931 matches
-
bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în Basarabia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în Basarabia și Moldova deci maximu 17 x 400 Ha. Trei lucruri nu pot fi azi pe lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei Corvin (Ungaria) Albert (Polonia) Timp și bucurii: Caii se hrănesc cu orz. Mămăliga se face din malaiu mărunțel Plosca la drum. Meii la stâni. Cașul ... Printre vii, livezi și dumbrăvi... Sate multe, însă mici. Două, trei, șase, gospodării Un războinic trist din pricina iubitei furate de tătari. (r.t.) Tatar rob. Țigani robi. Fântână într-un fel de oază de plantații. Filozofia religioasă a fântânilor la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vadă în ce chip se face "turnul de corăbii" și alte acareturi. tot atunci a vizitat Vatopedi D-na Oltea moare la Noembrie 1465 Hatmanul Șendrea a ținut pe Maria (sora lui Ștefan Vodă moartă în 1486) A fost înmormântată cași Șendrea, la Dolhești Alexandru, Petru și Bogdan August 1474 Stanciu și Mârza Fete pârcălab Roman Vlaicu staroste de Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
precizat că n-a vrut să spuie asta; ci s-a referit la observarea d-lui Miclescu că n-ar trebui să se abuzeze de decrete lege. E un drept al șefului Statului, prevăzut în constituție (a zis d. M.), cași dreptul de a numi senatori. Cine primește situație de senator de drept, trebuie să fie consecvent, admițând și dreptul celalalt de legiferare prin decrete legi. N-am fost la ședința cu pricina; mi se comunicase însă că d. Micescu făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
opoziții. Lucrătorii o consideră fascistă, iar reacționarii comunistă așa cum e în firea lucrurilor și a oamenilor dela noi. Cu toate acestea avem o constituție care pretinde așezarea Statului nou pe bresle. D. G. însă ar pretinde să rămâie muncitorimea neorganizată, cași restul Țării, pentru ca forța suverană să se exercite fără rezistență. Altul are interese de clasă (mare industriaș) etc. Legea va fi prezentată de d. Tătărăscu, în numele guvernului. Cu acest prilej d. Argetoianu a avut o butadă Signor Regele sprijină legea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
destul de des dela ședințele Senatului. Brătescu încaltea nu mai vine de loc; nu-l interesează nimic; n-are nici o preocupare; din când în când spune câte o anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de secol, Crăciunul la orașe se petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a crea (Lamennais) Arta e incarnația spiritului în lumea materială. ideal sensibilizat. Arta: omul plus natura. a da idealului toate aparențele realității. Natura interpretată de un suflet pentru alte suflete. Arta n-are cătare decât dacă e foarte bună, cași vinul, cași pepenii. Variații pe o temă veche: creație divină. Balzac: o contrafacere a naturii. Arta perfidie și înșelăciune (Voltaire) Arta cea mai bună e să ascunzi arta finețea artei este dibăcia de a o ascunde. În artă e necesar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crea (Lamennais) Arta e incarnația spiritului în lumea materială. ideal sensibilizat. Arta: omul plus natura. a da idealului toate aparențele realității. Natura interpretată de un suflet pentru alte suflete. Arta n-are cătare decât dacă e foarte bună, cași vinul, cași pepenii. Variații pe o temă veche: creație divină. Balzac: o contrafacere a naturii. Arta perfidie și înșelăciune (Voltaire) Arta cea mai bună e să ascunzi arta finețea artei este dibăcia de a o ascunde. În artă e necesar nu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
manifestă despotismul majorităților altădată despotismul demagogiei, adică al canaliei Suveranitatea justiției și rațiunei. dreptul de a lucra dreptul de a face ceva fără a vătăma semenului tău Spiritul gregar e cangrena libertății. Libertatea nu se învață decât în elementul ei, cași înotul. singura cauză bună. Pânea și libertatea noroadelor se câștigă întru sudoarea frunților. (Lamennais) Cu cât mai multă libertate, cu atât mai scumpă patrie. Esența însăși a progresului. Unde se păstrează moravuri de sclavi, libertatea e un cuvânt de dicționar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vechi, patricienii, au ocupat o insulă, despărțită de munte. Brațul de mare despărțitor a fost umplut; astăzi e strada principală a cetății. Aici e concentrată viața Dubrovnicului cu poiana (piața) unde vin țăranii cu marfă încărcată pe măgăruși. Vând paseri, caș, lapte, mere, miere ș.a. În cetate sunt concentrate clădirile autorității, justiției, primăria, biblioteci, muzee, institut oceanografic, mănăstiri admirabile cu întreit stil suprapus bizantin-roman, gotic, rococo. Herțegnovi și Cotor. Cotor în fundul golfurilor adânc săpate în munte. Sus zăpezi; jos grădini înflorite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vorbi în liniște despre acest fapt destul de recent, căci camaradul meu de arme nu are obiceiul să citească gazete. Are obiceiul numai să se mire "cum pot trăi oamenii între atâția Jidani"... * Puțină fiziologie Și creierul își are prejudecățile lui cași stomahul. Noi, de pildă, de mici am fost deprinși să socotim de spurcată carnea de cal și de broască. Nu e o carne spurcată, dar n-o mâncăm, n-o voește cu nici un preț stomahul: are o prejudecată. Tot așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
da o batae. După ea a născut 2 copii gemeni: Tincuța și Vasile. Tincuța era o copilă foarte firavă și n-a trăit mult și îmbolnăvindu-se a murit. Vasile era un băiat de frumuseță rară. Parcă era făcut din caș. Avea niște ochi prea albaștri, tari, frumoși. Și nu plângea când îi trebuia ceva, ci mai mult se mișca în leagăn sau în covată. El era foarte frumos și voinic și bun; a răcit și când a împlinit 2 ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Zarian avea 4 moșioare: Jacota, Hreasca și țarna Mare, a căror administrator era preotul Niculai Pleșoianu și la Fântâna Mare avea o moșioară a lui. Și nu era zi să nu vie vreun preot cu daruri: cei de la câmp aduceau cași cât nu-i putea ridica, iar cei de la munte: brânză, unt. Parcă era o bază de primire la protopopul Gh. Zarian. I-am spus preotului Grigore Zăhănescu ce am pățit cu protopopul Gh. Zarian și el mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dirvi în questa mia lettera altro che qual sia la vită mia, et se voi giudicate che sia a barattarla con la vostra, io sarò contento mutarla 151. Io mi sto în villa; et poi che seguirno quelli miei ultimi cași, non sono stato, ad accoza'li152 tutti, 20 dì a Firenze. Ho infino a qui uccellato a' tordi di mia mano. Levavomi innanzi dì, inpaniavo, andavone oltre con un fascio di gabbie addosso, che parevo el Geta quando e' tornava
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
chimia lui, la doișpe punct s-a sculat, a făcut o cruce - și după aia s-a apucat iar să citească. - Fugi, bă, când ai făcut tu Revu’ la Costi? - Ce vorbești, io când făceam Revu’ la Costi, tu aveai caș la gură! Vorbeam așa, și-apoi uitam de Șăfu, pentru că ieșeau ai noștri în pauză. Snoaba de Magda, cu o carte de Eliade, d-alea cu șamani și-alte izmeneli. Nici în pauză nu putea să se desprindă de cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
vipia unei zile Întregi de vară. Am mâncat din mămăliga răsturnată, galbenă și aburoasă cu Măriuca mea cea frumoasă, pofticioasă și cu stomac bun, cum și din mărunțișul lor de pește sărac, făcut repede o fiertură de ciorbă, și din cașul dulce cu ceapă smulsă „ie sară“, potolindu-ne [setea] cu vinul acru de gust neaoș românesc, din vița ce n-a cunoscut altoiul străin și ră masă locului de la facerea lumii, așa cum o fi sădit-o, cu mâna lui chiar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de lume adunată de prin sate În piața de sub turnul cu orologiul bătrân bătând cea surile și Învârtind hora sfinților sculptați și zugrăviți cât statul de om. Ne zâmbeau copiii, Întinzându-ne străchini cu obleți argintii din Târnave; femeile cu caș dulce de oi și cu flori, flori pentru odaia noastră, acuma câmp voios de exercițiu nestin ghe rit al drăcosului de Eros, puiul de zeu scăpat ca din praștie din strânsoarea așteptărilor și ezitărilor. Asistăm zilnic la confuzia, tot mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-i se mărturisește chestorului soția profesorului -, nu el m-a lăsat, eu l-am dat afară. Era ceva suspect în felul său de a fi. Dumneavoastră cum vă explicați că bărbatul meu găsea mereu pâine proaspătă, iar mincinosul ăsta cu caș la gură numai pâine veche?“ Proverbele săracilor Ce-și amintea Marinel despre maică-sa era că spunea: „Nu-i pentru noi“ orice i-ar fi cerut. Tot cartierul avea curent electric în casă, dar maică-sa clătina din cap când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ceai din salvie și o altă plantă groaznic de scârboasă. Bătrânica ne caută în coarne grozav: gătește, spală vasele, face curățenie. A pregătit paturile cu perne, rufărie, plăpumi de vată. Azi am luat masa acasă: cartofi fierți cu unt și caș și salată de fasole verde. La desert - piersici și griș dulce. Seara vom mânca grătar la Brașov. S-ar părea că astea sunt toate noutățile... Pierre și Vally, din Satulung, lui Ion Omescu la București 6 august 1954 Dragii mei
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
de muncă. Ar fi plăcut să vie și Ion. Vă sărută Vally Pierre, din Satulung, Augustei la București 8 august 1954 Draga mea Mămică! Ieri toată ziua am petrecut-o la oraș, am fost la ștrand, la piață (am cumpărat caș), am vizitat cunoscuți și așa mai departe. Astăzi e duminică și stăm acasă. țața Chiva primește oaspeți: fetele, fiii, ginerii, nepoțica (fata Lenuței - Lenuța întruchipată de acum cincisprezece ani, de necrezut aproape). Ne-au invitat și pe noi la masă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
uscat. Ce crimă au făcut, în definitiv?! Cum vă permiteți să-i bateți în halul ăsta? Este inadmisibil, rușinos și revoltător! Trebuie să încetați imediat!!! Bă flăcău, s-a umflat tărâța-n tine?! Poftim? Ție încă nu ți-a căzut cașul de la rât, măi băiatule! Tu îmi dai mie lecții?? Tu, mă?? Vezi mă, că-ți fac raport precum că ești de partea hoților și ai încurcat-o! Ai auzit? Am mai "dezbrăcat" eu vreo câțiva ca tine și-au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
intitulat „Ființe, păsări, lu cruri“./ Poveste de la țară Nu mai fusese de mult pe la nenea Dode să se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt prin el) și făcuse războiul și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de mult pe la nenea Dode să se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt prin el) și făcuse războiul și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
textul cu schija, s-a dus la Nenea Dode și i-a spus, radioasă, că fiul ei a scris o povestire în care el, Dode, e personaj principal și în care se vorbește și despre Tia, soția lui, și despre cașul pe care-l aducea ea bunicii. Desigur, oamenii, în fața entuziasmului doamnei de la oraș, au găsit de cuviință că e cazul să se arate și ei fericiți de o așa întîmplare și au spus : „Vai, doamnă, dar să-i spuneți lui
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]