664 matches
-
episcop de Utrecht de la 1233 până la moarte. Otto a fost cel de al doilea fiu al contelui Willem I de Olanda cu prima sa soție, Adelaida de Geldern. El a fost ales episcop de Utrecht în 1233, însă din cauza opoziției canonicilor de Utrecht consacrarea sa a fost amânată până în 1245. El s-a remarcat ca un conducător de forță care s-a implicat în principal în chestiunile seculare. După moartea din 1234 a fratelui său, contele Floris al IV-lea de
Otto al III-lea de Olanda () [Corola-website/Science/328717_a_330046]
-
corectarea primei părți din marele dicționar enciclopedic semnat de acesta. Mai târziu, este profesor la Școala Patriarhala și la instituția care va deveni apoi Universitatea Americană din Beirut. Nășīf al-Yăziğī s-a preocupat de următoarele domenii: științele limbii, logică, drept canonic, medicină și muzică. Multe dintre lucrările sale au caracter didactic, sunt comentarii la vechi lucrări de gramatică sau retorică. O lucrarea lexicologică, un fel de dicționar se referă la anatomia corpului omenesc, precum și la diverse particularități și invalidități ale omului
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
Polonia cu limbi bine stăpânite: latină, germană, greacă, precum și cu solide cunoștințe de franceză, italiană și ebraica. Timp de ceva vreme a lucrat în cancelaria lituaniana, mai târziu că secretar a intrat în slujba lui Mikołaj Radziwilla Czarny. A fost canonicul colegiului bisericesc; canoanele din Poznań l-au recunoscut în februarie 1553, în realitate nu l-au inclus. După moartea lui Mikołaj Radziwill din anul 1565 s-a mutat la curtea regelui Ștefan Batori. Între anii 1565-1567 a trecut treptat la
Jan Mączyński () [Corola-website/Science/329413_a_330742]
-
care făcea parte din mica burghezie: doi unchi erau canonici la catedrala din Angoulême; tatăl său era un om bețiv și cu o fire violentă care i-a provocat diverse probleme cu legea. Mama sa, Françoise Dubreuil, sora celor doi canonici, era o persoană miloasă și foarte religioasă. Tatăl său a risipit averea soției, aceasta obținând separarea bunurilor în 1605 sau 1606, lăsând familia în sărăcie. Singurul său frate era cunoscut pentru firea sa violentă și problemele cu justiția, iar cele
François Ravaillac () [Corola-website/Science/330989_a_332318]
-
Baronul , în , (n. 1830, Zara - d. 8 februarie 1887, Cernăuți) a fost un înalt consilier habsburgic, deputat în Consiliului imperial (Reichsrat) precum Landeschef ("Statthalter") al Ducatului Bucovina de origine italiană. În anul 1858, tânărul Alesani, jurist promovat, nepot al canonicului arhiepiscopiei Zara și Spalato (Split) cu același prenume, și-a început cariera ca conceptist, apoi secretar (1 mai 1859), numit de împărat consilier de guvern cu titlu și rang precum însărcinat cu conducerea districtului Split (15 octombrie 1861), avansând în
Girolamo de Alesani () [Corola-website/Science/335382_a_336711]
-
spre sfârșitul secolului al XIV-lea universitatea s-a divizat în trei părți componente: "Universitas Theologorum" („Universitatea teologilor”), recunoscută oficial în 1373 de papa Urban al V-lea, "Universitas Iuristarum" („Universitatea juriștilor”), în care se învăța dreptul civil și cel canonic și "Universitas Artistarum" („Universitatea artelor”), în care se studia astronomia, gramatica, medicina, filosofia, dialectica și retorica. Studenții se organizau în grupuri cunoscute sub numele de „națiuni”, care reflectau originea lor geografică și etnică. La rândul lor, „națiunile” formau două mari
Universitatea din Padova () [Corola-website/Science/335530_a_336859]
-
a fost fondată de Carol al V-lea în 1379 pentru a găzdui un spin a Sfintei Coroane de spini. A fost pusă sub dublul patronaj al Fecioarei Maria și al Sfintei Treimi și deservită de un colegiu de cincisprezece canonici. Totuși, lucrările au devenit efectiv operaționale numai în 1390, sub domnia lui Carol al VI-lea, dar s-au suspendat prin 1410. Timp de un secol, slujbele religioase au avut locul într-o capelă fără acoperiș și fără boltă. Lucrările
Castelul Vincennes () [Corola-website/Science/334144_a_335473]
-
Trento, la curia episcopală, unde a fost numit administrator al Capitolului Catedralei, o funcție care a îndeplinit-o până la pensionarea sa la sfârșitul anului 1910. La aniversarea a 80 de ani de viață, el a fost distins cu demnitatea unui canonic de onoare. Curând după preluarea conducerii parohiei de la Malè, s-a dedicat studiului de botanică aprofundând cunoștințele sale despre mușchi și licheni, apoi a început studiul ciupercilor sub impulsul părintelui Giovanella da Cembra, unui călugăr capucin din mănăstirea Malè, căruia
Giacomo Bresadola () [Corola-website/Science/335403_a_336732]
-
Următoarea lui sarcină a fost de a se căsători și alegerea lui Henric a fost Matilda. Pentru că Matilda și-a petrecut cea mai mare din viață într-o mănăstire, au existat unele controverse dacă ea a fost călugăriță și, astfel, canonic neeligibilă pentru căsătorie. Henric a cerut permisiunea pentru căsătorie de la arhiepiscopul Anselm, care s-a întors în Anglia în septembrie 1100, după un exil lung. Anselm a numit un consiliu de episcopi, în scopul de a determina legalitatea canonică a
Matilda a Scoției () [Corola-website/Science/331755_a_333084]
-
Bisericii creștine, cărțile de "penitență", ca lucrări cu caracter moral-religios, au condamnat cu mare severitate, mai ales, sodomia și relațiile sexuale orale (atât cele homosexuale cât și cele heterosexuale). Reformele care au intervenit în cadrul Bisericii creștine și mai ales în dreptul canonic au determinat noi reglementări în cadrul sodomiei, datorită caracterului ei "nenatural" și "contraceptiv", asociat cu toate practicile sexuale deviante. Contra păcatului de sodomie erau luate cele mai severe măsuri laice. În Franța, de exemplu, homosexualii erau arși pe rug. În Florența
Drepturi LGBT în Europa () [Corola-website/Science/335822_a_337151]
-
de Sollano (Madrid, 11 martie 1914 - Roma, 23 martie 1994) a fost un episcop spaniol, primul succesor al Sfântului Josemaría Escrivá de Balaguer în fruntea Opus Dei. Era doctor inginer în construcții de drumuri și doctor în filozofie și drept canonic. A fost beatificat la Madrid la 27 septembrie 2014. A fost al treilea dintre cei opt copii al unei familii creștine. În 1935 a intrat în Opus Dei, fondat de Sfântul Josemaría Escrivá de Balaguer la 2 octombrie 1928. A
Alvaro del Portillo () [Corola-website/Science/332911_a_334240]
-
săi a mers din nou la Roma pentru studii de specializare, unde studiat și finalizat arhivistica, diplomatica și paleologia la Arhivele de Stat din Roma în 1942, și-a susținut doctoratul în Dreptul roman (drept civil) și în Utroque iure (drept canonic) în 1943 cu teza "Organizatio iuridica Ecclesiae Romenae disidentis" și doctoratul în teologie în 1944 cu teza "Vechile Episcopii din Moldova și Valahia". Tot în 1944 a căpătat diploma de avocat la Rota Romana și pe cea în Dreptul oriental vechi
Petru Tocănel () [Corola-website/Science/333674_a_335003]
-
Dumnezeu. Savonarola a contestat alegerea, gândindu-să că Sebastian, în calitate de vicar general al Congregației Lombarzilor, ar fi părtinitor și va încerca să preia recenta sa postură din Florența. Papa, cu toate acestea, a decis însă să dea acorde Congregației facilitți, făcând canonic superioara lui Sebastian față de Savonarola. A decedat în 1496 și este înmormântat în complexul dominican din Santa Maria di Castello din Genoa.
Sebastian Maggi () [Corola-website/Science/333711_a_335040]
-
turn cu trei clopote și lângă ea se află o casă parohială cu o curte. Este una dintre cele mai cunoscute biserici romano-catolice din București. Biserica a fost consacrată de Arhiepiscopul Raymund Netzhammer, la 2 iulie 1916; au fost prezenți canonicii și preoții, binefăcătorii și credincioșii, împreună cu Ambasadorul Regatului Italiei la București, baronul Fasciotti. Parohia a avut ca prim paroh pe pr. Antonio Mantica, urmat de pr. Clemente Gatti, pr. rector Francesco Molinari, Mons. Vittorio Blasutti, pr. rector Lazarin Belizarie, pr.
Biserica italiană din București () [Corola-website/Science/333773_a_335102]