3,744 matches
-
ea poate desface legăturile din substanțele ionice, dizolvând și absorbind săruri din rocile pe care le străbate, pe care apoi le transportă la mari distanțe. în decursul istoriei sale, Pă mântul și-a modificat mult relieful, datorită apei libere sau captive în rocile primare. Sub influența atmosferei terestre, apa a erodat (prin succesiunile îngheț - dezgheț, rece - fierbinte, ploaie - secetă) și corodat chimic rocile, transportându-le din munți, adâncind unele văi și umplând alte văi în drumul său spre mare. Marele Canion
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
înseamnă pentru cariera de prozator a lui M. lansarea unui program. Textul, pulverizat în secvențe aparent insolubile diegetic, sugerează traiectoria unor personaje marcate de izolare. Personajul se vede rupt de propriul sine, de propriul destin ratat, de lume - o lume captivă care îl împinge pe un drum anevoios, impunându-i un itinerar inițiatic abia deslușit. Sunt teme și motive ce vor reveni obsesiv. Povestirile din Noaptea... - pe care, în prefață, Miron Radu Paraschivescu le așază în descendența Anei Langfuss din Sări
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
erou bimorf: martor sau anchetator (critica a vorbit despre rolurile limitate jucate de personajele lui M., acestea reducându-se în esență la acelea de erou, martor sau anchetator). Acesta este motivul pentru care M. își definește ciclul compus din romanele Captivi (1970), Atrium (1974), Cartea fiului (1976) și volumul de povestiri Primele porți (1975) drept „variante la un autoportret”: ele caută să ofere „o reprezentare a imaginii proprii, în chip de oglindă a lumii” (Mircea Iorgulescu). Captivi vizează prin incizii condițional-optative
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
ciclul compus din romanele Captivi (1970), Atrium (1974), Cartea fiului (1976) și volumul de povestiri Primele porți (1975) drept „variante la un autoportret”: ele caută să ofere „o reprezentare a imaginii proprii, în chip de oglindă a lumii” (Mircea Iorgulescu). Captivi vizează prin incizii condițional-optative un viitor verosimil în anii ’70: un viitor inert, virtual, amorțit, ferit de șocuri neplanificate. Procedeele, căutările inovatoare sunt mai evidente în Atrium. Construit prin aceleași mărci gramaticale ale viitorului potențial, romanul abordează realitatea prin măști
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
punct de vedere economic, acest lucru nu-și prea avea rostul, Însă, pe de altă parte, el dovedește că scopul extinderii controlului statului asupra țărănimii prevala adesea asupra celui de a crește producția agricolă. După cum descoperise și Stalin, o țărănime captivă nu e neapărat una productivă. Estetica vizuală a unui adevărat sat nou combina elementele uniformității, regularității și lizibilității administrative cu o ordine de ansamblu carteziană. Acesta era satul administrativ modern, asociat implicit cu o țărănime modernă, disciplinată și productivă. Un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
logică (și cronologică) a creației: Viața în tablouri, Garsoniera 49, Coborârea din tablouri, Ansamblul de manevre, Melodrama realului, Gura mea e un oraș viitor. Noutatea acestei retrospective constă în construcția volumului, rolul de prolog și epilog jucându-l ciclurile Rame captive din Ithaca și Cântece de mântuire. Mitologizarea orașului în care trăiește, schimbarea la față a împrejurimilor și împrejurărilor - iată noutatea de viziune la I. și totodată formula lui poetică. Apelul la mitologie aduce în spațiul poetic toată Grecia veche: Ulise
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
să aducă la rampă problematica inerentă cuplului aflat la răscruce, vanitatea ultragiată a activistului, singurătatea ratării profesionale, nostalgia tinereții revoluționare ș.a.m.d. Volumul Teatru (1997), ediție de autor, reprezentativă pentru cei treizeci de ani de activitate teatrală, cuprinde Trilogia captivă: Cantonul de vânătoare, Rătăciți în amurg, Împăcare târzie, apoi zece piese grupate sub titlul Conversații provinciale, trei sub „efigia” Acasă, vieți destrămate, articole, cronici, eseuri pe teme teatrale, precum și un substanțial dosar de opinii critice și mărturii afective despre autor
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
mare, București, 1980; Teatrul de toate zilele, Iași, 1980; Însoțitorul nevăzut, București, 1983; Trecere prin verandă, Iași, 1984; Doi pentru un tangou, pref. Ileana Berlogea, București, 1986; Subiecte teatrale. Motive. Procedee, București, 1987; Conversație în oglindă, București, 1989; O lume captivă, București, 1996; Teatru, București, 1997; Dramele decăderii, București, 2000; Titircă, Inimă-Bună (palavre și adulter la domeniile Marvila), București, 2002; Teatru. Domeniile Marvila, București, 2003. Repere bibliografice: Costin Tuchilă, „Însoțitorul nevăzut”, LCF, 1983, 27; Nicolae Turtureanu, Poeme rapide, CRC, 1983, 47
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
Wislocka, Arta iubirii, București, 1994; Piotr Wierzbicki, Structura minciunii, București, 1996; Stanislaw Lem, Întoarcerea din stele. Golem XIV, pref. Cristian Tudor Popescu, București, 1997 (în colaborare cu Mihai Dan Pavelescu și Cristian Tudor Popescu), Eden, București, 1999; Czeslaw Milosz, Gândirea captivă, București, 1999, Europa natală, București, 1999, Ținutul Ulro, București, 2002; Wislawa Szymborska, Sub o singură stea, București, 1999 (în colaborare cu Passionaria Stoicescu), În râul lui Heraclit, București, 2003 (în colaborare cu Passionaria Stoicescu), Clipa. Chwila, București, 2003; K. Wojtyla
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
dintre colegii lui au pus capac acestui subiect; a ține seama de acest lucru Îmi pare o formă de luciditate, nu de modestie. Anca Hațiegan: Să povestesc reacția mea la lectura textului Sandei, reacție de iepure șchiop, cu un picior captiv În vechiul regim, de om sau iepure care nu Își amintește prea multe de pe vremea aceea - eram În clasa a șasea când au avut loc evenimentele din decembrie ’89. Prima reacție a fost pur epidermică. Eu am văzut textul ca
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Să facem lecția de anatomie cuvenită discursului sau să vedem raportarea rezistenței la discurs. Era discursul unul rezistent? Prin ce? Mi se pare o teză care poate fi În continuare dezvoltată, și aduc aici exemplul lui Czeslaw Milosz din Gândirea captivă. Analiza a patru scriitori și a discursurilor lor. Dar, desigur, pot fi Întrebat cum făcea Milosz rezistență? La New York, scriind despre cei din Polonia. Desigur, scria frumos, nu Îi Înjura, scria foarte nuanțat. Vargas Llosa era la Paris și scria
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de război îl surprinde pe scriitor la Zagreb, unde în 1942 obținuse un post de atașat de presă. Închiderea granițelor românești, receptată dureros, așa cum o relevă Memoriile, l-a determinat, ca și pe alții, să ia calea exilului („România este captivă. Granițele sunt sovietic închise. Nimeni nu mai poate fugi. Tata și toți ai mei sunt captivi. Stau de veghe la moartea patriei mele. România nu mai există. Sunt fără țară. Exilat.”) Din Iugoslavia, împreună cu soția, pleacă spre Apus, traversând Europa
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
de presă. Închiderea granițelor românești, receptată dureros, așa cum o relevă Memoriile, l-a determinat, ca și pe alții, să ia calea exilului („România este captivă. Granițele sunt sovietic închise. Nimeni nu mai poate fugi. Tata și toți ai mei sunt captivi. Stau de veghe la moartea patriei mele. România nu mai există. Sunt fără țară. Exilat.”) Din Iugoslavia, împreună cu soția, pleacă spre Apus, traversând Europa Centrală, și timp de doi ani face experiența lagărelor postbelice. În 1947 se află la Heidelberg
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
și studenți. Vechile forme de circulație internațională - prioritare În țările comunității socialiste, mai mult sau mai putin rezervate pentru Reisekader, și locul privilegiat ce revenea limbii ruse - au fost În mare parte abandonate (Gheorghiu, 1998a, pp. 297-318). Fosta piața școlară, captivă și controlată, s-a dezintegrat În funcție de liniile de forță ale pieței internaționale și ale circuitelor regionale și naționale, pentru a răspunde altor priorități economice sau pentru a face față unor noi configurații culturale. Acesta este contextul În care au fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o conversie care ar echivala cu a-și recunoaște Înfrângerea, au supra-investit acest teren pentru a camufla nemulțumirea față de destinul colectiv. Este vorba În același timp de efectul pierderii fostei situații de monopol În distribuția bunurilor culturale pe o piață captivă, monopol care asigură foștilor cenzori și gardieni ai ortodoxiei poziții privilegiate și venituri garantate. Astăzi, regulile ratingului sunt cele care definesc condițiile audienței, iar «scandalul» este cel care face evenimentul. În aceste condiții, slăbiciunea mecanismelor regulatoare ale pieței economice interne
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Critica, 356-358; Al. Andriescu, „Utopia ninsorii”, CRC, 1976, 5; Aurel-Dragoș Munteanu, Cristalele de gheață ale poeziei, LCF, 1977, 50; Iorgulescu, Scriitori, 135-136; Raicu, Practica scrisului, 355-359; Laurențiu Ulici, „Spiritul însetat de real”, CNT, 1978, 41; Nicolae Ciobanu, Explozii ale sufletului captiv, RL, 1978, 43; Paul Dugneanu, Luciditatea conștiinței și limbajul antiretoric, LCF, 1978, 52; Victor Atanasiu, Grație și gravitate, „Scânteia tineretului”, 1978, 30 decembrie; Doinaș, Lectura, 230-235; Felea, Aspecte, II, 232-236, III, 86-90; Cristea, Faptul, 157-161; Raicu, Printre contemporani, 136-140; Poantă
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
lui Constantin Vișoianu. Gazetă consacrată problemei naționale, R. urmărește evoluția evenimentelor din țară și în plan internațional. Cuprinde informații de politică internațională, despre activitatea Comitetului Național Român și poziția reprezentanților săi (C. Vișoianu, Grigore Gafencu ș.a.) la sesiunile Adunării Națiunilor Captive, știri referitoare la Casa Regală, informații despre Fundația Regală Universitară „Carol I”, articole dedicate sărbătorilor naționale, aniversării și comemorării personalităților politice și culturale (Unirea Principatelor, 44 de ani de la reunirea Basarabiei, Omagiu lui Iuliu Maniu etc.) și multe comentarii referitoare
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
de Allen Ginsberg: „America! America! strigă colacele de salvare fără supraviețuitori/ America! America! strigă fiica mea nenăscută/ Din burta mamei sale/ America! America! am strigat și noi încordându-ne/ Toate simțurile până când am înțeles/ Că America nu mai este America!”. Captiv și dezorientat într-un spațiu străin, poetul recurge la memorie și imaginație, ca unic resort al existenței: „Trăiesc în trecut/ Pentru că nu pot să-mi amintesc viitorul”. Uneori, ca pentru a sublinia deșertăciunea vieții, discursul liric se refugiază în parafraze
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
lui Ion D. Sîrbu, Craiova, 1999; Lelia Nicolescu, Ion D. Sîrbu despre sine și lume, Craiova, 1999; Simion, Fragmente, III, 238-248, IV, 281-314; Sorina Sorescu, Jurnalistul fără jurnal. Jocurile semnăturii, Craiova, 1999; Elvira Sorohan, Ion D. Sîrbu sau Suferința spiritului captiv, Iași, 1999; Dicț. esențial, 744-750; Ștefan Aug. Doinaș, Scriitori români, București, 2000, 238-247; Ghițulescu, Istoria, 335-337; Micu, Ist. lit., 602-605; Nicolae Oprea, Ion D. Sîrbu și timpul romanului, Pitești, 2000; Regman, Ultime explorări, 173-176; Alex. Ștefănescu, Ion D. Sîrbu, RL
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
în care feți-frumoși sau cosânzene ajung în bârloguri de zmei. Ana ajunge și într-un pod labirintic imens, depozit de mobile și felurite obiecte vechi, dărăpănate, acoperite de praf - spațiu de coșmar. În infernul casei părintești Zoe pare un înger captiv, demonizat. Cei doi monștri întâlniți de Ana, unul masculin, altul feminin, sunt fratele și mama Zoei. Liantul întregii materii romanești este afinitatea misterioasă care sudează sufletele fetelor. Toată lumea o consiliază, de la început, pe Ana să se despartă de Zoe, dar
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
care pledează și aici autoarea este cea estetică, întrucât crede că istoria literaturii trebuie să fie preocupată de devenirea literaturii de la valori simple la valori complexe. Eseu de interval, cum își prezintă S. cartea, Ion D. Sîrbu sau Suferința spiritului captiv (1999; Premiul revistei „Convorbiri literare”) supune unei analize pătrunzătoare Jurnalul unui jurnalist fără jurnal cu scopul declarat de a „extrage din el datele conștiinței scriitorului care a trebuit să tacă scriind”. Între exegezele dedicate acestui autor, din creația căruia tocmai
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
1978; Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu, București, 1982; Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu, București, 1984; Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Iași, 1995; Introducere în istoria literaturii române, Iași, 1997; Ion D. Sârbu sau Suferința spiritului captiv, Iași, 1999; Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (în colaborare cu Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu), Iași, 2000. Antologii: Cartea cronicilor, Iași, 1986. Ediții: Niccolò Machiavelli, Măștile puterii, tr. Nina Façon, pref. edit., Iași, 1996. Repere bibliografice: Sorin
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
Patraș, Au și cărțile soarta lor, ALA, 2000, 513; Nicolae Crețu, Jurnalul „de sertar” și „Athanorul” comunist, CL, 2000, 3; Doina Curticăpeanu, Urcarea „muntelui alb”, F, 2000, 3; Lăcrămioara Petrescu, Un scriitor necunoscut?, JL, 2000, 3-6; Gheorghe Grigurcu, Un spirit captiv, RL, 2000, 27; Alexandra Olivotto, Un jurnal, o stare, o metodă, RL, 2000, 30; Marian Barbu, Oricând despre rădăcinile culturii românești, CNT, 2000, 46; Antonio Patraș, O nouă lectură a unor texte vechi, ALA, 2001, 555; Cristea-Enache, Concert, 346-353; Petraș
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
adresat eu Însumi polițistului care fusese informat asupra situației de către prietenii mei și care veni personal la hotel pentru a face inspecție. După Întemnițarea negustorului din Buhara, grăjdarul fugar s-a prezentat el Însuși la poliție pentru a lua locul captivului. Îmi era acum imposibil să mai iau calul cu mine, așa că l-am vândut pe o nimica toată unuia dintre prietenii mei, un englez, domnul Strubing, care-l cumpără pentru prăsilă, și care a fost atât de amabil, Încât luă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Biblioteca Academiei din București, observând amploarea uitării care Îl Înecase printre puținii orientaliști români din secolul al XIX-lea, am descoperit câteva bilete aluzive pe care Georgian nota traseele unei călătorii asiatice amintind de Ïambhala - și am ezitat câteva zile, captiv modelului Honigberger, să continuu studiul erudit sau să caut urmele necesare unei proiecții literare fantastice, nu mai puțin ispititoare și nu mai puțin decisivă pentru păstrarea memoriei unui asemenea destin. Chiar dacă nu aș istoriciza oricum respectiva emoție, Îmi e clar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]