are loc acțiunea din povestire. "Callichroma splendidum", deși nu este un scarabeu din punct de vedere tehnic
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
povestire. "Callichroma splendidum", deși nu este un scarabeu din punct de vedere tehnic, ci o specie de gândac cu antene lungi (Cerambycidae), are un cap auriu și corp ușor colorat în auriu. Petele negre observate pe partea din spate a cărăbușului fictiv pot fi găsite pe "Alaus oculatus", un gândac originar tot din Insula Sullivan. Reprezentarea de către Poe a servitorului african Jupiter este adesea considerată stereotipă și rasistă într-o perspectivă modernă. Jupiter este descris ca fiind superstițios și atât de
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
accentul lui Jupiter era autentic sau cu rol comic, sugerând că el nu era similar accentelor folosite de negri în Charleston, ci, eventual, inspirat de Gullah. Deși povestirea este adesea inclusă în lista scurtă de povestiri polițiste scrise de Poe, „Cărăbușul de aur” nu este din punct de vedere tehnic o povestire polițistă deoarece Legrand ascunde probele până la oferirea soluției. Cu toate acestea, personajul Legrand este adesea comparat cu detectivul fictiv C. Auguste Dupin al lui Poe datorită folosirii „raționamentului”. „Raționamentul
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
lui Poe datorită folosirii „raționamentului”. „Raționamentul” (termenul original este „ratiocination”), un termen folosit de Poe pentru a descrie metoda lui Dupin, este procesul prin care Dupin detectează ceea ce alții nu au văzut sau ceea ce alții au considerat lipsit de importanță. „Cărăbușul de aur” l-a inspirat pe Robert Louis Stevenson în scrierea unui roman despre o vânătoare de comori intitulat "Comoara din insulă" (1883). Stevenson a recunoscut această influență: „Am intrat in galeria domnului Poe... Fără îndoială, scheletul [în romanul meu
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
în romanul meu] este preluat de la Poe”. Poe a jucat un rol major în popularizarea criptogramelor în ziarele și revistele din vremea sa și ulterior. William F. Friedman, primul criptograf al Americii, a devenit interesat de criptografie după ce a citit „Cărăbușul de aur” când era copil - interes pe care l-a folosit mai târziu în descifrarea codului PURPLE al Japoniei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Cărăbușul de aur” include și prima utilizare a termenului „criptograf” (diferit de „criptogramă”). Poe
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
Friedman, primul criptograf al Americii, a devenit interesat de criptografie după ce a citit „Cărăbușul de aur” când era copil - interes pe care l-a folosit mai târziu în descifrarea codului PURPLE al Japoniei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. „Cărăbușul de aur” include și prima utilizare a termenului „criptograf” (diferit de „criptogramă”). Poe a fost cantonat la Fort Moultrie în perioada noiembrie 1827 - decembrie 1828 și s-a folosit de experiența sa personală în Insula Sullivan în recrearea locului unde
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
prima utilizare a termenului „criptograf” (diferit de „criptogramă”). Poe a fost cantonat la Fort Moultrie în perioada noiembrie 1827 - decembrie 1828 și s-a folosit de experiența sa personală în Insula Sullivan în recrearea locului unde se petrece acțiunea din „Cărăbușul de aur”. Aici a auzit Poe poveștile cu pirați precum căpitanul Kidd. Locuitorii Insulei Sullivan au adoptat această legătură cu Poe și și-au denumit biblioteca publică cu numele lui. După o legendă locală din Charleston, poemul „Annabel Lee” a
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
poemul „Annabel Lee” a fost imaginat și el în perioada șederii lui Poe în Carolina de Sud. Poe a stabilit și acțiunile din „Farsa cu balonul” și „Lada dreptunghiulară” în această vecinătate. O. Henry face referire la comoara îngropată din „Cărăbușul de aur” în povestirea sa „Supply and Demand”. Atunci când un alt personaj află că personajele principale sunt în căutare de comori, el le întreabă dacă l-au citit pe Edgar Allan Poe. Titlul romanului "The Gold Bug Variations" (1991) al
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
este derivat din „The Gold-Bug” și din compoziția "Goldberg Variations" a lui Bach, iar romanul încorporează o parte din intriga povestirii. Autorul evreu rus David Shrayer-Petrov a publicat „The House of Edgar Allan Poe” în volumul "2011 Prose", în care „Cărăbușul de aur” a avut o influență majoră. Shrayer-Petrov se referă la un gândac, de asemenea, legat de un șir de caractere, care stă la baza găsirii unei comori în subsolul casei lui Sarah Helen Whitman, iubita lui Poe care a
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
fost difuzată de BBC Radio 4 în 2001. Scenariul a fost scris de Gregory Evans, producția a fost regizată de Ned Chaillet și i-a avut în rolurile principale pe Clarke Peters, Rhashan Stone și William Hootkins. Cifrul folosit în „Cărăbușul de aur” a fost utilizat, de asemenea, în romanul "The Man who Was Poe" de Avi. El a fost folosit în povestire pentru ca antagoniștii să comunice și este decriptat de scriitorul său, Edgar Allan Poe. „Cărăbușul de aur” a fost
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
Hootkins. Cifrul folosit în „Cărăbușul de aur” a fost utilizat, de asemenea, în romanul "The Man who Was Poe" de Avi. El a fost folosit în povestire pentru ca antagoniștii să comunice și este decriptat de scriitorul său, Edgar Allan Poe. „Cărăbușul de aur” a fost produs ca o dramă complet audio la Journey Into... Podcast. (2014) Producător a fost Marshal Latham, iar actori de voce Big Anklevich și Rish Outfield.
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
prima parte a tinereței. Mulți patroni de restaurante și baruri apelau la cântăreții de revistă, angajându-i să evolueze după spectacole, către miezul nopții, mizând pe popularitatea câștigată în teatre. Astfel, și Petre Gusti a fost prezent pe scenele "Alhambra", "Cărăbuș", "Gioconda", "Ion Vasilescu" etc. unde își completa salariul modest cu angajamente temporare la restaurante precum "Zissu", "Vișoiu", "Parcul trandafirilor", "Roata lumii", "Răcaru" etc. S-a afirmat și ca bun actor, apărând în reprezentațiile "Și Ilie face spor", "Visle se împlinesc
Petre Gusti () [Corola-website/Science/324920_a_326249]
-
26 aprilie 1845 al ziarului "Broadway Journal". Prima traducere în limba română a fost publicată sub pseudonimul D'Artanian în anul 1887 în "Revista literară". O altă traducere a fost publicată în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Cărăbușul de aur” și „Hopa-Hop” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval și alte povestiri extraordinare
Portretul oval () [Corola-website/Science/325598_a_326927]
-
deși "The Flag of Our Union" nu era un ziar respectabil „din punct de vedere literar”, el plătea foarte bine. Prima traducere în limba română a fost publicată sub titlul „Hop-Frog” în ziarul "Națiunea", anul X (1891), nr. 2527-2533, împreună cu „Cărăbușul de aur” și „Portretul oval” într-o serie intitulată „Povești năzdrăvane”. Povestirea a fost tradusă apoi de către „Șt. P.” (cel mai probabil Ștefan Petică) sub titlul „Hop-Frog” și inclusă în volumul "Scrisoarea furată, Ruina casei Usher, Pisica neagră, Portretul oval
Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți () [Corola-website/Science/325636_a_326965]
-
gnoză a lui Pétrini ar fi trebuit să demonstreze „caracterul unitar al conștiinței umane" "și necesitatea „reintegrării ei într-un univers în care spiritul este prezent în mod egal în tot ce există, într-un om ca și într-un cărăbuș" (83/ 1). Pe de altă parte „abia azi ■— crede Petrini — e posibilă o nouă gnoză, Care ,ar putea deveni o nouă religie, ai căror preoți —■ și asta n-ar. avea nimic de-a face cu o nouă biserică — ar fi
Cel mai iubit dintre pământeni (roman) () [Corola-website/Science/325671_a_327000]
-
culori vii și galerii subterane, precum și temele răzbunării și a puterii copleșitoare a răului. Lucrările viitoare vor descrie, de asemenea, personaje extrem de bogate; în afară de Metzengerstein, alte exemple sunt Roderick Usher, naratorul din „Ligeia” și averea refăcută a lui Legrand în „Cărăbușul de aur”. Poe folosește, de asemenea, dinții ca un simbol pentru prima dată în „Metzengerstein”. Dinții calului sunt descriși ca fiind „cavernoși și dezgustători”. Poe va folosi mai târziu dinții ca un semn de mortalitate, ca și în buzele zbătându
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
Paștele și luna august a anului 1831 el a învățat multe de la Adam Sedgwick și a devenit foarte interesat. Cele câteva luni în care a studiat mici creaturi marine împreună cu Grant fuseseră remarcabil de avansate, iar la Cambridge el adunase cărăbuși, dar era novice în toate celelalte arii ale istoriei naturale. Cercetase geologia și nevertebratele mici, colectând specimene de alte ființe doar pentru ca alți experți să le examineze și să le descrie după ce "Beagle" se va fi întors în Anglia. Peste
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
Hucho hucho"), lipan ("Thymallus thymallus"), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus") zglăvoc ("Cottus gobio"), zglăvoaca pestrița ("Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens" și doi cărăbuși ("Cărăbuș hampei, Cărăbuș zawadszkii" ), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și câteva specii rare de fluturi: "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Lycaena dispar
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Cottus coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens" și doi cărăbuși ("Cărăbuș hampei, Cărăbuș zawadszkii" ), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și câteva specii rare de fluturi: "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu) și "Colia myrmidone". Modul de viață al localnicilor, obiceiurile și portul popular, sistemul de credințe moștenite de la
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
coecilopus"), păstrăv de apă dulce ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), clean dungat ("Leuciscus souffia"), scobar ("Chondrostoma nasus"); Nevertebrate (gândaci, cărăbuși, fluturi): cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica), croitorul de fag ("Rosalia alpina"), un gândac din specia "Pseudogaurotina excellens" și doi cărăbuși ("Cărăbuș hampei, Cărăbuș zawadszkii" ), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"); precum și câteva specii rare de fluturi: "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Lycaena dispar" (fluturele purpuriu) și "Colia myrmidone". Modul de viață al localnicilor, obiceiurile și portul popular, sistemul de credințe moștenite de la o
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]