4,175 matches
-
remarcabil de studii, articole și recenzii în cele mai cunoscute reviste ale exilului, Emil Turdeanu s-a impus ca o autoritate în lumea științifică și academică. Emil Turdeanu a manifestat, în timpul interminabilului său exil, un interes special pentru România și cărturarii ei, pe care i-a prețuit, i-a stimulat și, când a fost posibil, i-a ajutat în plan științific și moral. Literatura sa epistolară, de altfel numeroasă, cuprinde scrisori trimise lui Ștefan Ciobanu, I.C. Chițimia, Dan Simonescu, Ovidiu Papadima
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
ambianța din familia sa și întâlnirea cu G. Călinescu au constituit, desigur, trepte esențiale ale devenirii sale intelectuale și spirituale, care au fost brutal întrerupte de urmăriri, încercări și supravegheri absolut gratuite și care au dus, finalmente, la izolarea unui cărturar din cei foarte rări și aleși. Biografia să este, până acum, lacunara, lipsită de anumite repere, extrem de prețioase, si, evident, de un bogat și divers material documentar, care, odată descoperit, va contribui la elucidarea și întregirea profilului de autentic creator
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
sfârșitul deceniului al șaptelea al secolului trecut, Perpessicius 1 a scris și emis aprecieri critice extrem de prețioase despre epica acestui inconfundabil narator al Transilvaniei. Epistolele lui Perpessicius, necunoscute până acum, relevă excelentele relații existente între cei doi importanți scriitori și cărturari care s-au respectat și prețuit. Istoricul și criticul literar Perpessicius, în proverbiala lui bonomie și înțelegere, a intuit, fără ezitare, valoarea estetică a prozei lui Ion Vlasiu și i-a stabilit locul în evoluția naratologiei românești. * București, 13 mai
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
a publicat în articolul nostru, Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu în România literară, 43, nr. 2, [vineri], 14 ianuarie 2011, p. 16, col. 1-4 + facsimil. 7. Ion Vlasiu, cu talent autentic și o perfectă înțelegere a omului și cărturarului Perpessicius, îi eternizează, acestuia, chipul în bronz.
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
Ion Buzași La mijlocul lunii iulie 1985, preotul și profesorul Ștefan Manciulea, un cărturar blăjean de trudă benedictină, ultimul reprezentant al Școlii Ardelene, lua drumul veșniciei. La slujba de înmormântare din curtea profesorului a ținut o predică funebră, care s-a transformat treptat într-un veritabil panegiric, episcopul de atunci (în clandestinitate), Alexandru Todea
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
comentat de Vasile Băncilă. S-ar putea menține distincția cu care, spre deosebire de Blaga, operează Noica, între sufletul pastoral și cel agrar al românului? Puțin probabil, socotește Alexandru Surdu, întrucît doar populațiile nomade puteau fi autentic pastorale: „Situație ilustrată de marii cărturari de Școală Ardeleană, aceea că oamenii acestor locuri nu sunt doar posesori de pămînturi, cum au fost ocupanții străini, nu ei sunt stăpînii pămîntului, ci sunt stăpîniții acestuia. Sunt «botezații cu pămînt», cum le zice Blaga, și anume cu pămîntul
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
luptat prin scris, prin cuvânt și prin faptă pentru drepturile istoricește legitime ale oropsitului neam românesc din această provincie aflată sub o crâncenă stăpânire străină. într-un amplu și bine documentat studiu, Mircea Popa proiectează reflexe noi asupra personalității episcopului cărturar Inochentie Micu-Klein, definindu-l drept "strategul programului național". Renașterea spirituală a românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea, cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, relevă Mircea Popa, își are izvorul în activitatea culturală și politică a lui Inochentie Micu-Klein, "care
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
dezvoltate într-o succesiune logică și armonioasă, conduce la făurirea unei imagini cât se poate de fidele asupra a ceea ce au însemnat veacurile de asuprire națională străină în Transilvania." în studiile din acest volum, Mircea Popa demonstrează convingător că iluștrii cărturari amintiți, ca și alții pe care îi conturează distinct, ca George Bariț, Andrei Șaguna, Timotei Cipariu, Alexandru Papiu Ilarion, au fost însuflețiți de cel mai curat și înălțător spirit patriotic pentru a dovedi apartenența istorică a Transilvaniei la pământul românesc
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
dar nu prea mult. La 22 de ani e debutant cu o carte de succes: „experimentează”. Recitindu-l azi, descopăr numeroase „întoarceri acasă” - la Belobreșca, satul natal, spațiu al unei ferilități creatoare sârbe neobișnuite: aici s-au născut mulți artiști, cărturari, literați citabili. În (Între Belobreșca și Zlatița) - titlul e pus în paranteze - asistăm la topografii sentimentale: „în vârful Locvei se află un tei/cu flori/cu alai de albine/cu păstori nepricepuți/cu un pârâu alb/între două umbre de
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
Ierarh Calinic de la Cernica. Cu această ocazie, Gabriela Firea a transmis un mesaj tuturor celor care îi urmăresc activitatea virtuală. În 11 aprilie îl prăznuim pe Sfanțul Ierarh Calinic de la Cernica, făcătorul de minuni, unul dintre marii părinți duhovnicești și cărturari ai veacului al XIX-lea. Cunoscut că mare ctitor de mănăstiri și biserici, de spitale, școli și case pentru orfani, biblioteci și școli de pictură bisericească, Sfanțul Calinic fusese binecuvântat și cu darul facerii de minuni: de la exorcizări, tămăduiri miraculoase
Firea: Să îndreptăm un gând pios către luminoasa sa figură by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37534_a_38859]
-
a Bisericii Române Unite cu Roma și să revină la prestigiul cărtură resc și didactic de care s-a bucurat neîntrerupt, timp de 250 de ani, până la intrarea în catacombe. Recuperarea vizează atât clasicii Școlii Ardelene, cât și ierarhii și cărturarii care au dus mai departe făclia culturii române în Transilvania, pregătind generații întregi de tineri studioși în spiritul latinității, al valorilor creștine și al devotamentului pentru cultura română. O reparație meritată vizează, așadar, numele și operele unor cărturari mai vechi
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
ierarhii și cărturarii care au dus mai departe făclia culturii române în Transilvania, pregătind generații întregi de tineri studioși în spiritul latinității, al valorilor creștine și al devotamentului pentru cultura română. O reparație meritată vizează, așadar, numele și operele unor cărturari mai vechi sau mai noi, de la Zenovie Pâclișanu la Radu Brateș, eliminate din spațiul public - dar nu și din memoria culturală - de nemilosul regim comunist. Căci nu au putut fi repuși în circulație, în perioada de parțială liberalizare din anii
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
în România după cel de-Al Doilea Război Mondial. Literatura sa epistolară, amintită cândva aici, e cu mult mai bogată, mai interesantă si, evident, conține o sumă semnificativă de informații literare si culturale care întregesc, fericit, imaginea unui scriitor si cărturar preocupat de viața spirituală a unei Românii bulversate. Epistolele trimise istoricului literar si prozatorului Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), pe când acesta se afla la Paris pentru a cerceta relațiile literare si culturale dintre cele două țări romanice, surprind cu
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
trimise istoricului literar si prozatorului Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), pe când acesta se afla la Paris pentru a cerceta relațiile literare si culturale dintre cele două țări romanice, surprind cu finețe interesul si dragostea nemărginită pe care cei doi cărturari le-au nutrit pentru spiritualitatea franceză. Impresiile si referințele despre literatura franceză, procurarea unor cărți, publicate la vremea respectivă în oficinile tipografice din Paris sau din alte orase, intruvabile în România, demonstrează preocuparea lui Dinu Pillat pentru proza postproustiană. Revelator
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
literar Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1985), riguros elaborată de pasionații cercetători George Muntean 1 si Carmen Brăgaru 2, cu ajutorul direct al familiei, suportă, în continuare, completări de un real interes pentru imaginea unui intelectual, autentic, din viguroasa dinastie de cărturari Pillat. Se afirmă, adesea, că o biobibliografie poate să nu înregistreze o referință sau două despre opera si biografia autorului, din diverse rațiuni, dar este imperios obligatoriu să cuprindă tot ceea ce a lăsat scriitorul după dispariția sa fizică. Privitor la
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
sa, Emmanuela Munteanu. Astăzi, la aproape opt luștri de la dispariția lui Basil Munteanu, nu avem, încă, o carte sau două care să cuprindă epistole trimise de profesorul și istoricul literar. De asemenea, nu s-au publicat numeroasele misive primite de la cărturarii, savanții și erudiții învățați ai Europei, pe care i-a cunoscut și i-a apreciat, așa cum rezultă din mărturiile contemporanilor și ale sale. Epistolele trimise prozatorului Mihai Niculescu (1909-1994) și care se publică, acum, întâia oară, se constituie în câteva
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
mai direct la obiectul capitolului (Sanctuare). Să se așeze înainte de Tismana lui Iorga. Mă întorc la cap[itolul] 4, de care vorbirăm deunăzi. Cred că e nevoie să se îmbogățească noul cap[itol] de Portrete tipice cu alte tipuri de cărturari (Rizescu), de boieri (Pană-Trăsnea etc.), de funcționari, pensionari, mahalagii, filfizoni, învățători (Herdelea al lui Rebreanu, alături de Iorga), de burghezi în general, negustori etc., cu ajutorul suplimentar al lui Caragiale, Br[ătescu]-Voinești etc. Actualul cap[itol] 6 - Părintele Niculai de Pillat
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
impulsurile personale, pentru a ajunge la «dificila libertate» a scrisului. O atinge, în cele din urmă, fiindcă scrisul e, de fapt, chiar viața sa, cea mai adevărată. ” Dosarul revistei este dedicat corespondenței (din anii 1970 și 1972) dintre doi legendari cărturari clujeni: Mircea Zaciu și Marian Papahagi. Eseul de prezentare, excelent, intitulat „O insulă de clujeni-neclujeni la Cluj”, îi aparține lui Ion Vartic. Ignoranța care ajută în viață Alte pagini de corespondență ne-au atras atenția și în revista VIAȚA ROMÂNEASCĂ
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
de folos ne-ar fi dat acum, într o vreme „a pustiirii Neamului”? De ce uneori, pleacă dintre noi, oameni ce încă ar mai fi putut fi „străjeri demni” ai Cetății? De ce nu știm și nu învățăm să avem grijă de cărturarii noștri? La 80 de ani, cât ar fi avut Mitropolitul Nestor Vornicescu, ar fi putu fi un ilustru ÎNVĂȚĂTOR, un Mare Patriarh. Prin atitudinea sa voievodală, ar fi știut să păstreze credința ortodoxă neîntinată, sfaturile Sfinților Părinți. Ipotetic punem uneori
Destine umbrite. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
Nicolae Scurtu Biografia istoricului și criticului literar, poetului și prozatorului Const. Ciopraga (1916-2009), deloc lineară, dobândește un contur distinct odată cu restituirea memoriilor, însemnărilor și, mai ales, a literaturii sale epistolare. Spre sfârșitul vieții, cărturarul Const. Ciopraga, conștient de valoarea informativă, documentară și biografică a epistolelor pe care le-a primit, publică un amplu tom1 ce însumează cele mai semnificative mesaje ce i-au fost trimise de confrații săi în răstimp de aproape șase decenii
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
conține. Ea se constituie, astfel, într-un indispensabil instrument de lucru în ceea ce privește biografia și bibliografia istoricului literar ieșean. Revelatoare și extrem de importante sunt și epistolele pe care le-a elaborat și expediat, timp de șapte decenii și jumătate, profesorul și cărturarul Const. Ciopraga unora dintre confrații săi, pe care i-am și amintit într-o intervenție anterioară. Epistolele ce se publică acum, întâia oară, sunt trimise poetului, prozatorului și memorialistului Demostene Botez (1893-1973), care, în calitate de vechi și constant colaborator al „Vieții
Noi completări la biografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5271_a_6596]
-
de o nouă ediție științifică a operei lui Ioan Budai-Deleanu, îmbogățită față de precedentele nu numai cu un aparat critic minuțios, ci și cu o serie de texte de interes pentru istoria literară, cum ar fi corespondența transcarpatică a scriitorului, cu cărturari și ierarhi din Moldova, dar și cea cu autoritățile imperiale. Apărând la o distanță atât de mică de ediția academică, se cade să comparăm sumarul ediției Chindriș - Iacob cu sumarul acesteia. Cele două nu sunt identice, nici ca structură, nici
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
intitulat . Însă operele fundamentale, ca Dascălul românesc pentru temeiurile gramaticii românești, Temeiurile gramaticii românești, Fundamenta grammatices linguae Romaenicae sau Lexicon românesc-nemțesc, figurează și în ediția Pavel - Chivu. Ediția Chindriș - Iacob și-a fixat și un principiu cu privire la textele scrise de cărturar în alte limbi. Întrucât, spun editorii, majoritatea cărturarilor români din epocă scriau și în alte limbi decât româna (creându- se, astfel, o cutumă și nu o excepție), textul prim în ediția prezentă este cel în limba română, indiferent dacă a
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
temeiurile gramaticii românești, Temeiurile gramaticii românești, Fundamenta grammatices linguae Romaenicae sau Lexicon românesc-nemțesc, figurează și în ediția Pavel - Chivu. Ediția Chindriș - Iacob și-a fixat și un principiu cu privire la textele scrise de cărturar în alte limbi. Întrucât, spun editorii, majoritatea cărturarilor români din epocă scriau și în alte limbi decât româna (creându- se, astfel, o cutumă și nu o excepție), textul prim în ediția prezentă este cel în limba română, indiferent dacă a fost tradus de autorul însuși sau nu, iar
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
România literară? Foarte rar (din păcate!), mai des (tot din păcate!) a fost publicat în revista noastră chiar cel care se lamentează aici mincinos. Apoi, cine scrie despre „acoliți”? Mitchievici, care face cronica filmului? Zamfir (în treacăt fie zis: un cărturar pe care orice revistă serioasă și l-ar dori printre colaboratori!), care scrie despre Philippide? Simona Vasilache, care merge prin anticariate și scrie despre „acolitul” Caragiale? Lavric, care scrie adeseori despre cărțile unor filosofi sau oameni de știință plecați dintre
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3154_a_4479]