1,779 matches
-
său cabinet iau parte la ceremonia de închidere. Aplaud stând lângă Mao, îmbrăcată într-o uniformă nou-nouță a armatei, verde ca iarba. Când se lasă cortina, vărs lacrimi de fericire. Cum „Manualul Revoluției Culturale” e distribuit în fiecare comună, fabrică, campus sau stradă, mi-am pus temelia conducerii. La ordinul meu, studenți, muncitori și țărani pun autoritățile la încercare. La mitinguri, recit la microfon poezia lui Mao: Curajoșii pruni de iarnă înfloresc în zăpadă. Numai jalnicii crini se văicăresc și mor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
patruzeci de ani. Fiecare dintre ei e lider în școala sa și muncește din greu să o mulțumească pe Doamna Mao Jiang Ching. Precum sute și mii de albine care roiesc ca să atace un animal, ei încearcă să alunge din campusuri Echipele de Lucru. Ele opun rezistență. Echipele de lucru insistă să facă ordine în sălile de curs. Izbucnesc bătăi, în timp ce tensiunea continuă să crească. La însărcinarea vicepreședintelui Liu, conducătorul Echipelor de Lucru, Yelin, rămâne ferm pe poziție. Deși l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
studențesc și cer dispersarea Echipelor de Lucru. Yelin începe să priceapă că lupta nu se dă doar între el și studenți. Sunt implicate puteri mai înalte. Se întâmplă ceva ce el refuza să creadă. Pentru a evita confruntarea, Yelin părăsește campusul și merge să se ascundă la cartierul general al Armatei Populare de Eliberare, de unde a venit inițial. Kuai Da-fu e hotărât să se ridice la înălțimea așteptărilor Doamnei Mao Jiang Ching. Dintr-o grupare studențească, a organizat o armată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Kuai Da-fu e hotărât să se ridice la înălțimea așteptărilor Doamnei Mao Jiang Ching. Dintr-o grupare studențească, a organizat o armată numită Gruparea Muntele Jing-gang. Studenții se proclamă soldați și cântă „Unitatea e putere” zi și noapte, din campus în campus. Li se alătură mii de studenți din alte provincii. Gruparea Muntele Jing-gang este acum o organizație cu 600 000 de membri, avându-l drept comandant suprem pe Kuai Da-fu. Pentru a-și demonstra puterea, Kuai Da-fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
fu e hotărât să se ridice la înălțimea așteptărilor Doamnei Mao Jiang Ching. Dintr-o grupare studențească, a organizat o armată numită Gruparea Muntele Jing-gang. Studenții se proclamă soldați și cântă „Unitatea e putere” zi și noapte, din campus în campus. Li se alătură mii de studenți din alte provincii. Gruparea Muntele Jing-gang este acum o organizație cu 600 000 de membri, avându-l drept comandant suprem pe Kuai Da-fu. Pentru a-și demonstra puterea, Kuai Da-fu duce un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
am dat ìn schimb? — Libertatea. — Asta-i libertate, să-i intri în casă, să-i omori un oaspete și să-l iei cu tine cu forța pe celălalt? răspunse mirat. Vorbești de libertate politică, așa cum o vede o studentă în campus și baruri, dar nu cum o vede un om care s-a considerat cu adevărat liber întotdeauna, indiferent dacă la putere sunt francezii, fasciștii sau comuniștii... Colonelul Duperey, chiar dacă era un „colonialist“, ar fi știut să respecte mai mult tradițiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
la acea universitate particulară, n-am obiectat câtuși de puțin când s-a pus problema căminului. De fapt, nici nu-mi păsa unde locuiesc. Căminul era situat în centrul orașului, pe un platou de pe care se deschidea o priveliște superbă. Campusul cel mare era împrejmuit de un zid de beton, iar la poartă se înălța un keyaki uriaș, despre care se spunea că atinsese vârsta de o sută cincizeci de ani. Dacă voiai să privești cerul stând sub el, din pricina frunzelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
linii ferate. Umblam și umblam, fără să știm dinainte unde vom ajunge. Plimbările noastre semănau cu un ritual religios menit să ne vindece spiritele bolnave. Dacă începea să plouă, ne deschideam umbrelele și ne continuam plimbarea. A venit toamna și campusul s-a acoperit de frunze de keyaki. Am simțit mireasma noului anotimp în prima zi când mi-am îmbrăcat puloverul. Deoarece mi se uzaseră pantofii, mi-am cumpărat alții, din piele de căprioară. Nu pot să-mi amintesc despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
picioare! Faceți-le bucățele! Mie nu-mi pasă. Îmi trag și eu sufletul și mai fac și ce-mi place. Sunt pregătit pentru orice și la nevoie dau și o mână de ajutor. Hai! Dați-i drumu’! Din pricina blocadei din campus și a suspendării cursurilor, am început să lucrez la o agenție de transport. Stăteam în stânga șoferului și ajutam la încărcarea și descărcarea camioanelor. La început mi s-a părut foarte greu, mă durea tot trupul, dimineața abia reușeam să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
studentul cel înalt a împărțit manifeste, rotofeiul s-a urcat pe podium și a început prelegerea. Manifestele erau pline de lozinci scurte și concise: „Împiedicați alegerile frauduloase la postul de președinte al universității“; „Strângeți rândurile pentru o nouă grevă în campus“; „Zdrobiți sistemul educațional imperial“. Mă rog, nu aveam obiecții în ceea ce privea conținutul lor, dar nu mi se păreau convingătoare, nu inspirau încredere, nu stârneau interes în nici un fel. Nici discursul rotofeiului n-a fost mai grozav... aceeași veche melodie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dimineață m-am sculat la ora nouă, m-am bărbierit, mi-am spălat lucrurile și mi le-am dus la uscat, pe acoperiș. Era o vreme superbă. În aer plutea un iz de început de toamnă. Libelulele zburau speriate prin campus, alungate de plasele copiilor ce porniseră în căutarea lor. Nu era nici o adiere de vânt, așa că Hinomaru atârna parcă fără vlagă de catarg. Am îmbrăcat o cămașă proaspăt călcată și am ieșit în stație. Duminica dimineața, străzile din preajma căminului păreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
servietă de piele în brațe făcea slalom printre ei, încercând să-i evite. În curtea inerioară, o studentă cu coif pe cap, ghemuită la pământ, scria ceva în legătură cu invadarea Asiei de către americani. Era atmosfera obișnuită a pauzei de prânz din campus, dar privind cu mai multă atenție, am devenit conștient de un lucru: fiecare, în felul său, părea fericit. Nu știu dacă erau chiar fericiți sau numai își afișau fericirea, dar mie mi se păreau fericiți în acea după-amiază de septembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
a răpit, definitiv, o parte din adolescență. Ce semnificație a avut lucrul acesta sau ce consecințe urma să aibă, n-am știut și probabil nici n-am să știu vreodată. Am stat multă vreme nemișcat și am privit atmosfera din campus, m-am uitat la cei care treceau pe-acolo, sperând totodată că o voi vedea și pe Midori. Ea n-a apărut însă. După pauză m-am dus la bibliotecă să m\ pregătesc pentru cursul de germană. * În sâmbăta aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
nu mai înveți în preajma lor. La cămin au fost câteva probleme serioase. Niște indivizi, care făceau parte dintr-un grup de activiști suspecți, au păstrat coifurile și bastoanele de fier în camerele lor. S-au luat la harță cu gardienii campusului, conduși de șeful căminului și, ca urmare, doi au fost răniți și șase dați afară din cămin. Incidentul a avut urmări multă vreme, dând naștere la neînțelegeri zilnice. Atmosfera din cămin era apăsătoare și toată lumea era cu nervii în pioneze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
probabil colege de-ale lui Midori. Și-au arătat fișele de înscriere la cursuri și au stat puțin de vorbă despre tot felul de fleacuri: „Ce notă ai luat la germană?“ „Cutărică și cutărică au fost răniți în ambuscada din campus.“ „Ce pantofi grozavi! De unde i-ai cumpărat?“ Le auzeam doar pe jumătate, trăind cu senzația că veneau din altă lume. Îmi beam cafeaua și priveam pe fereastră. Era o atmosfer\ tipică unui campus universitar, primăvara: o ceață ușoară plutea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cutărică au fost răniți în ambuscada din campus.“ „Ce pantofi grozavi! De unde i-ai cumpărat?“ Le auzeam doar pe jumătate, trăind cu senzația că veneau din altă lume. Îmi beam cafeaua și priveam pe fereastră. Era o atmosfer\ tipică unui campus universitar, primăvara: o ceață ușoară plutea în aer, cireșii erau înfloriți, studenții din anul I (ușor reperabili) aveau brațele pline de cărți noi. M-au furat gândurile și am realizat că Naoko nu poate urma cursurile facultății nici anul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mai potrivit. A fost groaznic. Cred că acum folosește și tactica și strategia, pentru că atacăm și din față și pe ambele flancuri. În celelalte părți cum e? — Duran a ocupat hipodromul cel nou. Am mai strîns rîndurile pe culoarul dinspre campusul universitar. Mai sus, am traversat strada Coruña. Și de ieri-dimineață sîntem blocați la Cerro de Aguilar. Azi-dimineață am fost pe-acolo. Cică Duran și-a pierdut juma’ de brigadă. La voi cum e? — MÎine Încercăm din nou să luăm fermele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
da... dar... Și vreau ca nepoata mea să fie fericită. Da, se-nțelege, dar... Pari să fii un tânăr cu o viață curată. În tonul acestei afirmații răsunau ecouri ale educației metodiste din copilăria lui John Robert și ale unor campusuri universitare americane. Tom avu senzația că ecourile se reverberează și în ființa lui, ceea ce, în context era absolut ridicol. Dar am avut legături cu femei. O oarecare experiență e de dorit. Presupun că nu te dedai la promiscuități? Nu, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
încuibat în el acest sentiment al purității copilei, pentru că aceasta îi apărea doar în secvențe disparate, și nu ca o imperfectă prezență activă. Și-o mai amintea vag, ca adolescentă abia înmugurită. În California, în apropierea oceanului, colindând pajiștile unui campus universitar, și apoi stând cu Pearl lângă mașina lui și desenând cu degetul pisici în praful de pe capotă. Oare, în asemenea ocazii, nu discutaseră obișnuit, nu reușiseră să se cunoască unul pe celălalt? Nu. Ocaziile fuseseră prea rare și, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să existe un anumit respect față de lucrurile sacre și față de trăirile spirituale pe care momentul le cere. Acest fapt însă trebuie să aibă o motivație justă sau să fie determinat de situații particulare, așa cum sunt: un caz de boală, un campus, o călătorie, o cerință particulară a penitentului, etc. 5.2.2 Timpul celebrării și dialogul Penitentul are posibilitatea să se confeseze oricând, ori de câte ori are această nevoie, dar nu mai rar de o dată pe an. În ceea ce privește, în mod concret, momentul propriu-zis
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de a se deschide într-un dialog sacramental în fața confesorului. Viața parohială se poate organiza în așa manieră, încât să îi ofere copilului mesajul necesar, util și adevărat cu privire la reconcilierea sacramentală. În acest sens, se pot crea și alte activități (campusuri, zile de reculegere, momente culturale, recreative, social-caritative, etc.) prin care să se promoveze ideea iertării și a reconcilierii, a creșterii prin dialog spiritual și a valorii unei vieți curate. c. Școala Școala este în mod categoric un ambient nou pentru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
are și autoritatea morală a unui model religios. Acest model poate veni fie din partea preotului, fie din partea unui laic, care, prin mărturia lor, pot convinge adolescentul cu privire la valorile religioase, în mod implicit, cu privire la reconcilierea sacramentală. Alte inițiative pastorale, așa cum sunt campusurile, misiunile populare, zilele de reculegeri, omiliile, lectio divina, sunt la fel de eficiente, atâta timp cât îl inserează pe adolescent într-un raport de dialog cu Dumnezeu. În toate acestea, este necesar să se descopere cu adevărat că Dumnezeu iartă persoana umană și că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viu și nu unei instituții, care, în viziunea lor, ar reprezenta greșit un trecut ce nu mai are nimic de oferit astăzi. Alături de viața liturgică, cateheza ocupă un loc însemnat în acțiunea Bisericii, alături de care se află și alte activități: campusurile, zile de reculegere sau de formare, misiuni sau exerciții spirituale, momente de rugăciune, celebrări penitențiale, inițiative social-caritative, etc. Toate acestea își aduc contribuția, fie în mod direct, fie indirect, în pregătirea tinerilor la celebrarea eficientă a sacramentului reconcilierii. 1.3
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se află într-un raport dialogic cu Dumnezeu, raport care se concretizează într-un mod autentic și în celebrarea sacramentului reconcilierii. 1.3.3 Alte activități pastorale Alături de activitatea catehetică sistematică, un rol elocvent îl au și alte activități pastorale: campusurile, zilele de reculegere sau de formare, lectio divina și chiar experiențele caritative. Aceste acțiuni pot aborda diferite teme ce ajută tinerii, direct sau indirect, în celebrarea rodnică a sacramentului reconcilierii. Prin acestea, ei sunt ajutați în consolidarea unei conștiințe corecte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se apropie; de la toate mesele sînt priviți, sînt admirați, bună tactică“. Începea să priceapă că totul se reducea la o tactică excelentă din partea fratelui său și a lui Lester. Și Într-adevăr, totul era calculat la ăștia de la Universitățile cu campus. În fond, Lester și Santiago erau martirii tacticii. Bobby a Început să-și dea seama de asta În ultimele zile ale vizitei la Lima. Atunci a Înțeles că pachetul cu fotografiile și orgiile alea nemaivăzute erau dintr-o perioadă care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]