83,584 matches
-
citit și să-l lăudați ce talentat e, eventual, genial, - vă place, vă interesează, obișnuiți, adică să treceți cu vederea? nu mult, dar atât cât se cuvine ca să se respecte literatura și cum îi zice aceleia... uite că am uitat, căuta cu ochii pe jos... Libertatea de expresie îl salvă traducătoarea. Și nu încercați oare să îl cumpărați, să-i oferiți ceva, cumva... nu cu bani, ar fi urât, cu onoruri, posturi importante, academie, cu farmec, cu elocință, cu spirit. Cine
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
odată scrise, decontextualizate, replicile orale par incoerente, dezarticulate, aproape lipsite de sens: "Și am zis, zic... domne, zic, mi-a zis aseară: te rog frumos, vorbește cu Marilena, dacă nu, cumpără-ți un telefon că m-am săturat să ... te caut să ... nu știu ce..." ( am transpus citatele în punctuație standard, pentru a le face mai accesibile). E vizibilă și distanța uriașă care separă dialogul real ( "- A stat pîn’ la ora cinci. Bîrfa mică. A..., bîrfim. Da. Și... mi-a spus totu’. Da
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
facă un fel de documentar "despre țăranii din Dobrogea" și despre "vitalitatea agriculturii socialiste" și transformîndu-l pe cît de firesc pe atît de aberant -, într-o poveste de dragoste, pe o plajă, dintre un român și o rusoaică venită să caute mormîntul tatălui ei mort în război, și, dincolo de toate, asta tocmai în perioada în care începuse "ruperea cu rușii" ?... Drept care cineastul e chemat pe Rahovei, la Securitate, unde un locotenent major care mînca slănină cu ceapă pe o "Scînteie", îi
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
apare și un copil, care însă nu vorbește. E un percuționist. Deci sunt 3 momente ale vieții: copilul, Lorenzo de Medicis și Goethe. În filigran există și Don Juan. Numai că, la mine, Don Juan nu refuză drumul spiritual. El caută, merge spre ceva. Și va ajunge la acest ideal feminin, întotdeauna întârziat, amânat. El înțelege că fericirea o va găsi doar în Paradis. Lucrarea se termină într-un mod spiritual și, evident, în toate sunt eu. (fragment) Prezentare și interviu
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
cu cărți importante editate în foarte bune condiții, a publicat recent memoriile lui Petru Groza intitulate Adio lumii vechi, rămase până acum în manuscris. Din punctul de vedere al dezvăluirii propriului caracter, sunt interesante memoriile lui Petru Groza. Zadarnic va căuta cititorul amănunte relevante pentru viața politică românească. Poate doar câteva fapte mărunte, e adevărat sugestiv descrise, referitoare la luptele duse de românii ardeleni înainte de primul război mondial sau la căderea guvernului Averescu în 1927. Din punctul de vedere al informației
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
de către fruntașii Partidului Național, fiind admiși în 1918 în componența Consiliului Dirigent". În timp ce Petru Groza scria aceste cuvinte nedemne social-democrații români erau torturați în lagărele de exterminare organizate de comuniști cu complicitatea sa. Dezamăgit de situația din țară, Petru Groza caută soluții și este cucerit în final de marxism-leninism. Materiale de doctrină i-au fost furnizate de membri ai "avangardei proletariatului". El se declară solidar cu partidul comuniștilor încă din acea vreme. Din nefericire, memorialistul nu oferă nici un amănunt despre formarea
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
un oarecare Alex Nick Simian (o fi pseudonim?) se declară pe față partizanul grupării Onișoru contra grupării Pleșu din CNSAS: ba că Pleșu et comp. sînt unde sînt și vor să rămînă unde sînt pentru salariile mari, deși n-au ce căuta acolo (asta, cam așa este!) fiindcă etc. etc. E tras de urechi și dl Mihăieș care, în România literară, a ținut partea lui Pleșu și nu pe a lui Onișoru. Domnule Antonesei, dv. citiți revista pe care o conduceți? l
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
transforma lumea. Toate învățăturile care au răscolit istoria omenirii, schimbînd destine de oameni și mutînd granițe de state, au avut acest coeficient de ispitire psihologică. Au subjugat voințele și au focalizat entuziasmele, provocînd valuri sociale și declanșînd mișcări politice. A căuta să le găsești explicații raționale, punîndu-le succesul pe seama superiorității argumentelor invocate sau pe adecvarea mai mare la realitate a unei învățături în raport cu alta înseamnă să aluneci din sofism în sofism. Și asta pentru că adevărul lor nu este unul de ordinul
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
mult mai multe hârtii decât am tipărit, pentru că erau atât de bine fixate toate schemele astea mental, încât nu puteam să nu le repet. Dar erau și zile foarte urâte, nu-mi place să mi le amintesc, atunci copiam cărți, căutam prin diverse studii, citeam la exasperare din zona psihologiei, psihiatriei, psihopharmatologiei; după aceea intram în normal. Marian Ilea: Am întrebat pentru că, pe de o parte, exista o cotă de risc, la un moment dat, ca un mare scriitor ajuns în
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
am întors cu mama cu mașina... încă venea lumea să plângă: "doamna preoteasă, bine că v-ați întors"; apoi există un țăran Bud, unul din băieții primarului Bud, cu care tatăl meu a făcut o horincie-n sat, care m-a căutat acum vreo 20 de ani în tot Bucureștiul, să afle unde stă domnul Breban, a aflat unde sunt și mi-a lăsat sub ușă o scrisoare: "Domnule Breban, vă rog veniți la noi la Recea, vă așteptăm" - deci iată cum
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
alte povești cu luptele acelea cumplite cu partizani; eu am umblat foarte mult și-n Apuseni, și-n Făgăraș pe urmele lor, și v-aș putea povesti zile-ntregi ce am aflat de la acei țărani. Ce să zic, depinde ce cauți. Marian Ilea: V-ați luptat cu cenzura de tip comunist, acum, dacă ar trebui să caracterizați și cenzura asta de factură economică sau de economie de piață, dacă le-ați pune pe un cântar, care ar fi segmentul pozitiv și
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
ale prezentului, care își reflectă imaginea pe chipul fiecărei ediții în parte. Tradiția și modernitatea merg mînă în mînă, nu pot fi separate. Fiecare este semnul unei altfel de cercetări, tot așa cum fiecare dintre noi este semnul unei căutări. Ce căutăm? Întrebarea decisivă din punctul de vedere al lui Peter Brook. Pentru viață și pentru teatru. Care sînt căutările noastre, ale fiecăruia dintre noi, ale societății? Toate acestea se vor găsi și regăsi firesc în căutările festivalului, o căutare proprie, curajoasă
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
cântat sau nu rolul Elettrei. Și a adăugat spre uluirea mea și a celor de față: - Dacă nu, vei fi prima. Nu știu nici azi cine a fost sau este "cea mai mare" Elettra. Și nici n-are importanță. Eu căutam pur și simplu un model. Știu însă că la Salzburg spectacolul de închidere a Festivalului a intrat în istorie. întunericul cuprinsese Felsenreitschulle, sala cu acoperiș mobil creată de Karajan în coasta muntelui. Singură în scenă, cu o halebardă în mână
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
care a escaladat toate vîrfurile de peste 8000 de metri ale Himalayei a declarat că expedițiile l-au ajutat să ajungă la sine. Unde vrea să ajungă un scriitor atunci cînd călătorește? R.W.: Atunci cînd pornește la drum, un scriitor caută și ocazia de a face unele reflecții. Dacă stai prea mult într-un singur loc, dacă rămîi acasă prea mult timp îți vin prea puține idei. Cei rămași acasă înțeleg mai puțin din ceea ce se întîmplă în jur. Cu scriitorii
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
cu gunoaie și ferigi, bidoane de bere și coca-cola reprezintă suportul de pe care imaginația se înalță, într-o spirală caracteristică. Visele "sofisticate" și "uimirea cu care totdeauna am cuprins lumea" sunt lentilele poetului, instrumente ori dispoziții lirice cu care el caută interstițiile realului, pentru a-l pătrunde și modifica din interior. Fiecare fapt, cât de mărunt, și orice fărâmă de realitate capătă semnificație, elementele ajungând (ca în elegiile abstracte ale lui Nichita Stănescu) să facă una cu conștiința ce le percepe
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
Matale nu pricepi calendaru' ? E luna iulie și o căldură încât majoritatea demnitarilor români sunt dați în urmărire generală prin Caraibe, Malibu-ul pacifico-losangelesian, Las Vegas, Coasta de Azur, Cipru, Spania, Honolulu, Beverly Hills, Thailanda, Australia... După ce au scotocit prin chimire căutând ultimul bănuț al șmecherului de contribuabil, acum stau pitiți prin vecinătatea vreunor mangrove, se pregătesc osârdioși, cum cu mândrie îi știm, pentru ca la toamnă să asigure televiziunile cu noi, savuroase și umoristice momente de veselie națională. -Nu e ușor nici
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
p. 269) „Ce este în fond martiriul și câtă îndrăzneală ne dă față de Dumnezeu, se poate vedea și din cele ce urmează. Fiind sfântul un om generos și vrând să răscumpere binefacerile cu care i-a luato înainte Dumnezeu, el caută ce echivalent ar putea aduce Domnului pentru toate câte le-a primit de la El. Și nu găsește nimic pe potriva binefacerilor, care să poată fi dăruit lui Dumnezeu drept recunoștință, decât moartea de martir. Căci și în Psalmul 115 stă scris
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
poporului (Fap. 12, 11), care din pricina Logosului s-a îndreptat împotriva noastră. Aceasta ar fi, într adevăr, atitudinea cea mai cuminte, iar atunci când putem sta departe de primejdii ar fi lucru necugetat și forțat din partea noastră să mergem să le căutăm<footnote Notă Pr. Teodor Bodogae: Se știe că Celsus acuza pe creștini de lașitate (I, 65), dar, cu toate că a scris Îndemn la martiriu, Origen recomanda prudență și evitarea măsurilor hazardate, de aceea nu-i de mirare că în Apologia despre
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o jefuiască, atunci pățeau ce pățesc cei ce asediază capitala unui imperiu, plină de multe bogății și cu destule comori în ea, care, după ce dărâmă zidurile ei și intră în vistieriile cu bani, sparg ușile, sfărâmă zăvoarele, sapă dușumeaua și caută peste tot, dar pentru că nu pot găsi bogăția ei, pleacă cu mâinile goale. Așa sunt avuțiile sufletului. Nu sunt trădate de suferințele trupului, când sufletul le Ține cu strășnicie. Chiar de i-ar săpa pieptul și i-ar tăia în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ating de ele. Iar dacă nu vor voi de bună voie, eu le voi sili. Iertați-mă! Eu știu ce îmi e de folos. Acum încep să fiu ucenic! Nici o făptură din cele văzute și din cele nevăzute să nu caute să mă împiedice de a dobândi pe Hristos! Să vină peste mine foc și cruce, haite de fiare, tăierea cărnii, împărțirea trupului, risipirea oaselor, strivirea mădularelor, măcinatul întregului trup, relele chinuri ale diavolului. Să vină toate, numai să dobândesc pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la față pe Hristos”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a III-a, capitolul II, în PSB, vol. 75, p. 114) „Se spune că atunci o mulțime fără număr de creștini au pierit prin sabie: pe unii îi găseau ascunși magii, căutându-i cu sârg prin orașe și adăposturi, alții însă, fără să spună nimic, se predau singuri, de bună voie, ca să nu se creadă că, prin tăcerea lor, se lepădau de Hristos”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a III-a, capitolul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
14, p. 271) Ostenelile martirilor sunt ușurate de nădejdea bunătăților viitoare „Dar ostenelile mucenicilor sunt ușurate nu numai de nădejdea celor viitoare, ci și de rânduiala lor, anume că s-a rânduit ca necazul să fie înaintea tihnei pentru ca mucenicii, căutând la bunătățile viitoare, să nu sufere mult din pricina durerilor prezente. Tot așa și atleții, care se luptă cu pumnii, primesc loviturile cu dragă inimă, pentru că se uită la cunună, nu la dureri. La fel și cei ce fac negoț pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 406) Hristos Se răstignește prin martirii Săi „Petru (...), pe când semăna în popor învățăturile lui Dumnezeu, propovăduind neprihana, a întărâtat sufletele păgânilor, care au început să-l caute. Dar sufletele creștine l-au rugat să se retragă pentru câtva vreme. Și deși era dornic să pătimească, a fost înduplecat în fața rugăminților poporului. Căci era rugat să mai aștepte, pentru a învăța și a întări poporul. Dar de ce să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 356) „Cei mai mulți dintre împărații păgâni au aruncat pe creștini în adâncuri, în foc, în prăpăstii, în mare, i-au dat furiei fiarelor sălbatice, i-au supus la fel de fel de chinuri și munci, căutau cu orice chip să nimicească credința din sufletul lor, dar n-au reușit; dimpotrivă, au plecat rușinați. Cu cât creștinii erau tăiați în număr mai mare, cu atât credința creștea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfânta
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 474) ,, Fiindcă și acești sfinți mucenici - deoarece au cugetat cele de sus și au disprețuit cele de pe pământ și le-au căutat pe acelea - au avut parte și de acelea și se bucură în fiecare zi și de cinstea de aici, chiar dacă nu au nevoie de aceasta, o dată ce au disprețuit-o, dar pentru folosul nostru primesc ei cinstea din partea noastră, chiar neavând
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]