11,186 matches
-
mine nu trebuia să-I vadă cadavrul. Niciodată! Ea venise la mine încredințându-Și trupul de gheață și umbra, ca să nu fie văzută de cineva, nici murdărită de o privire străină. Până la urmă mi-a venit o idee: să tai cadavrul în bucăți, să pun bucățile în cufăr, în vechiul meu cufăr, s-O duc departe, foarte departe de ochii oamenilor și s-O îngrop. De data asta n-am mai ezitat. Am luat un cuțit cu mâner de os, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
se ridicau și se lăsau fără zgomot. Zurgălăii de la gât răsunau în aerul umed, cu un timbru propriu. Un fel de calm absolut și inefabil îmi pătrunseră întreaga ființă, nu percepeam nici zdruncinăturile dricului. Simțeam doar cufărul apăsându-mi pieptul. Cadavrul Său, corpul, mi se părea că greutatea lui îmi apăsase pe piept dintotdeauna. O ceață acoperea vecinătățile drumului. Drișca traversa cu o viteză și un calm straniu coline, câmpii, râuri. În jurul meu se derula o panoramă pe care n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
gât răsunau în aerul umed, cu un timbru unic. De dincolo de nori, stelele contemplau pământul, asemenea unor pupile de ochi strălucitori țâșnind dintr-un sânge negru, închegat. O tihnă plăcută mă cuprinse. Dar vasul îmi apăsa pe piept ca un cadavru. Copacii suciți, cu ramurile lor strâmbe, păreau că se țin de mână, de teamă să nu alunece în obscuritate și să cadă. Case bizare, ca dinții de ferăstrău, de forme geometrice, cu ferestre întunecoase, de parcă erau părăsite, străjuiau drumul. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Dar pereții revărsau aceeași lumină alburie și bolnavă ca a licuricilor. Copacii treceau înfricoșători, grupuri-grupuri, rânduri-rânduri, fugind unul după altul, ai fi zis că tulpinile de nuferi le puneau piedică și ei cădeau la pământ. Mă năpădi un miros de cadavru, de carne putredă. Un miros de cadavru, ca și când corpul meu fusese dintotdeauna impregnat de el, iar eu îmi petrecusem întreaga viață dormind într-un sicriu negru, în timp ce un bătrân cocoșat, a cărui față nu i-o vedeam, mă învârtea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
bolnavă ca a licuricilor. Copacii treceau înfricoșători, grupuri-grupuri, rânduri-rânduri, fugind unul după altul, ai fi zis că tulpinile de nuferi le puneau piedică și ei cădeau la pământ. Mă năpădi un miros de cadavru, de carne putredă. Un miros de cadavru, ca și când corpul meu fusese dintotdeauna impregnat de el, iar eu îmi petrecusem întreaga viață dormind într-un sicriu negru, în timp ce un bătrân cocoșat, a cărui față nu i-o vedeam, mă învârtea în ceață, printre umbre rătăcitoare. Drișca se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
după prescripțiile unei legi barbare, pentru a le arunca cioturile în ulei clocotit. Fiecare dintre mârțoage poartă, atârnate pe flancuri, două carcase de oaie. Atunci, cu laba sa unsuroasă, măcelarul își mângâie barba de culoarea arbustului de Lawsonia, apoi, examinând cadavrele cu o privire negustorească, cântărește cu mâna coada lor grasă, pe urmă le duce și le agață în cârligele măcelăriei. Mârțoagele pornesc sforăind, în timp ce măcelarul le pipăie corpurile sângerânde, cu gâtul tăiat, cu ochii sticloși, cu craniul violet din care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
la căpătâiul mamei ei moarte. Era într-o noapte, foarte târziu. Toată lumea dormea. Mă sculasem, în cămașă și chiloți, să-mi iau un ultim rămas-bun de la defunctă și m-am dus în camera mortuară. Două lumânări de camfor ardeau deasupra cadavrului. Cineva pusese un Coran pe stomacul nefericitei, ca să nu intre diavolul în corpul său. Ridicai pânza care-i acoperea fața. Fața gravă și atrăgătoare părea modelată de amprenta tuturor iubirilor pământești: expresia ei mă făcu să mă prosternez. Totuși, moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
soția mea. În fața rămășițelor pământești ale mamei sale, ea se lipi de mine, și cu ce ardoare! Mă atrase spre ea și mă copleși cu săruturi pasionale. Îmi venea să intru în pământ de rușine. Nu știam ce să fac. Cadavrul, dinții încleștați aveau aerul că-și bat joc de noi; surâsul moartei își schimbase expresia. Pierzându-mi controlul, am tras-o spre mine și am îmbrățișat-o, dar, chiar atunci, draperia neagră, de doliu, care masca intrarea în cameră, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
uscat, înfricoșător, de ți se zbârlea părul pe cap. Râdea fără să ne privească, dar atât de tare, că-i tremurau umerii. Îmi venea să intru în pământ. Dacă aș fi avut putere, i-aș fi dat o palmă zdravănă cadavrului care ne contempla cu o mutră disprețuitoare. Ce infamie! Înspăimântat, am fugit în camera mea. Din cauza acestei ușuratice... Poate fusese constrânsă la o astfel de comedie pentru a mă forța să mă căsătoresc cu ea. Deși frate de lapte, trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
brațele celuilalt. Pentru mine era scopul suprem al vieții. Părea că târfei începuse să-i placă să mă tortureze. Ca și când răul care mă devora nu era de-ajuns. Până la urmă, am renunțat la orice activitate. Am încetat să mai ies, cadavru ambulant. Nimeni nu știa cauza. Bătrâna doică, martorul intim al morții mele treptate, mă copleșea cu reproșuri. Din cauza târfei, auzeam oamenii murmurând pe la spate: „Biata femeie! Cum poate să-l suporte pe țicnitul de bărbatu-său?“ Aveau dreptate: era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Când mă trezeam, aveam obrajii stacojii, asemenea cărnii de pe tejgheaua măcelarului. Corpul îmi ardea, tușeam, și ce tuse profundă și teribilă! O tuse ieșită din nu știu ce cavitate pierdută a trupului meu, asemănătoare cu aceea a mârțoagelor care, dis-de-dimineață, aduc măcelarului cadavrele de oi. Îmi amintesc foarte bine. Era o noapte neagră. Câteva minute am rămas fără cunoștință. Vorbeam singur, așteptând să mă cuprindă somnul. Mă simțeam redevenit copil; eram culcat în leagăn. Cineva era în preajma mea. Toată lumea din casă dormea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
în mijlocul lumii canaliei, ca reprezentant al unei rase necunoscute. Sfârșiseră toți prin a uita că, într-o epocă foarte veche, aparținusem și eu lumii lor. Lucru înspăimântător, simțeam că nu eram nici viu de-a binelea, nici mort. Eram un cadavru ambulant. Nimic nu mă mai lega de lumea celor vii și totuși nu beneficiam nici de uitare, nici de liniștea pe care le găsești în moarte. Venind noaptea, am părăsit reșoul cu opiu și m-am uitat prin lucarnă: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
când începe toamna, asemenea muștelor descărnate și fără viață, care se sperie de bâzâitul propriilor aripi. Rămân un timp pe peretele despărțitor, strânse unele în altele, apoi, când înțeleg că sunt vii, se aruncă prostește asupra ușilor și pereților, iar cadavrele lor cad peste tot în cameră. Din momentul în care pleoapele mi se închideau, o lume vagă, fulgurantă lua formă în fața mea. O lume a cărui creator eram eu și care se armoniza cu ideile și viziunile mele. În orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
lucarnă, păreau înfricoșătoar, apăsătoare și grave, păreau, contemplate de la mare înălțime, ridicole și meschine. Ai fi zis că omul ăsta nu era făcut să fie măcelar și că juca teatru. Aduseră mârțoagele negre și descărnate pe flancuri, de care atârnau cadavrele de oi; tușeau cu o tuse profundă. Măcelarul își netezi mustățile cu mâna-i unsuroasă; examină oile cu o privire interesată, apoi, cu un oarecare efort, duse două dintre ele în prăvălie. Le agăță în cârlig, le mângâie coapsele. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
strâmbau la mine. Într-o clipă, camera devenise atât de strâmtă, că mi se părea că stau culcat într-un sicriu. Tâmplele îmi ardeau, picioarele erau incapabile să se miște. O greutate îmi strivea pieptul, la fel de împovărătoare ca aceea a cadavrelor încărcate pe spinarea mârțoagelor negre, descărnate și livrate măcelarului. Moartea își fredona încet cântecul, ca un bâlbâit care repetă fiecare cuvânt și care, abia ajungând la sfârșitul unui vers, trebuie s-o ia de la capăt. Cântecul ei biciuia carnea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
la ele, și care conduc în cimitirul de altădată al orașului. Iozefina povestea că visase (și asta i-o spusese numai lui) cum ajunsese cumva între nișe singură, și ar fi văzut cum, deschizându-se un sicriu, o mână de cadavru se-ntinsese s-o tragă înăuntru, că o luase repede la fugă, dar la fiecare pas, se împiedica și cădea sau se agăța de tot felul de arbuști care o zgâriau. - Cred că dacă aș fi obligată să stau singură
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
căci mi-a ieșit În Întâmpinare, Îmbrățișându-mă cu foc. Am revenit Înăuntru și, arătând spre pistolul așezat pe bord, am Întrebat: — E voie? — Vă rog, a răspuns șoferul. E la dispoziția clientului. Să știți că, dacă se lasă cu cadavre... — Știu, se dublează tariful. — Nu, intră-n preț, a zâmbit șoferul. Avem promoție pentru bandele nou apărute. Portbagajul e spațios și i-am montat un mic congelator... — S-a marcat, am zis și am ieșit din nou la aer, unde
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
eleganta ediție de față (care conține facsimilul celei originale, adică L'alito eterna plus Femeia neagră...), bibliografia strict românească a lui Andrei Codrescu se amplifică - fără exagerări - văzând cu ochii. După amintitul Instrumentul negru, după dialogatul Miracol și catastrofă, după "cadavrul desăvârșit" al Submarinului iertat, iată încă o dovadă care zdruncină expedierea cumva prea lejeră a acestui autor în raftul de literatură americană. Patru cărți în limba maternă legitimează deja, orice s-ar zice, un scriitor afirmat într-o cultură străină
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
Am prins în plin perioada anilor '80, când asupra Timișoarei s-a pogorât din senin ciuma. Sinistra molimă avea și un nume: Eugen Florescu. Am văzut atunci pentru prima oară chipul unei bestii negre la suflet, capabilă să calce peste cadavre doar pentru a-și sluji mai bine stăpânii din Comitetul Central. Nu știu cum erau torționarii ideologici din anii '50, dar îmi imaginez că nu puteau fi mai îngrozitori decât acest produs al mlaștinii morale bolșevice. Naționalist, șovin, xenofob, Florescu a încercat
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
bag trei zile la arest. Cum te cheamă? Întrebă Pumpkin ridicîndu-se și scuturîndu-se, la rîndul său, de nisip. Soldatul ar fi putut spune orice nume, deoarece purta cagulă. Dar, dintr-un motiv oarecare, preferă să spună doar: — Bush. — Bine, luați cadavrul și duceți-l În curtea depozitului, hotărî sergentul Pumpkin. Era prima oară cînd Iuffo auzea spunîndu-se despre camaradul său Khapsek că e un cadavru, ceea ce păru să-l impresioneze În mod deosebit. Mai tîrziu, analizînd acțiunile și inițiativele sergentului, superiorii
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nume, deoarece purta cagulă. Dar, dintr-un motiv oarecare, preferă să spună doar: — Bush. — Bine, luați cadavrul și duceți-l În curtea depozitului, hotărî sergentul Pumpkin. Era prima oară cînd Iuffo auzea spunîndu-se despre camaradul său Khapsek că e un cadavru, ceea ce păru să-l impresioneze În mod deosebit. Mai tîrziu, analizînd acțiunile și inițiativele sergentului, superiorii săi ajunseră la concluzia că avea el Însuși un coeficient de inteligență cu totul nesatisfăcător. Primul care trase această concluzie fu Vic, În timp ce-l
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
acum dovezi Împotriva sa pe care, În fața Tribunalului Militar, unde avea să ajungă fără Îndoială, nu le-ar mai fi putut combate nici cel mai abil avocat. Iată doar cîteva, alese la Întîmplare: nu-și anunțase imediat superiorii despre existența cadavrului; jignise fără motiv un grad inferior, făcîndu-l „bou“; ordonase ridicarea cadavrului Înainte de prelevarea probelor și efectuarea măsurătorilor de către criminaliști; Întrebase care este numele unui luptător mascat, uitînd că purta cagulă tocmai pentru a-și ascunde identitatea etc. Dar În timp ce trecea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să ajungă fără Îndoială, nu le-ar mai fi putut combate nici cel mai abil avocat. Iată doar cîteva, alese la Întîmplare: nu-și anunțase imediat superiorii despre existența cadavrului; jignise fără motiv un grad inferior, făcîndu-l „bou“; ordonase ridicarea cadavrului Înainte de prelevarea probelor și efectuarea măsurătorilor de către criminaliști; Întrebase care este numele unui luptător mascat, uitînd că purta cagulă tocmai pentru a-și ascunde identitatea etc. Dar În timp ce trecea În revistă aceste greșeli, și pe măsură ce se Încurca tot mai mult
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
pe Vic. — Domnule colonel! strigă. Noi ce facem? Dacă vreți, vă trimit Întăriri de pe portavionul Caroline. Deocamdată, luați toate măsurile de siguranță regulamentare și stați liniștiți pe poziție, căpitane. Sau... - colonelului Îi veni o idee mai bună. Știi ceva? Trimite cadavrul la morgă și vino Încoace. Am convocat un consiliu de Stat major. Poate e bine să fii și tu pe-aproape. Adu-l și pe doctorul Thomas. Lucrurile erau mult mai grave decît credea sau numai bănuia Vic. În urmă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
și el de puțină vreme la fața locului, Întrebase fără nici un sens: crezi că e cazul să-i mai facem autopsia? De aceea se afla acum Jegg În fața colonelului Pruritanal. Venise pentru a-l Întreba dacă mai era necesară măcelărirea cadavrului sau Îl puteau arunca În ocean, pentru a servi ca hrană peștilor așa cum era, recuperînd numai uniforma militară. — Dar cum de a reușit să ia elicopterul? se miră Pruritanal. L-o fi ajutat cineva?... Înainte de a răspunde, Jegg reflectă cu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]