8,485 matches
-
curată, transparentă și sonoră a unui tineret înjugat cu forța la vehicularea dobitoacelor intelectuale”. Ați recunoscut gingășia stilistic îmbârligată a lui Arghezi. De unde se vede că ura, fără suportul ideii, naște monștri, chiar și la cei mai mari. Portretele și caracterizările critice pe care Aderca le schițează în introducerea ori în încheierea fiecărui interviu sunt adesea remarcabile, prin finețe și prin umor. Despre pudicul de modă veche Brătescu-Voinești, de exemplu, scrie: „Am plecat de la d-l Brătescu-Voinești cu o candoare în
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
nu e în ordine. Nu mi s-a cerut să semnez protestul, dar l-aș fi semnat, probabil, chiar dacă îmi devenise evident faptul că nu mai era vorba de una din obișnuitele provocări ale gazetarului. Să luăm lucrurile pe rând. Caracterizarea Căpitanului ca un erou romantic, cavaler fără pată și prihană al luptei contra corupției, nu e nici măcar o formulă literară izbutită și cu atât mai puțin o convingere ideologică bazată pe cunoașterea istoriei. Ion Cristoiu nu e nici scriitor, nici
Un provocator care, vai, se ia în serios by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5866_a_7191]
-
unei îngrijorătoare lipse de temperament dacă parchetul n-ar avea de lucru suficient într-un oraș care a dat țării atâtea celebrități în toate domeniile vieții”. Unicul său roman de factură polițistă - „o încercare de roman criminal literarizat”, în propria caracterizare - este încheiat la Valea Mare în ziua de miercuri, 10 ianuarie 1940, cum precizează scriitorul în spiritul consemnărilor gospodărești ale jurnalului: „noaptea spre joi, la 3,1/2 dim.”. „Nu pot scrie deloc la Bucureș ti” - notează prozatorul în 21
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
din acestea, din ce în ce mai usturătoare. Spune, așadar, lucrurilor nu doar pe nume, dar și pe prenumele tuturor înaintașilor și urmașilor. Asta chiar și în spațiul familial, ceea ce, se pare, i-a atras frecvente obiecții din partea inteligenței teutone a soției, Elsa Lüder. Caracterizarea, pe care am găsit-o în volumul O lume pe dos (convorbiri cu Ovidiu Nimigean) i s-ar potrivi, cred eu, mai degrabă partenerului de dialog, care, pe lângă poet și prozator, e și un redutabil moralist, cu verb caustic. În
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
intelectual ardelean care a pariat la început pe naționalism, ca să joace mai târziu un rol politic negativ. Și-a adunat majoritatea articolelor în Precursori și în Mustul care fierbe. În cea dintâi prevalează portretele și necroloagele, fără însă forța de caracterizare din Oameni cari au fost de Nicolae Iorga. Se rețin câteva amintiri personale, între care acelea legate de vizitarea satului în care s-a născut Coșbuc sau a închisorii de la Seghedin, unde se afla Caragiale. În Mustul care fierbe sunt
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
frază cu subiect și predicat”; „Nu poate să lege o frază cu subiect și predicat” (ziare.com). Accentul poate cădea pe claritate, enunțurile cu subiect și predicat opunându-se, polemic, celor confuze; formula e uneori dublată de o explicație, de caracterizări echivalente: „Aici pot să spun cu subiect și predicat, simplu și clar” (stiridecluj.ro). Și mai numeroase sunt contextele în care formula cu subiect și predicat înseamnă „în mod explicit”, „deschis”: „M. G. n-a enunțat cu subiect și predicat
„Cu subiect și predicat“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4530_a_5855]
-
Crin Antonescu, după ce acesta l-a destituit din funcția de președinte al PNL București. Chiliman susține că Antonescu a uitat de "Revoluția bunului simț", slogan care a dominat campania electorală din 2009. Primarul s-a abținut să îi facă o caracterizare lui Antonescu, dar a precizat că lasă această misiune pe mâna alegătorilor. "E corectă afirmația atunci pentru că efectiv nu-l credeam în stare de așa ceva pe Crin Antonescu", a spus Chiliman. De altfel, acesta a ținut să precizeze că din
Chiliman: Antonescu a uitat de "Revoluţia bunului simţ". Nu-l credeam capabil de aşa ceva () [Corola-journal/Journalistic/45388_a_46713]
-
existent. -Această lege are o țintă, de punere sub control total sub interes de partid a SRR și SRTV. -Se încearcă realizarea unui monopol pe audiovizual, care să includă și Televiziunea Publică. -Întâmplarea cu Sorin Roșca Stănescu: Îmi mențin integral caracterizarea pe care i-am făcut-o. A fost un joc mult mai larg, care din păcate pentru el l-am înțeles din prima clipă, dar am fost curios până unde merge, el și marii-ganditori de la Antena 3. promovarea acestei minciuni
Băsescu: SRS, documente de la banca prin care Vântu spăla bani. PLUS: Guvernul să renegocieze acordul cu FMI by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/34306_a_35631]
-
vedem cu celelalte identități din lumea virtuală, în mod real, numai literatura ne poate oferi iluzia de viață și de trăit și face acest lucru, în literatura modernă, de pildă, fără măcar să se ostenească să facă descrieri de personaje sau caracterizări în stil clasic. Omul fără însușiri al lui Musil conține în el mai multă viață decât omul cu însușiri din orice reality show, chiar dacă cel din urmă reușește să țină în fața televizoarelor milioane de telespectatori, în timp ce personajul lui Musil îi
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
Cronicar Scurtă scrisoare deschisă Dragă Alex Ștefănescu, Îți mulțumesc pentru caracterizarea exactă pe care o faci persoanei mele în interviul din „Adevărul” din 24 aprilie. Probabil că nu ți-aș fi răspuns dacă n-ar fi fost cele câteva „ipoteze” referitoare la motivația atitudinii mele față de tine. Atitudine, cred, corectă și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
Renunță la conceptele tari în favoarea unor sentințe flou. Adevărate, dar, cred eu, de o eficacitate limitată. Nu mă gândesc numaidecât la eficacitatea ierarhică (deși în fond nici aceasta nu e de neglijat), ci la faptul că, nefiind memorabile, astfel de caracterizări fac din Adrian Popescu un poet mai puțin decât memorabil. Îl țin, s-ar zice, într-un soi de carantină comodă. Apărută de curând, cartea aceasta a suscitat deja câteva cronici. Toate dispuse să acrediteze ideea că odată cu Costumul negru
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]
-
datorează și tălmăcirea unor poeți latino-americani din volumul 20 de poeți latino-americani contemporani (Editura Dacia, 1983), însoțită de un temeinic studiu introductiv al reputatului hispanist Andrei Ionescu. De data aceasta, traducătorul este cel care prefațează textele traduse, cu o sugestivă caracterizare a scriitorului spaniol ca poet al suferinței, și introduce două comentarii ale acestuia privitoare la arta sa poetică, demersuri necesare pentru apropierea de o creație nonconformistă, cum este aceea a lui Antonio Gamoneda, apreciată azi ca fiind „una dintre cele
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
dârji ai Bisericii Române Unite cu Roma, de rit bizantin. În acest sens laudă pe vechiul și bunul său profesor că în 1948 a preferat prigoana și umilința unei lașe părăsiri a Bisericii noastre. Admirația „ucenicului” capătă uneori expresia unei caracterizări memorabile, de reținut pentru viitorul cercetător al vieții și operei lui Manciulea: „Multe ar fi de spus cu această fericită ocazie a hirotonirii Dvs. ca preot. Subliniez un singur punct: în 1948 ați fi putut foarte bine să vă declarați
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]
-
să oscileze fără dificultate între extreme. Labilității comportamentale îi corespunde o „flexibilitate” estetică, capacitatea de a alterna cu prea mare ușurință stiluri. Camil Baltazar trece de la un „abuz de brutalitate” la un „abuz de gingășie izmenită” (226). Același tipar al caracterizării critice prinde și portretul lui Aderca: „nota esențială a acestui literat complect, cu toate posibilitățile de expresie, de la aciditatea de odinioară, purificată totuși de bădărănia pamfletară, și până la floricelele de acum, ale unui stil efeminat, grațios, suplu și de suprasaturație
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
a fost o întrebare care i-a pus în dificultate pe mulți dintre politicienii români. Iată ce răspunsuri au dat aceștia din urmă. Ion Iliescu, fost președinte al României: „Ultimul? Ce înseamnă ultimul? Nu vreau să mă apuc să dau caracterizări gesturilor mele”. Crin Antonescu, președintele Senatului: „Dacă ești patriot, încerci în fiecare zi să faci gesturi sau să ai un gând”. Mircea Toader, liderul deputaților PDL: „Ultimul meu gest patriotic... Sigur, l-am avut pe stadion, când am cântat imnul
Care a fost ultimul gest patriotic făcut? Răspunsul politicienilor români by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33843_a_35168]
-
premierul Victor Ponta "minte ca de obicei" și i-a solicitat să explice public de ce a susținut-o pe Corina Crețu pentru alegerile din 25 mai. Întrebată cum vede declarația de sâmbătă a premierului Victor Ponta, care le făcea o caracterizare plastică atât ei, cât și Elenei Băsescu, Monica Macovei a declarat că: "Ponta minte ca de obicei, pentru că nu a fost niciun fel de scandal. Eu nu am dat nicio replică. Dar fiindcă m-ați întrebat despre PSD și despre
De ce Monica Macovei îl face mincinos pe Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31467_a_32792]
-
Bratu Iulian Premierul Victor Ponta a făcut luni o caracterizare a celui care ar trebui să fie numit fruntea ASF. Trebuie să fie o persoană care să aibă pregătire profesională și statură morală, pentru că situația acestei instituții este „extrem de dificilă”, a explicat primul-ministru. Victor Ponta a fost întrebat dacă PSD
Cum ar trebui să fie viitorul șef al ASF, în viziunea lui Ponta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31692_a_33017]
-
părțile. Și-a dorit o școală de teatru, și o vede îngenuncheată. Și-a dorit oameni de caracter și-i vede trădând, combătând, chiar cu asupră de măsură, valorile în care au crezut. Ia poziție la abdicarea Regelui Mihai (emoționantă caracterizare, și vizionară bănuire a unui destin mai lung decât nedreptatea), și se trezește încolțită în chiar revistele la care colaborase. Nu mai are drept de semnătură și la traduceri i se impun „colegi”. Grijile materiale o macină, și angoasa că
Fleacuri și nenorociri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2923_a_4248]
-
Frollo care se retrage tot mai mult în singurătatea suferinței sale, traversînd în ultimii ani de viață o tot mai acută criză de misticism și stingîndu-se, cu aceeași discreție cu care a trecut prin viață, la 19 aprilie 1899. O caracterizare exactă a activității desfășurate de Frollo în cîmpul literelor române îi datorăm lui Ioan Bogdan, care scria într-un articol comemorativ publicat în Convorbiri literare la scurtă vreme după dispariția colegului său: "Frollo a fost unul dintre acei modești pionieri
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
Pentru informații în ceea ce privește raporturile lui Frollo cu familia Graf și, în special, cu viitorul poet, vezi D. Bodin, Precizări referitoare la legăturile lui Arturo Graf cu românii, în Revistă istorică română, V-VI (1935-1936), no.1, pp. 191-218, cu o caracterizare făcută de Graf fostului său profesor. Acele rude ale noastre (Stefano Palmă și Marchese Beccadelli) aduseseră de la Veneția un tînăr preceptor, pe nume Luigi Frollo, care a ajuns, mai tîrziu, profesor la Universitatea din București, si a publicat, cam pe la
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
celor trei infracțiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relațiile acestuia pe diferite planuri - cu ambianța socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei și implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului față de membrii familiei sale, modul în care se îngrijește de întreținerea și educația copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija față de patrimoniul familiei), cultural - obștească (nivelul de pregătire culturală și
ADRIAN NĂSTASE, spor de 6 LUNI DE PEDEAPSĂ by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29093_a_30418]
-
românească de Ion Barbu”, text prins la secțiunea Traduceri în ediția privind opera poetică a lui Ion Barbu. Evocarea din „Acțiunea” a reținut doar strict biografia prietenului său, lăsând pe seama unui ziar cu spațiu mai extins, cum este cazul „Curentulului”, caracterizarea mai amplă de care are parte. Cum textul din „Acțiunea” reprezintă doar un mic paragraf din articolul cu pricina,vom reproduce mai jos întreg conținutul evocării lui Dan Barbilian, alias Ion Barbu, text adus pentru prima oară la cunoștință și
O colaborare necunoscută a lui Ion Barbu by Dan Barbilian () [Corola-journal/Journalistic/3374_a_4699]
-
ce e de schimbat): a se vedea, spre edificare, vecinătatea sublim / derizoriu din secvența „Roma sfântă al cărui pământ e călcat de piciorul tău. Cerul albastru și azuriu, delicioasele macaroane văzute și mâncate de tine”. Prima misivă (pe care, preluând caracterizarea călinesciană a memorialului grecesc scris de Al. Rosetti, aș defini-o drept o „telegramă sugrumată de emoție”, lipsită totalmente de vreun artificiu diversionist de natură a masca lirismul despărțirii) datează din 13 noiembrie 1924 și marchează momentul plecării spre Roma
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
lipit pe foi albe, fără a le colaționa conform metodelor științifice în vigoare, cu ultima ediție, îngrijită de autor, și le-a trimis la tipar, precedate, ce e drept, cu câte o excelentă introducere, în care-și desfășura talentul de caracterizare a omului și a operei. Era aceasta o ediție critică? Las pe fiecare să judece. La inevitabilele greșeli de tipar ale textului folosit, se adăugau altele noi, atenția marelui critic fiind mai ales ațintită ca nu cumva să se strecoare
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
observând că scrierile lui Creangă, propriu-zis, nu se citesc, ci se aud. Accentul cade pe arta spunerii, textul fiind înțesat mai în tot locul de interjecții, onomatopei, întrebări și exclamații, ceea ce provoacă lectorului sentimentul de ascultător. Memorabilă de asemeni este caracterizarea făcută de Vladimir Streinu eroilor lui Creangă: "Ei își seamănă unii altora până într-atât, că par a deghiza sub nume diferite același personaj. Se simte un prototip pe care fiecare îl reproduce numai în parte. Și e zadarnic orice
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]