4,162 matches
-
reproducere, împiedicând accesul la locurile predilecte pentru depunerea icrelor și pentru dezvoltarea puietului în Dunăre. În prezent, aceste specii de pești anadromi depind de impactul activităților industriale. Zonele de distribuție a speciilor de pești în funcție de prezența lor în capturile comerciale sunt definite prin colectarea informațiilor disponibile pentru litoralul românesc, și anume din datele cercetărilor științifice pentru determinarea abundenței și a distribuției icrelor, larvelor, puietului și a aglomerărilor de pește și din informațiile despre/privind capturile și debarcările. Zone de pescuit
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
funcție de prezența lor în capturile comerciale sunt definite prin colectarea informațiilor disponibile pentru litoralul românesc, și anume din datele cercetărilor științifice pentru determinarea abundenței și a distribuției icrelor, larvelor, puietului și a aglomerărilor de pește și din informațiile despre/privind capturile și debarcările. Zone de pescuit și zone de dezvoltare a puietului în zonele marine protejate - obiective ecologice și piscicultură Prin extinderea sitului ROSCI0066 „Delta Dunării - Zona marină“, prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 46/2016, obiectivele și măsurile de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
1.369/2018 privind caracteristicile tehnice, condițiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial și metodele de pescuit comercial în apele marine și continentale. Speciile de moluște recoltate includ vongola comună (Chamelea gallina), rapana (Rapana venosa), în proporție de 98% dintre capturi, și midia (Mytilus galloprovincialis), aceasta din urmă fiind colectată cu ajutorul scafandrilor și hidrodraga. În 2018, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA ) a introdus o cotă (captură totală admisibilă) pentru midii. În condițiile specifice zonei costiere românești, s-au
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
vongola comună (Chamelea gallina), rapana (Rapana venosa), în proporție de 98% dintre capturi, și midia (Mytilus galloprovincialis), aceasta din urmă fiind colectată cu ajutorul scafandrilor și hidrodraga. În 2018, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA ) a introdus o cotă (captură totală admisibilă) pentru midii. În condițiile specifice zonei costiere românești, s-au delimitat 3 zone marine pentru creșterea și exploatarea moluștelor (aprobate prin OM nr. 1.950/2007/38/2008, modificat de Ordinul nr. 983/1.699/2015), pentru care se aplică Normele tehnice privind calitatea apelor
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
din 8.000 de tone cotă totală de rapană, se pescuiesc 3.000 de tone, iar dintr-o cotă de midii de aproximativ 400 de tone sunt exploatate 200 de tone. În ceea ce privește rechinul, din 14 tone cotă, se înregistrează capturi foarte mici, iar în cazul vongolelor nu au fost înregistrate capturi, întrucât aceasta din urmă constituie o activitate reglementată recent. ... ... 3.3. Documentele de planificare spațială și strategiile relevante 3.3.1. Documentele și strategiile naționale și regionale Planul de amenajare a spațiului
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de tone, iar dintr-o cotă de midii de aproximativ 400 de tone sunt exploatate 200 de tone. În ceea ce privește rechinul, din 14 tone cotă, se înregistrează capturi foarte mici, iar în cazul vongolelor nu au fost înregistrate capturi, întrucât aceasta din urmă constituie o activitate reglementată recent. ... ... 3.3. Documentele de planificare spațială și strategiile relevante 3.3.1. Documentele și strategiile naționale și regionale Planul de amenajare a spațiului maritim este elaborat în acord cu următorul cadru legislativ național: • Ordonanța
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
reprezintă un obstacol în menținerea și dezvoltarea sectorului pescăresc. În apele marine românești, activitatea de pescuit se desfășoară în principal în intervalul aprilie-septembrie, când cele mai importante specii comerciale de pești ajung în zona costieră pentru reproducere și hrănire. Situația capturilor de pește aferente porturilor în tone debarcate în perioada 2012-2021 este prezentată în Tabelul nr. 7. Tabel 7. Capturile de pește (toate speciile) aferente porturilor, în perioada 2010-2020 Portul/ Punctul de debarcare Capturile aferente porturilor și punctelor de debarcare (tone
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
principal în intervalul aprilie-septembrie, când cele mai importante specii comerciale de pești ajung în zona costieră pentru reproducere și hrănire. Situația capturilor de pește aferente porturilor în tone debarcate în perioada 2012-2021 este prezentată în Tabelul nr. 7. Tabel 7. Capturile de pește (toate speciile) aferente porturilor, în perioada 2010-2020 Portul/ Punctul de debarcare Capturile aferente porturilor și punctelor de debarcare (tone) Total 2012-2021 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Port Sulina 159,9 128,9 215,2 738,9 47,2
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
zona costieră pentru reproducere și hrănire. Situația capturilor de pește aferente porturilor în tone debarcate în perioada 2012-2021 este prezentată în Tabelul nr. 7. Tabel 7. Capturile de pește (toate speciile) aferente porturilor, în perioada 2010-2020 Portul/ Punctul de debarcare Capturile aferente porturilor și punctelor de debarcare (tone) Total 2012-2021 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Port Sulina 159,9 128,9 215,2 738,9 47,2 24,2 26,2 20,2 25,8 15,4 1401,9 Port Midia 20,0 188,8 507,0 1551,3 2914,7 3351,9
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
4462,9 3127,1 48337,4 Sursa: Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA) Zonele de pescuit și zonele interzise pentru pescuit au fost stabilite pe baza sectoarelor industriale și a altor zone de restricție. Acestea pot fi delimitate pe baza înregistrărilor de capturi anuale care depind de condițiile de mediu care influențează migrațiile și aglomerările pescărești. În ultimul deceniu, interesul pentru exploatarea moluștelor marine din Marea Neagră a crescut semnificativ. În prezent, în România, moluștele nu sunt considerate un aliment tradițional, dar în
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
prezent; ... – midiile (Mytilus galloprovincialis) sunt pescuite numai cu ajutorul scafandrilor și cu hidrodraga; ... – pescuitul moluștelor bivalve (midii, vongole) a fost reglementat în anul 2018 prin introducerea dragii hidraulice în prevederile Ordinului MADR nr. 1.369/2018 în apele marine și interioare, iar captura totală admisibilă a fost stabilită pentru vongole (Chamelea gallina) la 1000 de tone prin Ordin TAC/2019, iar la midii la 500 de tone prin Ordin TAC/2021. ... ... b) Flote, unelte de pescuit și efortul de pescuit Activitatea navelor de pescuit a
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
la data de 31.12.2021 flota de pescuit era formată din 163 de nave/ambarcațiuni cu o capacitate totală de 1575,26 GT și 6198,29 KW. Pe litoralul românesc, în anul 2021, 365 de pescari au activat, folosind diferite tipuri de unelte. Nivelul capturilor diferă de la un an la altul, în funcție de evoluția condițiilor hidroclimatice, de starea stocurilor de pești și de efortul de pescuit (numărul de plase, numărul de zile de pescuit eficiente). De regulă, capturile sunt dominate de specii pelagice
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
diferite tipuri de unelte. Nivelul capturilor diferă de la un an la altul, în funcție de evoluția condițiilor hidroclimatice, de starea stocurilor de pești și de efortul de pescuit (numărul de plase, numărul de zile de pescuit eficiente). De regulă, capturile sunt dominate de specii pelagice, cu dimensiuni mici și cicluri de viață scurte. La nivelul anului 2021 au fost debarcate un număr de 23 de specii diferite. Capturile semnificative au inclus: rapană 87,8%; midii 4%; calcan 2,3%; șprot 1,5%; hamsie
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
pescuit (numărul de plase, numărul de zile de pescuit eficiente). De regulă, capturile sunt dominate de specii pelagice, cu dimensiuni mici și cicluri de viață scurte. La nivelul anului 2021 au fost debarcate un număr de 23 de specii diferite. Capturile semnificative au inclus: rapană 87,8%; midii 4%; calcan 2,3%; șprot 1,5%; hamsie 1,2%. ... ... 4.2.3. Turismul maritim și de litoral Turismul este una dintre cele mai importante și reprezentative activități economice din zona costieră. Sectorul turistic stimulează creșterea economică generând venituri
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
2030) Indicatori biologici, hidromorfologici, fizico-chimici (în special grupa nutrienților), contaminanți MMAP Evoluția fenomenului de eroziune costieră MMAP Număr de descriptori care se încadrează în starea ecologică bună MMAP Cantitățile de deșeuri din plastic provenite de la uneltele de pescuit MMAP Capturile accidentale de delfini MMAP Prezența speciilor neindigene în apele de balast MMAP ... c) Domeniul transporturi: Indicator Sursa Suprafața (mp) dragată la cota de proiect, a bazinelor/șenalelor navigabile ANR Suprafața bazinelor/șenalelor nou-create în porturi ANR Număr evenimente de navigație (conform Legii
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
ca autoritățile de la nivel central care gestionează domeniile respective să continue definirea dimensiunii spațiale a acestor activități. O atenție prioritară trebuie asigurată părții sudice a mării teritoriale pentru activități de cercetare arheologică. Figura 25. Porturi pescărești, tipuri de pescuit, capturi Date: Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură; I.N.C.D.M. „Grigore Antipa“ 2020 Figura 26. Perimetre de explorare, dezvoltare, exploatare active și zone libere Date: Agenția Națională pentru Resurse Minerale, 2022 Figura 27. Zone cu restricții și obstacole Date: Direcția Hidrografică Maritimă
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
este în blocaj chiar și pentru câteva milisecunde, el este perceput ca fiind online, însă rețetele rămân totuși offline fără ca această situație să fie cunoscută de către medicul prescriptor, sau situații în care rețetele validate și pentru care există captură că au fost validate apar totuși nevalidate în sistem ca urmare a unor modificări apărute în bazele de date ale sistemului informatic. În urma unui control efectuat la reclamant ce s-a desfășurat în perioada 13.01.2016-29.04.2016, la data de 10.05.2016
SENTINȚA CIVILĂ nr. 24 din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274876]
-
1) În termen de 7 zile de la data capturării, titularul activității are obligația să transmită agenției județene pentru protecția mediului și autorității teritoriale care răspunde de silvicultură un raport asupra fiecărei acțiuni desfășurate în baza derogării obținute, după fiecare captură realizată din speciile de sturioni. (2) Modelul raportului asupra acțiunii derulate în baza derogării obținute este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. (3) Agenția județeană pentru protecția mediului transmite Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și Ministerului
ORDIN nr. 1.993 din 21 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273365]
-
acvatice vii Obiectivul specific 14.1: Fundamentarea științifică a managementului resurselor acvatice vii și reducerea presiunii pescuitului, prin practicarea unei acvaculturi responsabile și conservarea biodiversității. Proiectul ADER 14.1.1: Studii de monitorizare și evaluare a habitatelor specifice resurselor pescărești în vederea determinării capturii totale admisibile, a efortului de pescuit a sustenabilității și conservării stocurilor în raport cu schimbările climatice actuale Perioada de derulare a planului sectorial: 2023-2026 Bugetul estimat: 1.100.000 lei Total lei: d.c. 2023 2024 2025 2026 1.100.000 169.400 338.800 338.800 253.000
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
bioresurselor acvatice vii și analiza acestora în contextul schimbărilor climatice în vederea stabilirii măsurilor de exploatare durabilă prin: cunoașterea stării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale; determinarea factorilor biotici și abiotici limitativi privind dezvoltarea resurselor acvatice vii; stabilirea relațiilor captură-efort; eșantionarea capturilor; estimarea parametrilor de selectivitate a activităților de pescuit; determinarea biomasei exploatabile în condiții de sustenabilitate. Proiectul generează rezultate care pe termen scurt și mediu reprezintă suport pentru actele normative cu rol în protecția și stabilirea managementului sustenabil
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
și analiza acestora în contextul schimbărilor climatice în vederea stabilirii măsurilor de exploatare durabilă prin: cunoașterea stării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale; determinarea factorilor biotici și abiotici limitativi privind dezvoltarea resurselor acvatice vii; stabilirea relațiilor captură-efort; eșantionarea capturilor; estimarea parametrilor de selectivitate a activităților de pescuit; determinarea biomasei exploatabile în condiții de sustenabilitate. Proiectul generează rezultate care pe termen scurt și mediu reprezintă suport pentru actele normative cu rol în protecția și stabilirea managementului sustenabil al resuselor acvatice
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
de sustenabilitate. Proiectul generează rezultate care pe termen scurt și mediu reprezintă suport pentru actele normative cu rol în protecția și stabilirea managementului sustenabil al resuselor acvatice vii. De asemenea reprezintă instrumentele de lucru pentru autoritățile de specialitate (reglementări privind capturile totale admisibile la pescuit). Pe termen lung rezultatele pot oferi predictibilitate asupra vulnerabilității resurselor acvatice vii și propune măsuri ce vin în întâmpinarea situațiilor care produc modificări ireversibile ale structurii biodiversității acvatice. Rezultate scontate: – Obținerea de informații actuale cu privire
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
lei d.c. 2023 2024 2025 2026 Principalele rezultate preconizate Rezumatul proiectului Modul de aplicare/ utilizare a rezultatelor 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 112 ADER 14.1.1 Studii de monitorizare și evaluare a habitatelor specifice resurselor pescărești în vederea determinării capturii totale admisibile, a efortului de pescuit a sustenabilității și conservării stocurilor în raport cu schimbările climatice actuale 1.100.000 d.c 169.400 338.800 338.800 253.000 -Obținerea de informații actuale cu privire la calitatea biomediului și bioresurselor din habitatele piscicole naturale; informații corelate
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
bioresurselor acvatice vii și analiza acestora în contextul schimbărilor climatice în vederea stabilirii măsurilor de exploatare durabilă prin: cunoașterea stării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale; determinarea factorilor biotici și abiotici limitativi privind dezvoltarea resurselor acvatice vii; stabilirea relațiilor captură-efort; eșantionarea capturilor; estimarea parametrilor de selectivitate a activităților de pescuit; determinarea biomasei exploatabile în condiții de sustenabilitate. Proiectul generează rezultate care pe termen scurt și mediu reprezintă suport pentru actele normative cu rol în protecția și stabilirea a managementului
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
și analiza acestora în contextul schimbărilor climatice în vederea stabilirii măsurilor de exploatare durabilă prin: cunoașterea stării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale; determinarea factorilor biotici și abiotici limitativi privind dezvoltarea resurselor acvatice vii; stabilirea relațiilor captură-efort; eșantionarea capturilor; estimarea parametrilor de selectivitate a activităților de pescuit; determinarea biomasei exploatabile în condiții de sustenabilitate. Proiectul generează rezultate care pe termen scurt și mediu reprezintă suport pentru actele normative cu rol în protecția și stabilirea a managementului sustenabil al resurselor
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]