827 matches
-
Gabriela Gheorghișor Asumându-și cu modestie rolul de interpret al ideilor altora, Livius Ciocârlie își revendică implicit, condiția de spirit liber, incompatibilă cu gândirea scriitorului veritabil, "captiv al propriului său geamantan" plin cu mituri și cu obsesii, fertilizatoare, structurante, dar și încorsetante, limitative: "A fi un spirit liber înseamnă nu numai a nu avea idei preconcepute, înseamnă și a-ți părăsi ideile îndată ce le-ai conceput. Ești
„Gâlceva“ cu Valéry by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7320_a_8645]
-
spune Marquez, Joel refuză să plângă că s-a terminat și vrea să se bucure că, totuși, odată s-a petrecut. Memoria nu e doar chinul paradisului pierdut, ci și no man's land-ul unde fericirea s-a conservat. Captiv în propria memorie acolo unde Clementine dispare de lângă el amintire cu amintire, Joel încearcă să o sustragă din teritoriile hărții și să o adăpostească în amintirile din copilărie. Joel (re)trăiește prezentul unor amintiri asupra cărora poate opera modificări, chiar dacă
Chinul eternei dimineți de dupa dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12242_a_13567]
-
al lui Cristian Bădiliță este un înțelept care a reușit să învețe, chiar și - sau, mai ales - din propriile sale opțiuni greșite. Iar lecția sa de-spre viață, spusă cu modestie și bun-simț aristocratic este o adevărată încîntare a spiritului. Captiv în lumea liberă este o carte extraordinară care aduce în atenția cititorului din țară una dintre cele mai pitorești și mai complexe personalități ale diasporei românești din Franța.
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
Dan Lungu scrie și teatru, iar Nuntă la parter nu este primul lui text dramatic. Această scurtă piesă, în linia post-absurdului, ne înfățișează spațiul sumbru, închis și guvernat de reguli stricte al armatei. 9 soldați și cu sergentul 10 sunt captivii unui Big Brother fără chip, a cărui voce se ghicește în spatele unui difuzor ce transmite neîncetat un reportaj stupid despre succesul industriei polietilenei. Soldații sunt propriu-zis victimele (dar, mă întreb, nu asta e, de fapt, realitatea?) efortului animalic al stagiului
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
vestea unui Golybin furios că a omis să colecteze indicii telemetrici. În absența vasului Academic blocat de ghețuri, cu un elicopter care trebuie să-i recupereze, în tot acest timp vinovăția și frica se acumulează făcând din Pașa un dublu captiv, al insulei și al mesajului tragic pe care nu-l poate transmite. Universul lui Golybin este alcătuit din cele două ființe pe care le iubește, pentru care pescuiește nu fără riscuri și care îi aduc în priviri o umbră de
Tristețea de sfârșit a verii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5671_a_6996]
-
bun început o apariție care tulbură, o sălbăticiune care se vrea salvată și iubită. Misterioasă, cînd feroce-rea, cînd suav-bună, fetița nu are aerul unei făpturi vii, ci mai curînd a nălucirii închipuirii bolnave a celor din jur: a tatălui, un captiv al fobiilor și singurătății sale, al mamei, narcomană și nimfomană mistuită de pasiuni care nu mai pot fi stăpînite și care s-au transformat în maladie grotescă (o boală la viscere). Pe parcursul cărții ea devine în egală măsură fantasma celorlalte
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
de tensiune pentru un creștin (Toma). Pentru ceilalți evrei însă, drama - chiar banală la suprafață - capătă accente pasionale și provoacă rupturi ireconciliabile, în ciuda detașării pozate. De altfel, naratorului nu-i iese proba indiferenței. Asta pentru că eroii lui Virgil Duda sunt captivi într-un trecut al promisiunilor care îi ajută să supraviețuiască. Interesant este cum relația mult-disputată metaficțional și biografic cu prietenul de-o viață sfârșește într-un amănunt autoreferențial. Anton înțelege, pe urmele jurnalelor Kafka-Brod, că în scris, în acea intimitate
Ancheta unui destin învins by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4435_a_5760]
-
și-o precizează. El este un elegiac în gamă minoră și un caligraf. G. Călinescu l-a definit bine vorbind de "pathos de imagini" și de "plîns mătăsos". E un trubadur și un prețios: Mi-e veche inima: un menuet captiv în ceasul unei jucării. L-asculți și-ncerci în soarta lui să-l scrii altfel: să-i stingi suspinul desuet. împotrivit pe singurul său gînd, se-ntoarce-n arcuri cîntecul plăpînd și lasă semn, ca dintr-un zbor ținut, rugina
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce se revarsă și băltește asemenea unei viituri, dar și bîntuit de vînturi subțiri, străbătut de raze acide și încremenit în ceremonialul unei mistici glaciale, Agopian și Ilfoveanu sînt simultan captivi și stăpîni. Ei i-au creat îndelung, cu voluptățile unui olar și cu o tenacitate de orfevru, toate dimensiunile terestre și metafizice: pămîntul plin de cratere și de păduri luxuriante, cu atmosfera cristalină de ozon prin care mai adie cîte
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
loveasca zidul, în încercarea de a-l topi cu arsura și durerea lacrimilor ei, însă i-a fost frică să nu rămână iar golită de lacrimi și să se usuce.. uitată în țărână. Ce dor îi era de trandafirașul, rămas captiv în spatele zidului cenușiu. Ce se întâmplase cu el? Oare l-au rapus spinii si cucutele sau arsita verii lungi? Cine știe dacă mai trăia.. Inima i se strânse de durere. Floarea soarelui își leagănă amintirile, cu privirile ațintite pe flăcările
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
proștii ăștia, luați împreună, sunt un principiu istoric. Prin însăși ordinea ei ideologică, democrația îl obligă pe idiot să stea alături de geniu și să-i poată zice: ce mai faci, frate? Partea proastă este că oamenii de excepție pot ajunge captivi în cirezile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masă se exprimă specia. Prin individ se exprimă personalitatea. Numai că, uneori, un individ ajunge să influențeze foarte mult asupra maselor. Aceștia sunt aleșii. Istoria este făcută de
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
zilnică și o calcă fiind liberi. Am învățat la închisoare că omul e un animal stupid, deoarece confiscă libertatea semenilor săi. Tiranul e un om absurd și lipsit de rușine. Nu îi e rușine să-și chinuie semenii. Oricum suntem captivi în univers. Ne ajunge această grozăvie. Dar să intensifici această captivitate până la nivelul pușcăriei — numai omul e capabil de asemenea nebunie. Libertatea omului e partea divină din el. LIMBA ROMÂNĂ Limba română are virtuți complete, adică poate fi vehicul a
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
un biet animal rațional care vine de nicăieri și merge spre nicăieri. Omul istoric moștenește pe cel primordial, care, jucându-se pe frânghia libertății, a împletit purul cu demonicul, viața cu moartea, lumina cu întunericul, libertatea cu înlănțuirea și, rămânând captiv jocului dintre el și lume, perpetuu neîmplinit, este un amestec de sfânt și drac, chiar dacă pare a fi integru. Suferă de toate bolile și viciile imaginabile. Nu poate ieși singur din el și din natură. Omul nu se poate autodefini
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
să vă mărturisesc că lectura romanului Dumneavoastră am Început-o Îndată ce l-am primit și am Încheiat-o a doua zi către seară. Citind astfel, cu o singură Întrerupere, am putut fi foarte sensibil la ansamblu. Căci, așa cum știam din Captivi, sunteți un maestru al compoziției, al Întregului organic care trebuie să fie cartea. Captivi este o capodoperă de mișcare În cerc, nu numai În sensul că de la prima la ultima pagină imaginile se organizează Într-o vastă mișcare circulară, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
obligatoriu!) după ultima, cartea propunând un foarte rar tip de lectură perpetuă, În cerc. Atrium este un triumf al raccourci-ului, al lacunei. Toată cartea, făcută astfel, se organizează Într-o figură energic și original sculptată. Roman al generației, ca și Captivi, implicit, Într-o măsură, Înrudit cu romanul englez de colegiu, meditație asupra efortului liber și al celui obligat să se miște În perimetrul omorâtor al meschinei parveniri, deschidere spre un neașteptat fior istoric, În sensul În care În romancier se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
ne era străin (literatura chineză sau cea japoneză nu ne sunt străine!), ci pentru că nu avea nici o legătură cu noi și cred că nu avea legătură, nici În țara de origine, cu nimic. Între personajele din Noaptea pe latura lungă, Captivi și Atrium există legături pe care critica literară ar fi datoare să le analizeze. Aceste legături (sau și ele) constituie cele trei cărți ale Dumneavoastră Într-o operă. Ar fi de văzut cum faceți variațiile (de exemplu, fata aceea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
urmă cu peste 30 de ani, „Jenică”, cum i se spunea, nu avea Încă marcat pseudonimul său de poet, Andrei Savu, pe coperta vreunei cărți și nici eu nu publicasem vreo carte. Eram fiecare, el ca avocat, eu ca inginer, captivi Încă fragezi ai „Marii Bestii”, cum numește Simone Weil societatea. Puntea dintre noi se deschisese instantaneu, boltă de cărămizi imponderabile de hârtie tipărită. Carnea trupurilor noastre nu era Încă tristă, mai credeam că vom citi toate cărțile și vom izbuti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
În acest context, regăsirea adevăratului prieten, de ieri și de azi! Am căutat printre hârtii vechi să găsesc vreunul dintre biletele pe care mi le scrisese de-a lungul anilor. De pildă, extraordinara pagină așternută În graba entuziasmului după lectura Captivilor, În care, Îmi aminteam, vorbea, folosind un citat din carte, despre felul cum urcam, fiecare, „dealul unei noi dimineți”. Nu l-am găsit. Am găsit, Însă, transcris Într-o pagină de jurnal, lungul toast pe care Îl citise În seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Inutil să vă spun câte amintiri a trezit lectura textului Dvs. Nu a fost dificil să-mi reamintesc că prima analiză serioasă (și elogioasă, dacă mi-e Îngăduit să spun) a prozei mele purta, la finele eseului din 1970 despre Captivi (În Familia, firește), semnătura Dvs. Episodul faimosului interviu din 1981, pe care Îl evocați În recentul articol, a fost emblematic, aș zice, pentru biografia „socialistă” a amândurora. Campania josnică de presă din 1982, manevrele de intimidare (inclusiv cele legate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
voi da cronica. Spun de noiembrie, pentru că s-ar putea (aici nu mai depinde de mine, ci În primul rând de redacție) să Încerc nu atât o recenzie, cât un profil scriitoricesc; aș vrea, adică, să vă urmăresc evoluția de la Captivi până la Primele porți. Vreau să cred că redacția Își va da consimțământul. Stimate domnule Manea, ne purtăm cu toții extrem de greu singurătatea; nu știu ce vă veți fi imaginat despre mine, dar vă asigur că plătesc cu multă suferință și cu multă tristețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
multiplele forme de agresiune pe care le produce timpul În care trăim. De altminteri, Nicki, cred că aceasta este mărturisirea cea mai adâncă pe care o conține literatura ta, Începând cu chiar prima carte pe care ai scris-o, cu Captivi. Mi-e tare dor de voi; sunt convins că ne vom revedea - și Încă destul de curând! Cu dragoste, Liviu * ș9ț Probabil, decembrie 1996 Anul Nou ne găsește pe toți cu sufletul cuprins de o nouă speranță. Fie ca 1997 să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
unei așteptări și presimțiri confuze, aparținând celui ce va trebui s-o suporte, ca pe un fel de involuntară „provocare” a primordialului, viața izbucnind din statica minerală, desprinzându-se din adâncurile tenebroase, explodând despotic la „chemarea” nerostită, Încifrată a predestinatului captiv. Asumarea existenței Înseamnă asumarea unui sens: risipit, de obicei, absent, obturat; căutat, totuși; ignorat, adesea; apăsător și poate strivitor, până la urmă. Dragostea Însăși Încearcă să descopere și să introducă În pâcla browniană a consumului de timp și În centrifuga deplasărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
totalitarismul comunist, care, „după Auschwitz, dovedea că nu exista vreo șansă de libertate, liberare, catharsis”. Dacă În Occident, prin dezbaterea liberă a temei, trauma supraviețuitorilor s-a reciclat și uneori regenerat până la efect fatal, În Est, tocmai „continuarea vieții de captiv” În cadrul unei „națiuni captive” pare să fi blocat dilemele „identității”, eliminând „până și posibilitatea” greșelii, inclusiv a celei ireversibile. Am dat aceste citate pentru a revela de ce mă simțeam atât de apropiat de Imre Kertész când l-am cunoscut, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
urmează naratorul În revelația care va marca scepticismul său imuabil, față de toate „rearanjările” postbelice. Viața lagărului nu se schimbase esențial imediat după eliberare decât În aceea că „soldații eliberatori luaseră locul santinelelor de dinainte”. În a doua dimineață de după, fostul captiv, deschizând ușa așa-numitului spălător și Îndreptându-se spre una dintre chiuvete, se trezește, brusc, În fața unui soldat german! Situație dinainte, parcă nimic nu se Întâmplase, eliberarea fusese doar o Închipuire. Cu genunchii tremurând și ochii măriți de spaimă, captivul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
urina groazei, sub loviturile neamțului, prizonierul vede cum santinela Își Întoarce privirea binevoitoare spre el și Îi face un semn politicos să se apropie. Abia atunci Înțelege că, În realitate, soldatul era el, acum, cel care curăța spălătorul pentru fostul captiv. Zâmbetul său slugarnic exprima nerăbdarea de a-l servi pe sclavul de ieri. „Lumea se răsturnase cu josul În sus, fără să se schimbe totuși decât prin faptul, deloc neglijabil, că ieri eu eram Învinsul, iar astăzi era el.” Fostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]